Connect with us

CONSILIUL UE

Uniunea Europeană dă undă verde Statelor Unite și țărilor cu aceleași valori democratice să participe la proiectele apărării europene

Published

on

© European Parliament

Consiliul Uniunii Europene, condus de președinția germană, a stabilit joi condițiile generale prin care statele non-UE pot fi invitate în mod excepțional să participe la proiectele individuale din cadrul cooperării structurate permanente (PESCO) în materie de apărare europeană, într-o decizie importantă și pentru cooperarea transatlantică întrucât SUA și NATO solicită de mai mult timp Uniunii Europene o hotărâre în acest sens.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, prin decizia Consiliului UE statele terțe vor putea participa la proiectele PESCO dacă îndeplinesc mai multe condiții politice, legale și substanțiale.

Potrivit acestor condiții, un stat care aplică să participe la un proiect din cadrul PESCO trebuie să împărtășească aceleași valori pe care Uniunea Europeană este fondată și să nu contravină intereselor de apărare și de securitate ale statelor UE. O altă condiție este reprezentată de existența unui acord de schimb de informații clasificate cu UE.

“Acest pas suplimentar în consolidarea PESCO va spori autonomia strategică a UE și va consolida capacitatea sa de a acționa ca furnizor de securitate, împreună cu partenerii săi”, se arată în comunicatul citat.

Decizia de joi vine la un an și jumătate distanță de când statele UE au recunoscut că “state terțe ar putea fi invitate în mod excepțional” să ai parte la proiecte ale apărării europene pe fondul unor îngrijorări ale SUA, care au avertizat că regulamentele Fondului European de Apărare și PESCO ar putea provoca prejudicii în relația dintre UE și NATO după ”decenii de integrare a industriei de apărare transatlantice”.

Cum va funcționa, în practică, această decizie?

În comunicatul transmis, Consiliul Uniunii Europene explică succint procesul și precizează că” după ce un stat terț depune o cerere de participare la un anumit proiect PESCO, membrii proiectului vor trebui să convină în unanimitate dacă cererea respectă toate condițiile și să notifice Consiliul și Înaltul Reprezentant în consecință”. Decizia finală urmează a fi luată de Consiliul UE.

Odată ce un stat terț a fost acceptat, membrii proiectului vor negocia un acord administrativ cu acel stat terț, definind data de începere, durata, încetarea și etapele de participare. Decizia include, de asemenea, un mecanism de revizuire care va permite o revizuire periodică dacă participantul la un stat terț continuă să îndeplinească condițiile.

În ceea ce privește entitățile, condițiile și procedurile exacte pentru implicarea lor în implementarea proiectelor PESCO vor fi stabilite într-o etapă ulterioară. După 31 decembrie 2021, entitățile stabilite, controlate de sau care au structurile lor de conducere executivă într-un stat terț care nu a fost invitat să participe la un proiect PESCO pot deveni implicate numai dacă Consiliul decide astfel.

Mai mult, dacă un stat membru are preocupări legate de securitate cu privire la implicarea unei entități în implementarea unui proiect PESCO, acesta poate sesiza Consiliul.

Cooperarea structurată permanentă (PESC), denumită în jargonul politic european drept “frumoasa adormită”, este prevăzută în Tratatul UE din anul 2009 și a fost activată în anul 2017 pentru a permite statelor membre ale UE să lucreze îndeaproape în cadrul politicii comune de apărare și securitate a Uniunii.

În total, 25 de state membre ale Uniunii Europene participă la PESCO, acestea demarând 47 de proiecte de colaborare. Statele participante sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia.

Din cele 47 de proiecte aprobate până în prezent, România este implicată în 12 proiecte.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat în mod formal primul set de 17 proiecte la 6 martie 2018, al doilea set de 17 proiecte la 20 noiembrie 2018 și un al treilea set de 13 proiecte la 12 noiembrie 2019

Mai mult, din cele 13 proiecte aprobate în noiembrie 2019, două sunt inițiate de către România, iar țara noastră este națiune participantă la alte trei proiecte.

Cele două proiecte propuse anul trecut și coordonate de România vizează 1) formarea și pregătirea în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) și 2) o rețea centrelor de scufundări ale Uniunii Europene.

Cele zece proiecte în care este implicată România sunt 1) Comandamentul Medical European, un proiect gestionat de Germania, 2) proiectul mobilității militare, coordonat de Olanda; 3) Centrul UE pentru formarea competențelor necesare pentru misiunile de instruire, coordonat de Germania; 4) proiectul Sistemelor maritime autonome și semi-autonome pentru lupta contra minelor marine, gestionat de Belgia; 5) Echipe de răspuns rapid și asistență reciprocă în domeniul securității cibernetice, coordonat de Lituania; 6) Helicopter Hot and High Training; Geospacial, 7) Meteorological and Oceanographic (GeoMETOC); 8) Materials and components for technological EU competitiveness; 9) EU Collaborative Warfare Capabilities; 10) European Global RPAS Insertion Architecture System.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Consiliul Afaceri Generale: Secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a evidențiat potențialul eolian al Mării Negre pentru reducerea dependenței energetice a UE față de Rusia

Published

on

© Romania in the EU/ Twitter

Secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a evidențiat în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Generale (CAG) potențialul eolian al Mării Negre, precum și importanța pe care energia nucleară o deține în mix-ul energetic al României.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, miniștrii și secretarii de stat pentru afaceri europene din statele membre UE au avut un schimb de opinii pe marginea agendei adnotate a Consiliului European din 20-21 octombrie a.c., care include următoarele subiecte: agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, situația energetică și cea economică la nivelul Uniunii, precum și relațiile externe ale UE.         

Pe agenda Consiliului Afaceri Generale au figurat și prezentarea formală a priorităților Președinției cehe a Consiliului UE, programarea legislativă pentru anul 2023 și raportul Comisiei Europene de prognoză strategică pentru anul 2022, cea de-a treia discuție orizontală dedicată dialogului privind statul de drept, precum și procesul de follow-up al Conferinței privind viitorul Europei. Totodată, Comisia Europeană a prezentat stadiul relațiilor Uniunii cu Regatul Unit al Marii Britanii.

În contextul discuțiilor privind agenda Consiliului European din 20-21 octombrie 2022, secretarul de stat Daniela Gîtman a evidențiat importanța menținerii unei atenții sporite a situației din Ucraina, subliniind sprijinul cuprinzător acordat de România Ucrainei și refugiaților ucraineni.

Astfel, a informat cu privire la noul format de cooperare trilaterală România – Ucraina – Republica Moldova, a cărui primă reuniune a avut loc la Odesa, la 15 septembrie, la nivelul miniștrilor afacerilor externe și ai energiei, cu scopul stabilirii unui mecanism de coordonare pe termen lung care să răspundă provocărilor apărute pe fondul conflictului din Ucraina.

În același sens, secretarul de stat român a arătat că România a depus, la 13 septembrie 2022, Declarația de Intervenție în procedurile inițiate de Ucraina contra Federației Ruse la Curtea Internațională de Justiție (CIJ).  Totodată, a făcut referire la importanța solidarității europene și a necesității de susținere de către UE a procesului de reconstrucție a Ucrainei, de facilitare a exporturilor ucrainene de cereale, precum şi de menținere a unei presiuni constante asupra Federației Ruse, prin intermediul sancțiunilor, și dinamizarea eforturilor de combatere a dezinformării.

Cu privire la tematica energiei, care va face, de asemenea, obiectul discuțiilor liderilor europeni, secretarul de stat Daniela Gîtman a salutat măsurile anunțate de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul discursului privind Starea Uniunii, subliniind necesitatea unor soluții europene atât ca răspuns la provocările pe termen scurt privind prețurile la energie, cât şi în raport cu obiectivele pe termen mediu şi lung, în special securitatea aprovizionării și ameliorarea design-ului pieței europene de energie, în paralel cu reducerea dependențelor energetice față de Federația Rusă și trecerea către energiile neutre din punct de vedere al emisiilor cu efect de seră. În context, a evidențiat potențialul eolian al Mării Negre, precum și importanța pe care energia nucleară o deține în mix-ul energetic al României.

Referitor la programarea legislativă pentru anul 2023 și raportul Comisiei Europene de prognoză strategică pentru anul 2022, demnitarul român a salutat atât conținutul raportului, care abordează sinergiile dintre cele două procese transformative esențiale la nivel european, respectiv tranziția verde și cea digitală, cât și discursul președintelui Comisiei Europene privind Starea Uniunii și scrisoarea de intenție prin care sunt enunțate prioritățile legislative pentru anul 2023.

A salutat îndeosebi referințele la necesitatea menținerii abordării solidare cu Ucraina, la adoptarea unor măsuri europene în domeniul energiei și la avansarea politicii de extindere, atât în relație cu partenerii din Balcanii de Vest, cât și cu cei din Vecinătatea Estică.

În context, secretarul de stat român a făcut referire la importanța avansării negocierilor privind pachetul legislativ Fit for 55, respectiv Planul RePowerEU și a relevat importanța menținerii unei abordări echilibrate, care să ia în calcul specificităţile statelor membre şi impactul situației actuale.

