Consiliul Uniunii Europene, condus de președinția germană, a stabilit joi condițiile generale prin care statele non-UE pot fi invitate în mod excepțional să participe la proiectele individuale din cadrul cooperării structurate permanente (PESCO) în materie de apărare europeană, într-o decizie importantă și pentru cooperarea transatlantică întrucât SUA și NATO solicită de mai mult timp Uniunii Europene o hotărâre în acest sens.
Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, prin decizia Consiliului UE statele terțe vor putea participa la proiectele PESCO dacă îndeplinesc mai multe condiții politice, legale și substanțiale.
Potrivit acestor condiții, un stat care aplică să participe la un proiect din cadrul PESCO trebuie să împărtășească aceleași valori pe care Uniunea Europeană este fondată și să nu contravină intereselor de apărare și de securitate ale statelor UE. O altă condiție este reprezentată de existența unui acord de schimb de informații clasificate cu UE.
“Acest pas suplimentar în consolidarea PESCO va spori autonomia strategică a UE și va consolida capacitatea sa de a acționa ca furnizor de securitate, împreună cu partenerii săi”, se arată în comunicatul citat.
Decizia de joi vine la un an și jumătate distanță de când statele UE au recunoscut că “state terțe ar putea fi invitate în mod excepțional” să ai parte la proiecte ale apărării europene pe fondul unor îngrijorări ale SUA, care au avertizat că regulamentele Fondului European de Apărare și PESCO ar putea provoca prejudicii în relația dintre UE și NATO după ”decenii de integrare a industriei de apărare transatlantice”.
Cum va funcționa, în practică, această decizie?
În comunicatul transmis, Consiliul Uniunii Europene explică succint procesul și precizează că” după ce un stat terț depune o cerere de participare la un anumit proiect PESCO, membrii proiectului vor trebui să convină în unanimitate dacă cererea respectă toate condițiile și să notifice Consiliul și Înaltul Reprezentant în consecință”. Decizia finală urmează a fi luată de Consiliul UE.
Odată ce un stat terț a fost acceptat, membrii proiectului vor negocia un acord administrativ cu acel stat terț, definind data de începere, durata, încetarea și etapele de participare. Decizia include, de asemenea, un mecanism de revizuire care va permite o revizuire periodică dacă participantul la un stat terț continuă să îndeplinească condițiile.
În ceea ce privește entitățile, condițiile și procedurile exacte pentru implicarea lor în implementarea proiectelor PESCO vor fi stabilite într-o etapă ulterioară. După 31 decembrie 2021, entitățile stabilite, controlate de sau care au structurile lor de conducere executivă într-un stat terț care nu a fost invitat să participe la un proiect PESCO pot deveni implicate numai dacă Consiliul decide astfel.
Mai mult, dacă un stat membru are preocupări legate de securitate cu privire la implicarea unei entități în implementarea unui proiect PESCO, acesta poate sesiza Consiliul.
Cooperarea structurată permanentă (PESC), denumită în jargonul politic european drept “frumoasa adormită”, este prevăzută în Tratatul UE din anul 2009 și a fost activată în anul 2017 pentru a permite statelor membre ale UE să lucreze îndeaproape în cadrul politicii comune de apărare și securitate a Uniunii.
În total, 25 de state membre ale Uniunii Europene participă la PESCO, acestea demarând 47 de proiecte de colaborare. Statele participante sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia.
Din cele 47 de proiecte aprobate până în prezent, România este implicată în 12 proiecte.
Consiliul Uniunii Europene a adoptat în mod formal primul set de 17 proiecte la 6 martie 2018, al doilea set de 17 proiecte la 20 noiembrie 2018 și un al treilea set de 13 proiecte la 12 noiembrie 2019
Mai mult, din cele 13 proiecte aprobate în noiembrie 2019, două sunt inițiate de către România, iar țara noastră este națiune participantă la alte trei proiecte.
Cele două proiecte propuse anul trecut și coordonate de România vizează 1) formarea și pregătirea în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) și 2) o rețea centrelor de scufundări ale Uniunii Europene.
Cele zece proiecte în care este implicată România sunt 1) Comandamentul Medical European, un proiect gestionat de Germania, 2) proiectul mobilității militare, coordonat de Olanda; 3) Centrul UE pentru formarea competențelor necesare pentru misiunile de instruire, coordonat de Germania; 4) proiectul Sistemelor maritime autonome și semi-autonome pentru lupta contra minelor marine, gestionat de Belgia; 5) Echipe de răspuns rapid și asistență reciprocă în domeniul securității cibernetice, coordonat de Lituania; 6) Helicopter Hot and High Training; Geospacial, 7) Meteorological and Oceanographic (GeoMETOC); 8) Materials and components for technological EU competitiveness; 9) EU Collaborative Warfare Capabilities; 10) European Global RPAS Insertion Architecture System.
