Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană. Cui se pot adresa persoanele care au fost victime ale infracționalității în perioada vacanței

Published

on

Perioada actuală este una a vacanțelor pentru mulți dintre cetățenii europeni, unii dintre ei decizând să își petreacă concediul în afara granițelor statelor lor. Cu toate că este o perioadă de relaxare, cu toții trebuie să fie atenți nu numai la detaliile călătoriilor, dar și la riscurile la care sunt supuși.

Pentru a veni în întâminarea nevoilor cetățenilor UE, Comisia Europeană acordă sprijin victimelor criminalității, cazuri pe care le tratează cu prioritate, asigurându-se că toate nevoile acestora sunt îndeplinite, potrivit unui al Comisiei Europene.

Sursă: Facebook.com/ EU Justice and Consumers

Unul dintre cele mai mari încercări ale calității sistemelor europene de justiție este cât de bine sunt tratate victimele – tratamentul adecvat este o demonstrație a solidarității societăților noastre cu fiecare victimă individuală și recunoașterea faptului că un astfel de tratament este esențial pentru integritatea morală a societății.

Prin urmare, este crucială nu numai combaterea și prevenirea criminalității, ci și sprijinirea și protejarea adecvată a persoanelor care fac obiectul criminalității.

Ambele măsuri legislative și practice au fost puse în aplicare pentru a oferi un nivel adecvat pentru protecția drepturilor victimelor în întreaga UE.

Nevoile victimelor criminialității

Persoanele care se încadrează în statutul victimă au o serie de nevoi, variind de la victimă la victimă. Pentru a răspunde acestor nevoi individuale, este necesar ca toate victimele să fie tratate individual. Cu toate acestea, nevoile victimelor pot fi grupate în următoarele cinci mari categorii:

• Respectul reciproc și recunoașterea ca victime, atât în cadrul sistemului justiției, cât și în mai mare măsură de societate;

• Protecția atât împotriva intimidării, a represaliilor și a altor vătămări din partea acuzatului sau a bănuitului, cât și a răului în timpul investigațiilor penale și al procedurilor judiciare, cum ar fi evitarea interviurilor repetate ale victimei;

• Sprijin, inclusiv asistență imediată în urma unei infracțiuni, asistență fizică și psihologică pe termen lung și asistență practică în cadrul procedurilor de ajutorare a victimelor în înțelegerea, participarea și reducerea stresului lor;

• Accesul la justiție pentru a se asigura că victimele sunt conștiente de drepturile lor și le înțeleg atât din punct de vedere lingvistic cât și legal, pot furniza informații suplimentare și pot participa la proceduri; și

• Despăgubiri și restaurare , fie prin daune financiare plătite de stat sau de către infractor, fie prin mediere sau prin altă formă de justiție restaurativă care le permite victimelor să se confrunte cu acuzatul, în vederea obținerii unui acord voluntar între aceștia cu privire la modul de reparare a prejudiciului victima.

Cum acționează UE pentru a răspunde acestor nevoi

Decizia – cadru a Consiliului privind statutul victimelor în cadrul procedurilor penale din 2001, stabilește drepturile de bază pentru victimele infracționalității în cadrul UE. Statele membre trebuiau să-și adapteze legislația în conformitate cu cerințele deciziei-cadru până în 2006. Rapoartele de punere în aplicare publicate în 2004 și 2009 au concluzionat totuși că această legislație a UE nu a fost eficace în ceea ce privește atingerea standardelor minime pentru victimele din întreaga UE.

În 2011, Comisia a prezentat un pachet legislativ pentru consolidarea cadrului juridic privind drepturile victimelor, inclusiv o propunere de directivă obligatorie directă și efectiv executorie care să stabilească standarde minime privind drepturile, sprijinul și protecția victimelor infracțiunilor.

Directiva 2012/29 / UE de stabilire a standardelor minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității a  fost adoptată la 25 octombrie 2012 și a intrat în vigoare la data de 15 noiembrie 2012. Noua directivă înlocuiește decizia-cadru din 2001 și include standardele minime care au fost stabilite în acest domeniu privind drepturile de acces la informații, sprijin, protecție și drepturi procedurale de bază în cadrul procedurilor penale. Cu toate acestea, directiva aduce o valoare adăugată semnificativă în comparație cu cadrul juridic anterior, deoarece conține drepturi mai concrete și cuprinzătoare pentru victime și obligații mai clare pentru statele membre.

Așadar, au fost incluse noi drepturi, dar și obligații: 

• Membrii de familie ai victimelor decedate sunt definite ca victime și beneficiază de toate drepturile din directivă; Membrii familiei victimelor care au supraviețuit au dreptul la sprijin și protecție. Membrii familiei sunt definiți pe scară largă și includ și partenerii intime necăsătoriți.

• Informații accesibile și ușor de înțeles – Toate comunicările cu victimele trebuie făcute astfel încât victimele să înțeleagă (lingvistic sau altfel); Se pune accentul pe comunicarea sensibilă la copii.

• Accesul la sprijinirea victimelor – Statele membre trebuie să asigure accesul victimelor și membrilor familiilor lor la sprijinul general al victimelor și la sprijinul specializat, în funcție de nevoile acestora. Directiva specifică nivelul de bază al serviciilor care trebuie furnizate. Sprijinul nu depinde de faptul că victima a raportat infracțiunea. Statele membre trebuie să faciliteze trimiterile de la poliție către organizațiile de sprijinire a victimelor.

• Serviciile de asistență specializate trebuie să ofere, cel puțin, adăposturi și un sprijin orientat și integrat pentru victimele cu nevoi specifice, cum ar fi victimele violenței sexuale, victimele violenței pe motive de gen și victimele violenței în relații strânse, inclusiv sprijinul și consilierea traumelor.

• Revizuirea deciziei de a nu se urmări în justiție – Victimele au dreptul de a fi informate cu privire la decizia de a nu proceda la urmărirea penală a infractorului și, de asemenea, vor avea dreptul de a revizui o astfel de decizie.

• Evaluarea individuală pentru a identifica măsurile de vulnerabilitate și de protecție specială – Toate victimele vor fi evaluate individual pentru a determina dacă sunt vulnerabile la victimizare sau intimidare secundară sau repetată în timpul procedurilor penale. Dacă au nevoi specifice, vor fi puse în aplicare o serie întreagă de măsuri speciale pentru a le proteja.

Copiii sunt întotdeauna prezumați vulnerabili și se va acorda o atenție deosebită anumitor categorii de victime, cum ar fi victimele terorismului, criminalitatea organizată, traficul de ființe umane, violența bazată pe gen, violența în relații apropiate, violența sexuală sau exploatarea, crimele de ură și victimele cu handicap .

Drepturi și obligații consolidate comparativ cu decizia-cadru :

• Drepturile de informare – Victimele vor primi o serie de informații de la primul contact cu autoritățile. Victimele vor primi, de asemenea, informații despre cazul lor, inclusiv o decizie de a pune capăt anchetei, de a nu fi urmărite penal și de hotărârea definitivă (inclusiv motivele pentru astfel de decizii) și informații privind timpul și locul procesului și natura acuzațiilor penale .

• Interpretarea și traducerea – În timpul procedurilor penale, victimele cu rol activ au dreptul la interpretare și traducere pentru a permite participarea lor. Victimele pot contesta decizia de a nu primi interpretări și traduceri. Toate victimele vor primi o traducere a recunoașterii plângerii lor.

• Protecția tuturor victimelor este consolidată – Trebuie respectată confidențialitatea victimelor și a membrilor familiilor acestora și evitarea contactului cu infractorul (toate clădirile instanțelor noi trebuie să aibă zone de așteptare separate).

• Restricții privind justiția restrânsă – Victimele care aleg să participe la procesele de justiție restaurativă (denumite în continuare mediere în decizia-cadru) trebuie să aibă acces la servicii de justiție restaurativă sigure și competente, sub rezerva anumitor condiții minime stabilite în directivă.

• Formarea practicanților a devenit o obligație, iar accentul se pune, de asemenea, pe cooperarea dintre statele membre și la nivel național și pe sensibilizarea cu privire la drepturile victimelor.

 

COMISIA EUROPEANA

UE va condiționa accesul la fonduri europene de statul de drept. România și-a manifestat deschiderea pentru legarea finanțărilor de respectarea statului de drept

Published

on

© European Commission/ Twitter

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene vor condiţiona accesul la finanţare în bugetul UE pentru 2021-2027 de respectarea statului de drept, potrivit unui proiect de document pregătit pentru summitul care va avea loc joi la Bruxelles, informează Reuters.

Un regim de condiţionalitate va fi introdus pentru a aborda deficienţele evidente generalizate în ceea ce priveşte buna guvernanţă a statelor membre cu privire la respectarea statului de drept“, se arată în acest proiect de document consultat de Reuters, citează Agerpres.

În document se precizează că va fi la latitudinea Comisiei Europene să recomande cum pot fi remediate astfel de probleme iar statele UE vor decide ulterior prin majoritate dacă să le susţină. Cu toate acestea, este vorba de o modificare semnificativă faţă de o propunere anterioară care prevedea că doar o majoritate de state membre UE poate opri o astfel de propunere venită de la Comisie.

Această propunere a revenit în atenție după reuniunea Consiliului Afaceri Generale care a avut loc luni, deși Polonia și Ungaria, state împotriva cărora instituțiile UE au activat articolul 7 din Tratatul UE privind respectarea statului de drept, resping categoric o astfel de propunere.

În ce privește România, țara noastră și-a prezentat luni liniile roșii în ce privește negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, însă a manifestat deschidere legată de condiționalitatea referitoare la statul de drept.

Citiți și Klaus Iohannis, la Bruxelles: România susține legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, însă este destul de complicat de pus în practică

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor avea joi dezbateri aprinse cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, cea mai recentă propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, fiind un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE.

Este o propunere inferioară celei solicitate de Comisia Europeană, care a propus un prag de 1,114% din venitul naţional brut al UE (adică un buget de 1.134 miliarde de euro la preţuri constante în 2018) şi mult sub pragul de 1,3% din venitul naţional brut al UE solicitat de Parlamentul European.

Surse citate de Reuters susţin că puţin lideri de stat sunt mulţumiţi de propunerea lui Charles Michel, care are nevoie de o aprobare unanimă, şi sunt puţini cei care se aşteaptă să se ajungă la un acord la finele acestei săptămâni.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială în vederea reglementării acestui sector

Published

on

Comisia Europeană va lansa miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială, cu scopul de a reglementa acest sector aflat în plină dezvoltare și dominat în matere parte de SUA și China, anunță AFP, citat de Agerpres.

Executivul european speră să prezinte spre finalul anului o propunere legislativă în acest sens, după ce va avea mai multe consultări cu părțile avizate, și anume companii, sindicate, societate civilă, dar și guvernele celor 27 de state membre ale UE.

Printre subiectele sensibile se află recunoașterea facială în masă. ”Ceea ce am văzut la Hong Hong Kong m-a înspăimântat cu adevărat”, a precizat vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

În timpul manifestaţiilor de amploare contra Beijingului, ”oamenii au primit un mesaj pe smartphone: <<Ştim că sunteţi acolo, ar trebui să vă întoarceţi acasă>>. Acesta nu este un sprijin pentru libertatea de asociere sau de exprimare”, a deplâns Vestager.

Aceasta se gândește la o interdicție, care ar avea nevoie de sprijinul statelor membre și preconizează un amplu proces de consultări.

Fostul ministru danez al finanțelor care, pe lângă domeniul digital se ocupă și de respectarea regulilor concurenței în Uniunea Europeană, a insista pe faptul că de orice viitoare reglementare vor trebui să beneficieze nu doar marile companii, ci și întreprinderile mici și mijlocii.

”Va trebui să găsim mijloace pentru ca micile firme ambiţioase care vor să lucreze în aceste domenii să poată face asta în mod efectiv”, a explicat Vestager.

Parlamentul European a adoptat la 12 februarie o rezoluție prin care solicită un set puternic de drepturi pentru a proteja consumatorii în contextul inteligenței artificiale și a proceselor decizionale automatizate, potrivit unui comunicat al Legislativului european.

”Oamenii trebuie să poarte întotdeauna răspunderea finală și să poată revoca deciziile adoptate în contextul unor servicii profesionale, precum profesiile medicale, juridice și contabile, precum și serviciile bancare”, au subliniat europarlamentarii.

Aceștia au îndemnat Comisia Europeană să prezinte propuneri pentru a adapta normele de siguranță ale UE pentru produsele (de exemplu, in cazul directivelor privind echipamentele tehnice și siguranța jucăriilor) astfel încât să existe garanția că utilizatorii și consumatorii sunt informați în legătură cu modul de utilizare a acestor produse si sunt protejați de vătămări, iar în același timp producătorilor le sunt clare obligațiile care le revin.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ludovic Orban, întâlnire la München cu Vera Jourova: Comisia Europeană apreciază revenirea României pe o traiectorie pozitivă privind combaterea corupției

Published

on

© Guvernul României

Corespondență de la München

Prim-ministrul Ludovic Orban a evocat prioritatea acordată de Guvernul de la Bucureşti obiectivului încheierii cât mai rapide a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în cadrul unei întrevederi cu Vera Jourova, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă.

Întrevederea a avut loc, duminică, în marja Conferinţei de Securitate de la München.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, premierul a exprimat angajamentul Executivului de a pune în aplicare recomandările formulate de Comisia Europeană.

“Prim-ministrul a evocat, în acest context, măsurile adoptate de la preluarea mandatului pentru combaterea fenomenului corupţiei la nivel guvernamental. Comisarul Jourova a apreciat, la rândul său, revenirea României pe o traiectorie pozitivă în acest domeniu, subliniind, însă, importanţa sustenabilităţii progreselor înregistrate”, se arată în comunicat.

Cei doi înalţi oficiali au reiterat sprijinul pentru continuarea politicii de extindere a UE, exprimând speranţa într-o decizie favorabilă în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord cu prilejul summitului de la Zagreb, din luna mai a acestui an.

Premierul Orban a subliniat, de asemenea, importanţa continuării sprijinului Uniunii Europene pentru statele membre ale Parteneriatului Estic.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending