Connect with us

SUA

Uniunea Europeană deschide un nou birou în San Francisco pentru a-și consolida diplomația digitală

Published

on

© Digital EU/ Twitter

Uniunea Europeană își deschide un nou birou în San Francisco, California, un centru global pentru tehnologie digitală și inovare. Biroul va consolida cooperarea UE cu SUA în domeniul diplomației digitale și va consolida capacitatea UE de a ajunge la principalele părți interesate din sectorul public și privat, inclusiv la factorii de decizie politică, la comunitatea de afaceri și la societatea civilă din sectorul tehnologiei digitale, informează comunicatul oficial

„Deschiderea biroului din San Francisco răspunde angajamentului UE de a consolida cooperarea tehnologică transatlantică și de a impulsiona transformarea digitală globală bazată pe valori și standarde democratice. Este un pas concret pentru a consolida în continuare activitatea UE în chestiuni precum amenințările cibernetice și contracararea amenințărilor hibride, precum și manipularea și interferența informațiilor străine”, a declarat șeful diplomației europene, Josep Borrell. 

În calitate de lider mondial în domeniul soluțiilor digitale și al elaborării de politici și norme care să sprijine o viziune centrată pe om în ceea ce privește internetul și tehnologiile digitale, UE s-a axat pe crearea de parteneriate valoroase în țări cu mentalități similare din întreaga lume, în special cu Statele Unite.

Deschiderea biroului este un rezultat al angajamentului comun al summitului UE-SUA din 2021 de a consolida cooperarea tehnologică transatlantică și reprezintă o parte esențială a concluziilor privind diplomația digitală, adoptate de Consiliul Afaceri Externe al UE în luna iulie a acestui an.

Biroul UE din San Francisco va încerca să promoveze standardele și tehnologiile, politicile și reglementările digitale și modelele de guvernanță ale UE, precum și să consolideze cooperarea cu părțile interesate din SUA, inclusiv prin avansarea activității Consiliului UE-SUA pentru comerț și tehnologie.

Biroul va lucra sub autoritatea Delegației UE din Washington, DC, în strânsă coordonare cu sediul central din Bruxelles și în parteneriat cu consulatele statelor membre ale UE din zona golfului San Francisco. Biroul va fi condus de Gerard de Graaf, un înalt funcționar al Comisiei care a lucrat intensiv la politicile digitale, cel mai recent la noile legi de referință ale UE privind platformele, Actul privind serviciile digitale și Actul privind piețele digitale. 

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

SUA

Veste bună pentru România: SUA și Franța, parteneri strategici ai Bucureștiului, se angajează să promoveze energia nucleară civilă la nivel mondial

Published

on

© President Biden/ Facebook

Președinții Joe Biden și Emmanuel Macron s-au angajat să aprofundeze cooperarea dintre Franța și Statele Unite în domeniul energiei nucleare civile prin intermediul parteneriatulul bilateral privind energia curată prin care urmăresc să promoveze la nivel mondial “energia nucleară”, angajamentul celor două părți având o importanță aparte și pentru România, țare care deține parteneriate strategice bilaterale cu SUA și Franța, și care și-a intensificat cooperarea în domeniul nuclear civil cu Statele Unite și cu Franța.

Potrivit declarației comune adoptate joi la Casa Albă, Biden și Macron și-au reafirmat “hotărârea comună de a sincroniza și aprofunda în continuare cooperarea în domeniul energiei nucleare civile”, stabilind că “Statele Unite și Franța intenționează să înființeze un grup restrâns pentru energie nucleară în cadrul Parteneriatului” lor bilateral.

“Parteneriatul va promova la nivel mondial energia nucleară avansată, care are un rol esențial în reducerea emisiilor globale de CO2, continuând în același timp eforturile de limitare a răspândirii tehnologiilor sensibile de îmbogățire și de reprocesare”, arată Casa Albă.

“Ne-am angajat să aprofundăm colaborarea”, a spus și Joe Biden, într-o conferință comună de presă cu Emmanuel Macron.

