Connect with us

CONSILIUL UE

Uniunea Europeană dă undă verde Statelor Unite și țărilor cu aceleași valori democratice să participe la proiectele apărării europene

Published

on

© European Parliament

Consiliul Uniunii Europene, condus de președinția germană, a stabilit joi condițiile generale prin care statele non-UE pot fi invitate în mod excepțional să participe la proiectele individuale din cadrul cooperării structurate permanente (PESCO) în materie de apărare europeană, într-o decizie importantă și pentru cooperarea transatlantică întrucât SUA și NATO solicită de mai mult timp Uniunii Europene o hotărâre în acest sens.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, prin decizia Consiliului UE statele terțe vor putea participa la proiectele PESCO dacă îndeplinesc mai multe condiții politice, legale și substanțiale.

Potrivit acestor condiții, un stat care aplică să participe la un proiect din cadrul PESCO trebuie să împărtășească aceleași valori pe care Uniunea Europeană este fondată și să nu contravină intereselor de apărare și de securitate ale statelor UE. O altă condiție este reprezentată de existența unui acord de schimb de informații clasificate cu UE.

“Acest pas suplimentar în consolidarea PESCO va spori autonomia strategică a UE și va consolida capacitatea sa de a acționa ca furnizor de securitate, împreună cu partenerii săi”, se arată în comunicatul citat.

Decizia de joi vine la un an și jumătate distanță de când statele UE au recunoscut că “state terțe ar putea fi invitate în mod excepțional” să ai parte la proiecte ale apărării europene pe fondul unor îngrijorări ale SUA, care au avertizat că regulamentele Fondului European de Apărare și PESCO ar putea provoca prejudicii în relația dintre UE și NATO după ”decenii de integrare a industriei de apărare transatlantice”.

Cum va funcționa, în practică, această decizie?

În comunicatul transmis, Consiliul Uniunii Europene explică succint procesul și precizează că” după ce un stat terț depune o cerere de participare la un anumit proiect PESCO, membrii proiectului vor trebui să convină în unanimitate dacă cererea respectă toate condițiile și să notifice Consiliul și Înaltul Reprezentant în consecință”. Decizia finală urmează a fi luată de Consiliul UE.

Odată ce un stat terț a fost acceptat, membrii proiectului vor negocia un acord administrativ cu acel stat terț, definind data de începere, durata, încetarea și etapele de participare. Decizia include, de asemenea, un mecanism de revizuire care va permite o revizuire periodică dacă participantul la un stat terț continuă să îndeplinească condițiile.

În ceea ce privește entitățile, condițiile și procedurile exacte pentru implicarea lor în implementarea proiectelor PESCO vor fi stabilite într-o etapă ulterioară. După 31 decembrie 2021, entitățile stabilite, controlate de sau care au structurile lor de conducere executivă într-un stat terț care nu a fost invitat să participe la un proiect PESCO pot deveni implicate numai dacă Consiliul decide astfel.

Mai mult, dacă un stat membru are preocupări legate de securitate cu privire la implicarea unei entități în implementarea unui proiect PESCO, acesta poate sesiza Consiliul.

Cooperarea structurată permanentă (PESC), denumită în jargonul politic european drept “frumoasa adormită”, este prevăzută în Tratatul UE din anul 2009 și a fost activată în anul 2017 pentru a permite statelor membre ale UE să lucreze îndeaproape în cadrul politicii comune de apărare și securitate a Uniunii.

În total, 25 de state membre ale Uniunii Europene participă la PESCO, acestea demarând 47 de proiecte de colaborare. Statele participante sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia.

Din cele 47 de proiecte aprobate până în prezent, România este implicată în 12 proiecte.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat în mod formal primul set de 17 proiecte la 6 martie 2018, al doilea set de 17 proiecte la 20 noiembrie 2018 și un al treilea set de 13 proiecte la 12 noiembrie 2019

Mai mult, din cele 13 proiecte aprobate în noiembrie 2019, două sunt inițiate de către România, iar țara noastră este națiune participantă la alte trei proiecte.

Cele două proiecte propuse anul trecut și coordonate de România vizează 1) formarea și pregătirea în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) și 2) o rețea centrelor de scufundări ale Uniunii Europene.

Cele zece proiecte în care este implicată România sunt 1) Comandamentul Medical European, un proiect gestionat de Germania, 2) proiectul mobilității militare, coordonat de Olanda; 3) Centrul UE pentru formarea competențelor necesare pentru misiunile de instruire, coordonat de Germania; 4) proiectul Sistemelor maritime autonome și semi-autonome pentru lupta contra minelor marine, gestionat de Belgia; 5) Echipe de răspuns rapid și asistență reciprocă în domeniul securității cibernetice, coordonat de Lituania; 6) Helicopter Hot and High Training; Geospacial, 7) Meteorological and Oceanographic (GeoMETOC); 8) Materials and components for technological EU competitiveness; 9) EU Collaborative Warfare Capabilities; 10) European Global RPAS Insertion Architecture System.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu solicită UE sprijin pentru Republica Moldova în criza alimentării cu gaze naturale: Este un moment critic pentru Guvernul de la Chișinău

Published

on

© European Union, 2020

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a solicitat instituțiilor europene și statelor membre să sprijine Republica Moldova, ”cu experți și asistență financiară”, în eforturile sale de a depăși criza alimentării cu gaze naturale astfel încât ”Guvernul de la Chișinău să implementeze procesul ambiţios de reforme la care s-a angajat după alegerile de pe 11 iulie.”

”Este un moment critic pentru Guvernul de la Chișinău. Acest lucru se datorează schimbării bruște de către Rusia a condițiilor de livrare a gazelor și a costurilor”, a explicat Aurescu, care participă la reuniunea miniștrilor de externe, ce se desfășoară la Luxemburg.

Solicitarea oficialului român vine în contextul în care Republica Moldova a cerut ajutor ţărilor Uniunii Europene după ce gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către acest stat.

Oficialii de la Chișinău nu sunt dispuşi să accepte noi termeni în contractul cu Gazprom, ce ar include preţuri semnificativ mai mari și doreşte aprovizionarea cu gaze prin România.

Aprovizionarea cu gaz a Moldovei a scăzut cu aproximativ o treime, în timp ce preţurile au crescut de la 550 de dolari la mie de metri cubi luna trecută la 790 de dolari luna aceasta, de aproape cinci ori mai mult decât media plătită de ţară anul trecut.

Acesta este unul dintre motivele pentru care Comisia pentru Situaţii Excepţionale (CSE) din Republica Moldova a decis miercuri să declare stare de alertă în sectorul energetic, pentru a evita o eventuală criză. 

Revenind la agenda miniștrilor de externe, aceștia vor discuta și despre viitorul Summit al Parteneriatului Estic, care va avea loc la 15 decembrie 2021.

Ministrul Bogdan Aurescu urmează astfel să sublinieze importanța strategică a reuniunii, în cadrul căreia vor avea loc discuții aprofundate cu privire la viziunea de dezvoltare post-2020 a PaE și provocările la care trebuie să răspundă statele partenere din Vecinătatea Estică, în contextul pandemiei și al situației de securitate din regiune. 

De asemenea, susținerea perspectivei europene a partenerilor, cu luarea în considerare a voinței exprimate de cele trei state asociate (Republica Moldova, Georgia, Ucraina) pentru o cooperare avansată cu UE, fără a afecta caracterul incluziv al Parteneriatului Estic, reprezintă un alt aspect pentru care România pledează. 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe de la Luxemburg. Relațiile UE cu statele din regiunea Golfului și perspectivele Parteneriatului Estic, temele principale pe agendă

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa luni la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE (Consiliul Afaceri Externe – CAE), care se va desfășura la Luxemburg.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, principalele subiecte de pe agenda acestei reuniuni CAE vor fi relațiile Uniunii Europene cu statele din regiunea Golfului, precum și perspectivele Parteneriatului Estic (PaE), inclusiv din perspectiva rezultatelor Summitului PaE care va avea loc în luna decembrie.

De asemenea, în cadrul unui dejun de lucru, vor fi discutate evoluțiile recente din Etiopia și Nicaragua. În egală măsură, vor fi abordate subiecte de interes precum situația din Afganistan, Tunisia, Balcanii de Vest, diplomația climatică, dosarul cipriot, situația din Belarus și Mali.

În marja reuniunii, miniștrii de externe europeni vor participa la un mic dejun de lucru cu ministrul de externe libian, Nayla El-Mangoush.

În cadrul discuției privind regiunea Golfului, ministrul Bogdan Aurescu se va pronunța pentru o acțiune conjugată a UE pentru sporirea interacțiunii cu partenerii din Golf și cu ceilalți actori regionali și internaționali, în vederea menținerii stabilității și securității, inclusiv în ceea ce privește securitatea traficului maritim în regiune.

În cadrul CAE, miniștrii europeni de externe vor avea și un prim schimb de opinii cu privire la viitorul Summit al PaE, care va avea loc la 15 decembrie 2021.

Cu această ocazie, ministrul Bogdan Aurescu va sublinia importanța strategică a reuniunii, în cadrul căreia vor avea loc discuții aprofundate cu privire la viziunea de dezvoltare post-2020 a PaE și provocările la care trebuie să răspundă statele partenere din Vecinătatea Estică, în contextul pandemiei și al situației de securitate din regiune. 

De asemenea, șeful diplomației române va arăta importanța susținerii perspectivei europene a partenerilor, cu luarea în considerare a voinței exprimate de cele trei state asociate (Republica Moldova, Georgia, Ucraina) pentru o cooperare avansată cu UE, fără a afecta caracterul incluziv al Parteneriatului Estic.

În contextul existenței unor conflicte prelungite pe teritoriul a cinci din șase state partenere, va sublinia sprijinul țării noastre pentru dezvoltarea dialogului și cooperării în domeniul securitar cu acești parteneri.

În cadrul dejunului de lucru pe tema situației din Etiopia, ministrul Bogdan Aurescu va exprima îngrijorarea României față de deteriorarea situației umanitare și decizia autorităților etiopiene de a expulza șapte membri ai personalului ONU din această țară.

Totodată, va exprima sprijinul pentru declarația Înaltului Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Josep Borrell, în numele UE, prin care se solicită autorităților etiopiene revenirea asupra deciziei, precum și pentru impunerea de sancțiuni UE în conexiune cu situația din regiunea Tigray, care să nu afecteze populația civilă.

Discuția privind situația din Nicaragua va avea loc pe fondul deteriorării rapide a situației politice interne, înaintea alegerilor din 7 noiembrie, precum și al efectelor pandemiei de COVID-19. În acest context, miniștrii europeni vor analiza modul în care UE se va raporta la aceste evoluții și propunerile de acțiune din partea UE, în coordonare cu actori like-minded, pentru a contribui la prevenirea deteriorării suplimentare a situației din această țară.

În cadrul micului dejun de lucru cu ministrul de externe libian, ministrul Bogdan Aurescu va exprima sprijin pentru procesul politic derulat sub egida ONU, asumat de Libia, precum și pentru punerea în aplicare a Concluziilor celor două Conferințe de la Berlin privind Libia (din ianuarie 2020 și iunie 2021).

Ministrul român de externe va încuraja autoritățile libiene să organizeze alegerile generale, ca pas esențial pentru stabilizarea țării și va sublinia importanța ca întreaga comunitate internațională să sprijine respectarea embargoului asupra armelor și inițiativele libiene privind retragerea mercenarilor și forțelor străine de pe teritoriul Libiei.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Miniștrii comunicațiilor din UE sprijină ”o reglementare cuprinzătoare privind inteligența artificială, care să servească drept model la nivel global”

Published

on

© European Union, 2016

Miniștrii în domeniul comunicațiilor ai statelor membre UE și-au exprimat sprijinul pentru ”o reglementare cuprinzătoare privind inteligența artificială, care să servească drept model la nivel global”.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, aceștia au avut o primă dezbatere aprofundată cu privire la primul cadru juridic privind Inteligența Artificială.

”Avem în continuare o muncă substanțială de depus, deoarece dorim să ne asigurăm că legea privind Inteligența Artificială își va atinge dublul obiectiv de a garanta siguranța și respectarea drepturilor fundamentale și de a stimula dezvoltarea și adoptarea tehnologiei bazate pe inteligența artificială în toate sectoarele. Președinția slovenă va continua să lucreze intens la această propunere, pe care o consideră o prioritate de top în domeniul digital”, a transmis Boštjan Koritnik, ministrul sloven pentru administrație publică.

În timpul discuțiilor, miniștrii au subliniat beneficiile socio-economie pe care Inteligența Artificială pe poate avea într-o paletă largă de sectoare, dar au atras atenția, în egală măsură, asupra nevoii de a proteja viața privată și a garanta siguranța și securitatea, pentru a crea încrederea necesară în aceste noi tehnologii.

Miniștrii au pledat cu fermitate pentru continuarea eforturilor în vederea stabilirii unui cadru de reglementare centrat pe om, așa cum a propus Comisia, pentru a garanta securitatea juridică și coerența pentru dezvoltatori și utilizatori, luând, de asemenea, în calcul și riscurile, dar și faptul că Inteligența Artificială respectă valorile UE.

Așadar, noua legislație trebuie să fie pregătită pentru viitor și să încurajeze inovarea. Pentru a realiza acest lucru, dispozițiile sale ar trebui să fie suficient de flexibile pentru a se adapta la tehnologiile aflate în continuă evoluție.

Mai mulți miniștri au menționat importanța aplicării supravegherii eficace, în special a supravegherii umane. Structura de guvernanță ar trebui să fie ușoară, iar sarcina administrativă și financiară pentru operatori, în special pentru IMM-uri și întreprinderile nou înființate, ar trebui să fie redusă la minimum. Ar trebui oferit un sprijin special IMM-urilor pentru a se asigura că acestea pot respecta cu ușurință noile norme.

Miniștrii au salutat abordarea bazată pe riscuri, dar au subliniat că multe aspecte necesită discuții suplimentare, în special în ceea ce privește domeniul de aplicare a legii și definirea termenilor-cheie. Claritatea cu privire la aceste aspecte a fost considerată esențială pentru securitatea juridică și punerea în aplicare fără probleme a actului.

Comisia Europeană a propus la mijlocul lunii aprilie noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale (IA) de încredere. Îmbinarea primului cadru juridic privind IA cu un nou plan coordonat cu statele membre va garanta siguranța și drepturile fundamentale ale cetățenilor și ale întreprinderilor, consolidând totodată adoptarea IA, precum și investițiile și inovarea în domeniul IA în întreaga UE.

Această abordare va fi completată de noile reglementări privind echipamentele tehnice, care, prin adaptarea normelor de siguranță, urmăresc să sporească încrederea utilizatorilor în noua generație versatilă de produse.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA56 mins ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

CONSILIUL UE2 hours ago

Bogdan Aurescu solicită UE sprijin pentru Republica Moldova în criza alimentării cu gaze naturale: Este un moment critic pentru Guvernul de la Chișinău

NATO2 hours ago

Serghei Lavrov anunță că Rusia suspendă misiunea sa la NATO și misiunea Alianței la Moscova: Condiţiile de bază pentru conlucrare nu mai sunt întrunite

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană lansează o platformă de consultare cu privire la Consiliul UE-SUA pentru Comerț și Tehnologie, permițând părților interesate să își împărtășească opiniile

SUA3 hours ago

Colin Powell, primul secretar de stat afro-american al SUA și veteran al politicii externe americane, a murit la vârsta de 84 de ani din cauza COVID-19

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană: Certificatul digital COVID a stabilit un standard global, fiind singurul sistem care funcționează deja la nivel internațional

NATO3 hours ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă: Miercuri vom primi vizita secretarului apărării din SUA, o confirmare a nevoii de a continua acțiunile de apărare și descurajare pe flancul estic

U.E.3 hours ago

UE semnează primul acord în domeniul transportului aerian cu o țară din Golf. Qatarul își deschide piața pentru toate companiile aeriene din Uniune

U.E.3 hours ago

Strategia UE pentru Indo-Pacific: UE și Japonia, exercițiu naval comun antipiraterie pentru consolidarea securității maritime

Corina Crețu3 hours ago

Corina Crețu speră că “Guvernul României, indiferent de culoarea sa politică, va acorda sistemului medical statutul de prioritate națională”

COMISIA EUROPEANA56 mins ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.8 hours ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA2 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA3 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA3 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA3 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA4 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Team2Share

Trending