Totodată, secretarul de stat Daniela Gîtman a subliniat importanța consolidării procesului de integrare europeană și a securității Uniunii, prilej cu care a evidențiat contribuția pe care extinderea spațiului Schengen o aduce la îndeplinirea acestui obiectiv. A reiterat necesitatea unei decizii referitoare la aderarea României la spațiul Schengen.

În cadrul dezbaterii pe tema procesului de follow-up al Conferinței privind viitorul Europei, demnitarul român a reafirmat poziția națională privind asigurarea unui răspuns adecvat și eficient al Uniunii la așteptările cele mai presante ale cetățenilor. A subliniat necesitatea unor rezultate concrete care să întărească coeziunea și unitatea Uniunii.

A arătat că aceste măsuri pot fi luate în cadrul actual al Tratatelor, exprimând deschiderea României pentru identificarea unor soluții de fluidizare a procesului de decizie la nivelul UE prin intermediul opțiunilor puse la dispoziție de Tratatele în vigoare, inclusiv a clauzei pasarelă, pe baza unor analize detaliate privind impactul unor astfel de măsuri pentru obiectivele de ansamblu ale Uniunii.

Cu ocazia celei de-a treia discuții orizontale privind statul de drept, secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a reiterat sprijinul României pentru acest exercițiu și a subliniat importanța schimburilor de experiență și bune practici între statele membre.

Pe fondul introducerii de recomandări specifice de țară în raportul Comisiei Europene, secretarul de stat român a evidențiat că această inițiativă de consolidare a mecanismului reprezintă un pas înainte pentru evitarea duplicării cu alte mecanisme și instrumente similare, reiterând, în acest sens, obiectivul României de finalizare a Mecanismului de Cooperare și Verificare și continuarea monitorizării prin intermediul mecanismului general.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE a decis să acorde Ucrainei asistență suplimentară în valoare de 5 miliarde de euro

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Consiliul UE a adoptat astăzi, 20 septembrie,  în mod formal decizia de a acorda Ucrainei asistență macrofinanciară suplimentară în valoare de 5 miliarde de euro, în regim de urgență, se arată în comunicatul oficial.

La 9 septembrie, în cadrul reuniunii informale a Consiliului ECOFIN de la Praga, miniștrii de finanțe din UE au convenit asupra unei declarații în sprijinul acordării acestei asistențe suplimentare în valoare de 5 miliarde de euro pentru Ucraina. Astăzi, decizia privind acordarea acestei asistențe suplimentare a fost adoptată în mod formal, după ce etapele formale necesare au fost finalizate în doar 11 zile.

Această asistență financiară completează alte tipuri de sprijin acordat de UE Ucrainei în domeniul umanitar, al dezvoltării, vamal și al apărării.

„Uniunea Europeană este alături de Ucraina. Ne îndeplinim promisiunile și contribuim la asigurarea faptului că statul ucrainean și infrastructura sa esențială pot să funcționeze în continuare în pofida războiului de agresiune al Rusiei. În cadrul următoarelor reuniuni ale Consiliului ECOFIN, voi pleda pentru un acord rapid privind punerea la dispoziție a restului de 3 miliarde EUR, sumă pentru care trebuie să convenim, de asemenea, asupra repartizării în împrumuturi și granturi”, a declarat Zbyněk Stanjura, ministrul finanțelor al Cehiei

Această asistență macrofinanciară în valoare de 5 miliarde de euro va fi acordată Ucrainei sub forma unor împrumuturi pe termen lung în condiții extrem de avantajoase. Este cea de a doua etapă a punerii în aplicare a întregii asistențe macrofinanciare excepționale din partea Uniunii planificate pentru Ucraina, în valoare de până la 9 miliarde de euro, anunțată de Comisia Europeană în comunicarea sa din 18 mai 2022 și aprobată de Consiliul European din 23-24 iunie 2022.

În plus, decizia adoptată astăzi oferă bugetului UE mijloacele necesare pentru a absorbi riscul de pierderi legate de aceste împrumuturi suplimentare, precum și de împrumutul în valoare de 1 miliard de euro, adoptat la 12 iulie 2022. Acesta din urmă a fost plătit integral în două tranșe, la 1 și 2 august 2022.


Acordul de asociere UE-Ucraina, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2017, apropie Ucraina de UE. Pe lângă promovarea unor legături politice mai strânse, a unor legături economice mai solide și a respectării valorilor comune, acordul a furnizat un cadru pentru urmărirea unui program ambițios de reforme, axat pe combaterea corupției, pe un sistem judiciar independent, pe statul de drept, precum și pe un climat de afaceri mai bun. UE a demonstrat un sprijin continuu pentru aceste reforme, care sunt esențiale pentru atragerea de investiții, stimularea productivității și ridicarea nivelului de trai pe termen mediu.

Printre alte instrumente de sprijin, în perioada 2014-2022, UE a sprijinit Ucraina prin intermediul mai multor operațiuni consecutive de asistență macrofinanciară (AMF), care au depășit 7 miliarde EUR sub formă de împrumuturi și granturi.

Războiul de agresiune neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, care a început la 24 februarie 2022, a cauzat Ucrainei o pierdere a accesului pe piață și o scădere drastică a veniturilor publice, în timp ce cheltuielile publice pentru abordarea situației umanitare și pentru menținerea continuității serviciilor publice au crescut semnificativ.

Asistența macrofinanciară excepțională suplimentară din partea Uniunii, în valoare de până la 5 miliarde de euro, acordată în temeiul acestei decizii este destinată să sprijine stabilizarea macrofinanciară a Ucrainei, să consolideze reziliența imediată a țării și să susțină capacitatea acesteia de redresare, contribuind astfel la sustenabilitatea datoriei publice a Ucrainei și la capacitatea acesteia de a fi, în cele din urmă, în măsură să își respecte obligațiile financiare.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, i-a informat pe omologii săi din UE despre evoluțiile recente în sprijinul acordat de România în exportul de cereale din Ucraina prin porturile românești

Published

on

© European Union, 2022

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, i-a informat pe omologii săi din Uniunea Europeană despre evoluțiile recente în sprijinul acordat de România în exportul de cereale din Ucraina prin porturile românești, amintind că circa 4 milioane de tone au tranzitat deja țara noastră.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, miniștrii de externe din UE au participat luni la reuniunea informală organizată în contextul săptămânii la nivel înalt a celei de-a 77-a Sesiuni a Adunării Generale a ONU (AG ONU).

Oficialii au abordat subiectul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și gestionarea efectelor globale ale acesteia și au urmărit coordonarea eforturilor UE și ale statelor membre în demersurile diplomatice de combatere a narativului rus care vizează statele terțe afectate de consecințele războiului din Ucraina.

În acest context, ministrul de externe Bogdan Aurescu a reiterat, totodată, importanța continuării susținerii Ucrainei și a presiunii asupra Rusiei, inclusiv prin adoptarea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. În același timp, a subliniat necesitatea continuării izolării Rusiei în forurile multilaterale.

A subliniat, de asemenea, sprijinul României în combaterea dezinformării și narativelor rusești, în baza Planului de acțiune al UE privind consecințele geopolitice ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei asupra statelor terțe și a prezentat succint acțiunile desfășurate deja de țara noastră în plan bilateral, precum și cele planificate în cadrul săptămânii la nivel înalt a AG ONU.

Astfel, a menționat rezultatele discuțiilor din cursul zilei cu cinci miniștri africani ai afacerilor externe subliniind așteptările statelor africane pentru acordarea de sprijin de către Uniunea Europeană pentru a face față crizei alimentare declanșate de Rusia.

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat, totodată, poziția cu privire la necesitatea demilitarizării urgente a zonei din jurul centralei nucleare de la Zaporojie.

De asemenea, ca parte a acțiunilor complexe desfășurate de România în sprijinirea gestionării crizelor multidimensionale care afectează Ucraina și Republica Moldova, oficialul român a informat în legătură cu rezultatele foarte bune ale primei reuniuni a Trilateralei miniștrilor de externe în formatul România–Ucraina-Republica Moldova, care a fost inaugurată la Odesa, la 15 septembrie 2022, la care au participat și miniștrii energiei din cele trei state.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL27 mins ago

Subsecretarul de stat al SUA pentru creștere economică și energie la București pentru a discuta cu liderii români despre aprofundarea Parteneriatului Strategic

INTERNAȚIONAL49 mins ago

UE denunță decizia luată de Serbia de a purta cu Rusia consultări privind politica externă: „Ridică semne de întrebare serioase”

NATO49 mins ago

Președintele turc denunță un ”joc periculos” al Greciei în Marea Egee

SUA2 hours ago

Kamala Harris l-a asigurat pe premierul nipon Fumio Kishida de „angajamentul de fier” al SUA față de apărarea Japoniei

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Directorul AIEA și șeful autorității nucleare din Iran au discutat, la Viena, despre programul nuclear: S-a reluat dialogul privind clarificarea problemelor de siguranță

MAREA BRITANIE2 hours ago

Marea Britanie impune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la ”referendumurile false” organizate de Moscova în vederea alipirii unor teritorii ucrainene

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă: Fostul premier nipon, Shinzo Abe, va fi păstrat în amintirea noastră și ca un prieten adevărat al României

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Republica Moldova va plăti în avans către Gazprom pentru a asigura livrările de gaz pentru luna septembrie

SUA14 hours ago

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

SUA19 hours ago

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.4 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA4 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU6 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL6 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

Team2Share

Trending