România desfășoară împreună cu Statele Unite două proiecte paralele pentru dezvoltarea energiei nucleare civile în tranziția către o energie curată și în reducerea dependenței strategice a Europei de sursele de energie din Rusia. Este vorba despre cooperarea dintre București și Washington pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă și despre cooperarea privind amplasarea în România a primului reactor nuclear modular de mici dimensiuni produs cu tehnologie americană. În ceea ce privește colaborarea cu Franța, Bucureștiul și Parisul au semnat acum doi ani o Declarație de intenție în domeniul nuclear civil pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă

La conferința COP27 din Egipt, președintele Klaus Iohannis și trimisul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au participat la evenimentul de înmânare a celor două scrisori de intenţie privind împrumuturile din partea US Exim Bank pentru Unităţile 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, fiind vorba despre investiții de 3 miliarde de dolari. Momentul a urmat unor decizii convenite în anul 2020, când România şi SUA au parafat, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US.

Anul trecut, la conferința COP26 de la Glasgow, președintele Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au anunțat planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR), “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei. Proiectul a fost inclus și în Parteneriatul pentru infrastructura globală și investiții (PGII) lansat de liderii țărilor G7 la summitul din acest an din Germania, o inițiativă care urmărește să rivalizeze cu “Noul Drum al Mătăsii” prin care China își extinde influența globală.

Mai mult, ministrul român al energiei, Virgil Popescu, a anunțat recent că patru companii din SUA, Canada și Franța s-au arătat interesate de cooperare în domeniul nuclear civil din România cu Nuclearelectrica.

La nivel european, cooperarea în domeniul energiei nucleare civile este una de referință pentru relația strategică dintre Franța și România, cele două țări obținând includerea energiei nucleare în taxonomia UE privind investițiile verzi, în pofida opozițiilor din partea unor țări precum Germania și Austria. Discuțiile continuă, însă, după ce Viena a anunțat că va ataca decizia la Curtea de Justiție a UE.

Continue Reading

SUA

Joe Biden impune condiții pentru a discuta cu Putin după întâlnirea cu Macron: Doar dacă decide să caute un mod de a pune capăt războiului și numai după consultarea cu aliații din NATO

Published

on

Reuniți joi la Washington, președinții Statelor Unite și Franței, Joe Biden și Emmanuel Macron au declarat la unison că Occidentul va sprijini Ucraina, atât pentru a respinge agresiunea rusă, cât și pentru a negocia o pace atunci când Kievul își va dori acest lucru, cei doi adoptând și o declarație comună prin care s-au angajat să ofere Ucrainei “asistenţă politică, de securitate, umanitară şi economică atât timp cât va fi necesar”, inclusiv consolidarea apărării aeriene a ţării.

“Nu îi vom îndemna niciodată pe ucraineni să facă un compromis care nu va fi acceptabil pentru ei (…) pentru că acest lucru nu va construi niciodată o pace durabilă. Dacă ne dorim o pace durabilă, trebuie să-i respectăm pe ucraineni să decidă momentul și condițiile în care vor negocia cu privire la teritoriul și viitorul lor“, a spus Macron, într-o conferință de presă la Casa Albă, fiind completat de Joe Biden: “Există un singur mod de a pune capăt acestui război, cel rațional: Putin să se retragă din Ucraina”.

Apoi, Emmanuel Macron a mărturisit că singurul lider care și-a dorit din 2019 negocieri și o soluționare pașnică a disputelor a fost președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

“Cel care a vrut să meargă la război, să pornească un război a fost președintele Putin. Și am putut vedea acest lucru cu ochii mei, inclusiv atunci când am vizitat Rusia și Ucraina la începutul lunii februarie”, a adăugat liderul francez, făcând referire la planul în zece puncte al președintelui Zelenski și la lupta pentru libertate și democrație pe care o poartă poporul ucrainean în apărarea suveranității și integrității teritoriale, principiile consacrate ale Cartei ONU.

Întrebați dacă plănuiesc să discute cu Vladimir Putin, președintele Franței, recunoscut pentru contactele sale frecvente cu liderul de la Kremlin, a spus că va continua să facă acest lucru pentru a preveni escaladări ale conflictului, în vreme ce președintele SUA a impus condiții.

“Sunt pregătit să vorbesc cu domnul Putin dacă, de fapt, există un interes ca el să decidă că este în căutarea unei modalități de a pune capăt războiului. Încă nu a făcut acest lucru. (…) Sunt pregătit, dacă este dispus să vorbească, să aflu ce este dispus să facă, dar o voi face doar în urma consultării cu aliații mei din NATO. Nu o voi face de unul singur“, s-a pronunțat Joe Biden, evidențiind din nou că liderul rus a calculat greșit fiecare lucru pe care l-a întreprins prin invazia sa militară în Ucraina.

Citiți și La Casa Albă, Biden și Macron au arătat forța alianței dintre SUA, Franța și Europa privind Ucraina, Rusia și China: Ca “națiuni surori în lupta pentru libertate” trebuie “să devenim din nou frați de arme”

Președinții Statelor Unite și Franței, Joe Biden și Emmanuel Macron au demonstrat joi, la Casa Albă, o unitate și o sincronizare transatlantice de neclintit, în pofida unor dezacorduri din trecut sau punctuale, în prima vizită de stat pe care liderul american o primește la Washington și în cea de-a doua pentru liderul de la Elysee în capitala americană. Adresându-se de trei ori publicului – în timpul ceremoniei de primire, înainte de reuniunea lor bilaterală și după discuții, afișând puterea alianței americano-franceze, cea mai veche pentru SUA, și vorbind pe o singură voce despre războiul Rusiei în Ucraina, sprijinirea poporului ucrainean, China, relațiile bilaterale și parteneriatul cu Uniunea Europeană.

Continue Reading

SUA

La Casa Albă, Biden și Macron au arătat forța alianței dintre SUA, Franța și Europa privind Ucraina, Rusia și China: Ca “națiuni surori în lupta pentru libertate” trebuie “să devenim din nou frați de arme”

Published

on

© President Biden/ Facebook

Președinții Statelor Unite și Franței, Joe Biden și Emmanuel Macron au demonstrat joi, la Casa Albă, o unitate și o sincronizare transatlantice de neclintit, în pofida unor dezacorduri din trecut sau punctuale, în prima vizită de stat pe care liderul american o primește la Washington și în cea de-a doua pentru liderul de la Elysee în capitala americană. Adresându-se de trei ori publicului – în timpul ceremoniei de primire, înainte de reuniunea lor bilaterală și după discuții, afișând puterea alianței americano-franceze, cea mai veche pentru SUA, și vorbind pe o singură voce despre războiul Rusiei în Ucraina, sprijinirea poporului ucrainean, China, relațiile bilaterale și parteneriatul cu Uniunea Europeană.

“Astăzi, flacăra libertății arde mai puternic ca niciodată, iar alianța dintre cele două națiuni rămâne esențială pentru apărarea noastră reciprocă. În calitate de aliați în NATO, împreună cu Uniunea Europeană și G7 și cu partenerii noștri din întreaga lume, Franța și Statele Unite înfruntă ambiția de cucerire a lui Vladimir Putin și războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei, care a distrus încă o dată pacea pe continentul european”, a spus Biden, în timp ce l-a primit pe Macron cu onoruri ceremoniale în grădina de sud a Casei Albe.

La rândul său, Emmanuel Macron, primul lider din ultimele două decenii care efectuează două vizite de stat la Casa Albă, a adus un omagiu cauzei comune de secole pe care Franța și SUA le împărtășesc ca “națiuni surori în lupta lor pentru libertate“, cu Franța jucând un rol la începuturile independenței SUA și sacrificiul militar al SUA în timpul celui de-al Doilea Război Mondial “din tranșeele de pe Somme până pe plajele din Normandia”.

“Avem o datorie față de această istorie comună. Pe măsură ce războiul revine pe teritoriul european în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și având în vedere multiplele crize cu care se confruntă națiunile și societățile noastre, trebuie să devenim din nou frați de arme“, a spus președintele francez.

 

Biden a amintit că aceasta este a doua vizită a lui Macron la Casa Albă fără a pomeni momentul, liderul de la Paris fiind primit la Washington în 2018 de precedentul președinte Donald Trump. În schimb, liderul de la Casa Albă l-a creditat pe omologul francez cu statutul de “unul dintre liderii Europei”, un gest care a indicat disponibilitatea lui Joe Biden de a modifica legea privind reducerea inflației, ale cărei prevederi afectează țările europene.

“Lucrăm împreună pentru a consolida securitatea și prosperitatea peste Atlantic și în fiecare dintre țările noastre, dar și în Europa în ansamblu”, a spus el, conform Casei Albe.

Biden promite că subvențiile economice ale SUA nu vor fi implementate în detrimentul Europei după ce Macron a cerut “resincronizarea” agendei transatlantice

După întrevederea bilaterală din Biroul Oval, Joe Biden și Emmanuel Macron s-au angajat pe o singură voce să susţină Ucraina “atât timp cât va fi nevoie”, să îşi “coordoneze” răspunsul faţă de China, precum şi să îşi gestioneze divergenţele, cunoscut fiind faptul că anul trecut, cei doi lideri au semnat o declarație a reconcilierii, în ajunul summitului G20 de la Roma, după disputa provocată de anunțul înființării alianței de securitate AUKUS (Australia – Marea Britanie – SUA) și criza anulării de către Australia a unui contract de submarine convenționale franceze în favoarea unora americane cu propulsie nucleară. Atunci, SUA au recunoscut importanța apărării europene complementare cu NATO, un gest important pentru politica franceză privind autonomia strategică a UE.

Acum, divergența presantă era reprezentată de măsurile economice “super agresive” ale administrației Biden pe care Macron le-a deplâns în timpul unei întâlniri cu membri ai Congresului american. Și ministrul de finanțe francez, Bruno Le Maire, membru al delegației președintelui francez în vizita la Casa Albă, criticase anterior ”cursa subvențiilor”, contrară ”tuturor regulilor comerțului internațional”, lansând un apel la un răspuns ” coordonat, unit şi puternic” al UE în fața SUA.

Cei doi lideri şi-au exprimat însă dorinţa de a “consolida parteneriatul SUA-UE în domeniul energiei curate şi al climei” şi s-au angajat să lucreze pentru a “sincroniza” abordările lor privind industria verde, după ce au existat fricţiuni legate de subvenţiile acordate de SUA pentru produsele “Made in USA”.

Biden a recunoscut existenţa unor “defecte tehnice” în Legea privind reducerea inflaţiei şi le-a atribuit amplorii legislaţiei, adoptată în august anul trecut, care prevede cea mai mare investiţie în tehnologii verzi din istoria SUA pentru a reduce emisiile cu 40% până în 2030.

“Am convenit să discutăm măsuri practice pentru a ne coordona și alinia abordările, astfel încât să putem consolida și securiza lanțurile de aprovizionare, producția și inovarea pe ambele maluri ale Atlanticului. Am cerut echipelor noastre să urmărească această parte pe măsură ce consultările în curs între SUA și UE continuă – pentru că putem rezolva unele dintre diferențele care există, sunt încrezător”, a afirmat liderul american.

În conferinţa de presă, Macron a insistat asupra necesităţii de a “resincroniza” agendele, astfel încât aceste stimulente să nu dăuneze Franţei şi Europei. “Vom lucra împreună la aceste elemente tehnice pentru a ne asigura că nu există un efect de domino asupra proiectelor în curs de desfăşurare în Europa. Vrem să reuşim împreună, nu unii împotriva celorlalţi”, a declarat preşedintele francez.

Vom continua să creăm locuri de muncă în industria prelucrătoare din America, dar nu în detrimentul Europei“, a asigurat Joe Biden.

Occidentul nu va îndemna Ucraina să facă un compromis de pace cu Rusia care nu va fi acceptabil pentru poporul ucrainean. Biden va vorbi cu Putin numai după consultări cu aliații din NATO

Cei doi lideri au declarat la unison că Occidentul va sprijini Ucraina, atât pentru a respinge agresiunea rusă, cât și pentru a negocia o pace atunci când Kievul își va dori acest lucru, făcând referire la planul în zece puncte al președintelui Zelenski și la lupta pentru libertate și democrație pe care o poartă poporul ucrainean în apărarea suveranității și integrității teritoriale, principiile consacrate ale Cartei ONU.

“Nu îi vom îndemna niciodată pe ucraineni să facă un compromis care nu va fi acceptabil pentru ei (…) pentru că acest lucru nu va construi niciodată o pace durabilă. Dacă ne dorim o pace durabilă, trebuie să-i respectăm pe ucraineni să decidă momentul și condițiile în care vor negocia cu privire la teritoriul și viitorul lor“, a spus Macron, fiind completat de Joe Biden: “Există un singur mod de a pune capăt acestui război, cel rațional: Putin să se retragă din Ucraina”.

Apoi, Emmanuel Macron a mărturisit că singurul lider care și-a dorit din 2019 negocieri și o soluționare pașnică a disputelor a fost președintele ucrainean Volodimir Zelenski. “Cel care a vrut să meargă la război, să pornească un război a fost președintele Putin. Și am putut vedea acest lucru cu ochii mei, inclusiv atunci când am vizitat Rusia și Ucraina la începutul lunii februarie”, a adăugat liderul francez.

Întrebați dacă plănuiesc să discute cu Vladimir Putin, președintele Franței, recunoscut pentru contactele sale frecvente cu liderul de la Kremlin, a spus că va continua să facă acest lucru pentru a preveni escaladări ale conflictului, în vreme ce președintele SUA a impus condiții.

“Sunt pregătit să vorbesc cu domnul Putin dacă, de fapt, există un interes ca el să decidă că este în căutarea unei modalități de a pune capăt războiului. Încă nu a făcut acest lucru. (…) Sunt pregătit, dacă este dispus să vorbească, să aflu ce este dispus să facă, dar o voi face doar în urma consultării cu aliații mei din NATO. Nu o voi face de unul singur“, s-a pronunțat Joe Biden, evidențiind din nou că liderul rus a calculat greșit fiecare lucru pe care l-a întreprins prin invazia sa militară în Ucraina.

Reuniune încheiată cu o declarație comună

Reuniunea Biden – Macron s-a încheiat cu adoptarea unei declarații comune prin care preşedinţii american şi francez s-au angajat să ofere Ucrainei “asistenţă politică, de securitate, umanitară şi economică atât timp cât va fi necesar”, inclusiv consolidarea apărării aeriene a ţării.

În ceea ce priveşte China, aceştia s-au angajat să “coordoneze” răspunsul ţărilor lor la “provocările pe care le ridică” gigantul asiatic, în special în ceea ce priveşte drepturile omului, şi să colaboreze “cu China în probleme globale importante, cum ar fi schimbările climatice”.

Macron este primul oaspete căruia preşedinte american i-a rezervat tratamentul unei vizite de stat, de la învestirea sa în ianuarie 2021.

Democratul octogenar se străduieşte, după convulsiile preşedinţiei lui Donald Trump, să întărească legăturile cu partenerii tradiţionali ai Statelor Unite, inclusiv cu “cel mai vechi aliat”, expresie folosită la Washington pentru a desemna Franţa.

Întâlnirile dintre Biden și Macron au început miercuri seară cu o cină privată alături de soțiile lor, Jill Biden și Brigitte Macron, la un restaurant italian din Washington pentru un moment privat şi “politic” și s-au încheiat cu o cină de gală la Casa Albă. De asemenea, și secretarul de stat Antony Blinken și vicepreședinta Kamala Harris au găzduit un prânz în cinstea președintelui Emmanuel Macron și delegației sale.

 

Continue Reading

Facebook

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

SCHENGEN5 hours ago

Guvernul Olandei a adoptat ”o poziție pozitivă față de aderarea României la Schengen”. Singura țară care mai are obiecții este Austria

U.E.5 hours ago

Klaus Iohannis a discutat cu omologul grec despre sprijinirea Republicii Moldova, o țară afectată de o criză energetică gravă

SCHENGEN5 hours ago

Parlamentul Suediei spune “da” aderării României la Schengen. Ministrul Bogdan Aurescu: Demersurile noastre au avut succes

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Alianța Verde UE-Japonia: Părțile intensifică cooperarea în domeniul hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de CO2

S&D6 hours ago

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, anunță eurodeputatul Victor Negrescu

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană aprobă patru noi programe Interreg, la care participă România și alte nouă țări UE, Ucraina și R. Moldova, în valoare de 533 de milioane de euro, pentru perioada 2021-2027

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ucraina: Comisia Europeană propune incriminarea penală a încălcării sancțiunilor UE

ROMÂNIA8 hours ago

România sprijină efortul internațional de creare a unui mecanism eficient și viabil pentru a face dreptate victimelor din Ucraina

ROMÂNIA9 hours ago

Germania sprijină cadrele didactice din învățământul în limba germană din România cu peste 1,33 milioane de euro

NATO9 hours ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO2 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO2 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO2 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO2 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO2 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL3 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO3 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending