Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană deține probe despre activitatea de dezinformare rusă privind alegerile europarlamenare din luna mai

Published

on

Uniunea Europeană a strâns probe cu privire la activitatea de dezinformare ”continuă și susținută”, făcută de Rusia, care a vizat scăderea prezenţei la vot în timpul alegerilor europarlamentare din 23-26 mai şi influenţarea preferinţelor alegătorilor, a anunţat vineri Comisia Europeană, potrivit DPA, citat de Agerpres.

Înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, executivul comunitar a avertizat în legătură cu interferenţa Rusiei, iar Uniunea Europeană şi-a sporit capacităţile pentru identificarea ştirilor false şi dezvăluirea cazurilor de dezinformare.

Dovezile strânse în ultimele luni au ‘”indicat o activitate de dezinformare continuă şi susţinută din partea surselor ruse care vizau reducerea prezenţei la vot şi influenţarea preferinţelor electorale”, a menţionat Comisia Europeană într-un raport publicat vineri.

Totuşi, probele disponibile ”nu ne-au permis să identificăm o campanie distinctă de dezinformare transfrontalieră din surse externe îndreptată specific către alegerile europene”, menţionează raportul citat.

Platformele online au o responsabilitate deosebită în ceea ce privește combaterea dezinformării

Comisia a publicat, de asemenea, cele mai recente rapoarte lunare elaborate de Google, Twitter și Facebook în conformitate cu Codul de bune practici privind dezinformarea, cu caracter de autoreglementare. Rapoartele din luna mai confirmă tendința evaluărilor precedente ale Comisiei. Începând din luna ianuarie, toate platformele au făcut progrese în ceea ce privește transparența publicității politice și publicarea acestor anunțuri în biblioteci, care oferă instrumente utile pentru analiza cheltuielilor publicitare efectuate de actorii politici din întreaga UE. În timp ce Facebook a luat măsuri pentru a asigura transparența publicității tematice, Google și Twitter trebuie să recupereze decalajul în această privință.

Eforturile de a asigura integritatea serviciilor au contribuit la reducerea amplorii tentativelor de manipulare care au vizat alegerile europene, dar platformele trebuie să explice mai bine modul în care eliminarea boților și a conturilor false a limitat răspândirea dezinformării în UE. Google, Facebook și Twitter au declarat că au îmbunătățit controlul plasării anunțurilor publicitare pentru a limita practicile răuvoitoare de tip clickbait și pentru a reduce veniturile din publicitate ale vectorilor dezinformării. Cu toate acestea, nu s-au făcut progrese suficiente în ceea ce privește elaborarea de instrumente care să sporească transparența și fiabilitatea site-urilor web care găzduiesc reclame.

În ciuda realizărilor, mai rămân multe de făcut: toate platformele online trebuie să ofere informații mai detaliate care să permită identificarea actorilor nocivi și a statelor membre vizate. Acestea ar trebui, de asemenea, să își intensifice cooperarea cu verificatorii veridicității informațiilor și să le ofere utilizatorilor mijloace care să le permită o detectare mai bună a dezinformării. În fine, platformele ar trebui să ofere comunității de cercetare un acces semnificativ la date, în conformitate cu normele de protecție a datelor cu caracter personal. În această privință, recenta inițiativă luată de Twitter de a pune la dispoziție seturi de date relevante în scopuri de cercetare deschide calea pentru desfășurarea de cercetări independente privind operațiunile de dezinformare ale actorilor răuvoitori. Mai mult, Comisia invită platformele să aplice politicile lor de transparență a publicității politice și în cazul viitoarelor alegeri naționale.

Uniunea Europeană a combătut în mod activ dezinformarea începând din 2015. Ca urmare a deciziei Consiliului European din martie 2015, în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) a fost înființat grupul operativ East Stratcom, pentru a contracara campaniile de dezinformare în curs ale Rusiei. În 2016 a fost adoptat Cadrul comun privind contracararea amenințărilor hibride, urmat în 2018 de Comunicarea comună privind creșterea rezilienței și consolidarea capacităților de reacție la amenințările hibride.

În aprilie 2018, Comisia a prezentat o abordare la nivel european și instrumente de autoreglementare pentru combaterea dezinformării online. În octombrie 2018, Codul de bune practici a fost semnat de către Facebook, Google, Twitter și Mozilla, precum și de către organismele profesionale care reprezintă platformele online, sectorul publicitar și agențiile de publicitate. În plus, Facebook, Google și Twitter s-au angajat să raporteze lunar cu privire la măsurile luate în perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European. Cu sprijinul Grupului autorităților europene de reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale (ERGA), Comisia a monitorizat îndeaproape progresele înregistrate și a publicat evaluări lunare, împreună cu rapoartele prezentate. La 22 mai, și Microsoft a aderat la Codul de bune practici și s-a angajat să respecte toate angajamentele prevăzute în acesta.

Codul de bune practici este strâns legat de recomandarea inclusă în pachetul de inițiative privind alegerile anunțat de președintele Juncker în discursul său din 2018 privind starea Uniunii, inițiative menite să garanteze că alegerile pentru Parlamentul European vor fi libere, corecte și sigure. Printre aceste măsuri se numără asigurarea unei transparențe sporite a publicității politice online și posibilitatea de a impune sancțiuni în cazul utilizării ilegale a datelor cu caracter personal în scopul influențării rezultatelor alegerilor europene. Statelor membre li s-a recomandat, de asemenea, să creeze o rețea națională de cooperare în materie electorală și să participe la o rețea de cooperare în materie electorală la nivel european.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, la Summitul Mondial asupra Sănătății: Scopul UE este de a forma o rețea globală de pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Scopul UE este de a forma o rețea globală de pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară, a afirmat duminică președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la evenimentul de deschidere a celui de-al 13-lea Summit Mondial al Sănătății de la Berlin. De asemenea, aceasta a subliniat că este esențială cooperarea internațională în privința sănătății. 

„Amenințările transfrontaliere la adresa sănătății necesită răspunsuri transfrontaliere. Prin urmare, orizontul HERA va fi mai larg decât Uniunea noastră. O sarcină esențială a HERA va fi aceea de a-și uni forțele cu omologii săi internaționali. Am început deja să construim punți de legătură cu activitatea OMS și a BARDA din Statele Unite. Suntem în contact cu țări terțe din vecinătatea noastră, cum ar fi Regatul Unit, Elveția și țările din Balcanii de Vest. Scopul nostru este de a forma un grup de bază care va conduce la o rețea cu adevărat globală de HERA. Și vor veni și mai multe cu CDC african, cu viitoarea Agenție africană pentru medicamente și, desigur, cu alți actori globali, cum ar fi CEPI, GAVI și fundațiile filantropice”, a afirmat Ursula von der Leyen. 

Comisia Europeană a lansat la jumătatea lunii septembrie Autoritatea Europeană pentru Pregătire și Răspuns în Caz de Urgență Sanitară (HERA) pentru a preveni, a detecta și a răspunde rapid la urgențele sanitare, care va anticipa amenințări și potențiale crize sanitare, prin colectarea de informații și prin consolidarea capacităților de răspuns necesare.

HERA este un pilon esențial al uniunii europene a sănătății anunțate de președinta von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii din 2020 și va completa o lacună în ceea ce privește răspunsul și pregătirea UE pentru situații de urgență sanitară.

Dincolo de această cooperare, Ursula von der Leyen a subliniat convingerea sa privind necesitatea unui standard global pentru pregătirea în domeniul sănătății.

„Acesta este motivul pentru care am organizat, împreună cu G20, Summitul Mondial privind Sănătatea la Roma, la începutul acestui an. Prin Declarația de la Roma, lumea a aprobat un set de principii directoare pentru pregătirea globală. Pregătirea se află acum în centrul acțiunii Uniunii noastre”, a mai spus șefa Comisiei Europene. 

În acest sens, von der Leyen a punctat că „importanța acestui nou efort trebuie să se reflecte în resursele sale”, iar „Europa este pregătită să contribuie și să investească în pregătirea pentru pandemii – acasă și în întreaga lume”.

„Am propus un buget fără precedent de 50 de miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani pentru misiunea noastră de pregătire în domeniul sănătății. Uniunea noastră, statele noastre membre și, desigur, sectorul privat au un rol de jucat și o contribuție de adus. Europa este pregătită să contribuie și să investească în pregătirea pentru pandemii – acasă și în întreaga lume”, a mai spus președinta Comisiei Europene. 

 

 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană adoptă măsuri pentru a face programele Erasmus+ și Corpul european de solidaritate mai incluzive: Toată lumea trebuie să poată beneficia de aceleași oportunități

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a adoptat vineri un cadru pentru a spori gradul de incluziune și diversitate al programelor Erasmus+ și Corpul european de solidaritate pentru perioada 2021-2027.

Măsurile dau astfel curs angajamentului președintei Ursula von der Leyen de a consolida substanțial ambele programe nu doar prin faptul că permit unui număr mult mai mare de persoane să învețe sau să facă voluntariat într-o altă țară, ci, în special, prin faptul că se adresează unui număr tot mai mare de persoane cu mai puține oportunități.

Prin aceste măsuri incluzive, Comisia dă un impuls puternic îmbunătățirii echității și incluziunii în Spațiul european al educației și se ridică la înălțimea promisiunii din primul principiu al Pilonului european al drepturilor sociale, care prevede că orice persoană are dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții de calitate și incluzivă.

”Modul nostru de viață european este unul care oferă șanse egale tuturor tinerilor europeni. Incluziunea și diversitatea fac parte integrantă din această viziune. Este esențial să facem un efort suplimentar pentru a ne asigura că programele UE nu lasă pe nimeni în urmă. Cei din generația Erasmus au devenit cei mai buni ambasadori ai Europei, ei pot împărtăși ceea ce au experimentat, iar acest lucru începe cu un acces corect și egal la toate programele”, a transmis vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas, responsabil pentru promovarea modului nostru de viață european, într-un comunicat al instituției.

”Programele UE trebuie să avantajeze pe toată lumea, indiferent de mediul de proveniență, de contextul socio-economic și de starea lor fizică, mentală sau de sănătate. Prin urmare, este esențial ca noile programe Erasmus+ și Corpul european de solidaritate să fie mai incluzive, bazate pe diversitate.  Vom oferi mai multe fonduri pentru a-i însoți pe cei care au nevoie de mai mult ajutor și vom ajunge la cei care nu știu despre program sau ezită. Toată lumea trebuie să poată beneficia de aceleași oportunități și să poate, de asemenea, să dea înapoi societății. Aceasta este valoarea solidarității pe care se bazează proiectul european”, a transmis, la rândul său, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel.

Măsurile pentru programele Erasmus+ și Corpul european de solidaritate includ:

  • Sprijin financiar dedicat: cele două programe vor oferi un sprijin financiar sporit persoanelor cu oportunități reduse pentru a acoperi orice cheltuieli sau nevoi suplimentare. Acest lucru va contribui la eliminarea barierelor ce le împiedică să participe de pe picior de egalitate la activitățile programelor. De asemenea, Comisia invită agențiile naționale și actorii care pun în aplicare programele la nivel național și local să utilizeze alte fonduri naționale sau europene existente pentru a completa sprijinul financiar oferit;
  • Sprijin personalizat pentru participanți pe parcursul tuturor etapelor proiectului lor: participanții vor avea posibilitatea de a beneficia de o serie de oportunități (sprijin lingvistic, vizite pregătitoare sau mentorat consolidat, de exemplu) înainte, în timpul și după proiectul la care participă, pentru a se asigura că vor profita la maximum de experiența lor;
  • Sprijin pentru organizațiile participante: programele vor oferi ajutor suplimentar pentru organizațiile implicate în proiecte incluzive. Acesta va varia de la finanțare suplimentară pentru a contribui la consolidarea capacităților, la activități de formare și de creare a rețelelor de personal în domeniul incluziunii și al diversității;
  • Ofertă de învățare mai flexibilă: programele oferă acum o gamă mai largă de oportunități de proiecte și de mobilitate ce îmbracă diferite formate și se întind pe durate de timp variate (virtuale sau fizice, individuale sau în grup) pentru a permite tuturor participanților să găsească ceea ce se potrivește cel mai bine nevoilor lor;

  • Prioritate în procesul de selecție: programele includ mecanisme pentru a acorda prioritate proiectelor de calitate care implică participanți cu mai puține oportunități și care abordează temele incluziunii și diversității;
  • Comunicare și raportare mai clare: În comunicarea privind programele, Comisia, agențiile naționale și toți actorii implicați la nivel național și local vor pune la dispoziție documente și materiale accesibile și multilingve. Comisia își va dezvolta în continuare activitățile de monitorizare și raportare pentru a urmări mai bine progresele înregistrate în ceea ce privește eforturile de incluziune.

Comisia Europeană va monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a acestor măsuri de incluziune la nivel național prin intermediul agențiilor naționale Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate.

Pentru a aborda mai bine provocările specifice legate de accesul la programe în contextele lor naționale, agențiile naționale vor elabora propriile planuri de acțiune pentru incluziune, pe baza acestui cadru general de măsuri de incluziune.

O rețea de responsabili pentru incluziune și diversitate din cadrul agențiilor naționale a fost deja creată pentru a facilita această activitate și schimbul de bune practici.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană invită tinerii să participe la un sondaj dedicat Anului European al Tineretului 2022: Fă-ți și tu vocea auzită

Published

on

© CaleaEuropeana - Zaim Diana

Ca urmare a adoptării propunerii oficiale de a transforma anul 2022 în Anul European al Tineretului, Comisia Europeană invită acum tinerii să își împărtășească așteptările, interesele și ideile cu privire la ceea ce doresc să se realizeze în cadrul acestui an, potrivit comunicatului.

Sondajul lansat astăzi, 22 octombrie, va contribui la clarificarea temelor, a tipurilor de activități, precum și a moștenirii de durată pe care tinerii doresc să o obțină în urma Anului European al Tineretului.

Sondajul rămâne deschis până la 17 noiembrie 2021.

Europa are nevoie de viziunea, angajamentul și participarea tuturor tinerilor pentru a construi un viitor mai bun, mai verde, mai favorabil incluziunii și mai digital. Prin organizarea unui An european al tineretului, Europa se străduiește să le ofere tinerilor mai multe și mai bune oportunități pentru viitor.

Comisia Europeană informarează că tinerii vor ghida procesul înainte și în timpul Anului, astfel încât să poată beneficia din plin de An.

Ca urmare a anunțului făcut de președinta Ursula von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii, Comisia Europeană a adoptat joi propunerea sa oficială de a face din 2022 „Anul European al Tineretului”, potrivit comunicatului oficial. 

Cu ocazia Anului European al Tineretului, Comisia în cooperare cu Parlamentul European, statele membre, autoritățile regionale și locale, părțile interesate și tinerii înșiși, intenționează:

  • să onoreze și să sprijine generația care a făcut cele mai multe sacrificii în timpul pandemiei, oferindu-le noi speranțe, putere și încredere în viitor, subliniind modul în care tranziția ecologică și digitală oferă noi perspective și oportunități;
  • să îi încurajeze pe toți tinerii, în special pe cei cu mai puține oportunități, care provin din medii defavorizate, din zone rurale sau îndepărtate, sau care aparțin unor grupuri vulnerabile, să devină cetățeni activi și actori ai schimbărilor pozitive;
  • să promoveze oportunitățile oferite de politicile UE pentru tineri în vederea sprijinirii dezvoltării lor personale, sociale și profesionale. Anul European al Tineretului va merge mână în mână cu punerea în aplicare cu a NextGenerationEU în ceea ce privește furnizarea locurilor de muncă, educație și oportunități de formare;
  • să se inspire din acțiunile, viziunea și perspectivele tinerilor pentru a consolida și revigora în continuare proiectul comun al UE, pornind de la Conferința privind Viitorul Europei.

„Pandemia le-a răpit tinerilor multe oportunități – de a se întâlni și de a-și face noi prieteni, de a experimenta și de a explora noi culturi. Deși nu putem să le redăm acel timp înapoi, vrem să desemnăm anul 2022 drept Anul European al Tineretului. De la climă la social și digital, tinerii se află în centrul priorităților noastre politice. Ne angajăm să îi ascultăm, așa cum facem în cadrul Conferinței privind Viitorul Europei, și dorim să lucrăm împreună pentru a modela viitorul Uniunii Europene. O Uniune este mai puternică dacă îmbrățișează aspirațiile tinerilor noștri”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Citiți și: EYE 2021 | Propuneri pentru viitorul UE: Tinerii pledează pentru o Europă federală, care să consolideze identitatea europeană

Reamintim că Ursula von der Leyen, a anunțat în timpul discursului său anual din plenul Parlamentului European de la Strasbourg că le va oferi tinerilor un nou program, denumit „ALMA”, care le va da posibilitatea de a lucra temporar într-un alt stat membru.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA4 mins ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO31 mins ago

Premierul desemnat și ministrul apărării Nicolae Ciucă, de Ziua Armatei României: Vom continua să întărim rolul României de pol de stabilitate în regiunea Mării Negre

Marian-Jean Marinescu1 hour ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia de mai multă transparență din partea CE privind vaccinurile: Va creștere încrederea oamenilor că vaccinarea este cea mai sigură măsură de protecție

U.E.2 hours ago

Charles Michel a încurajat din nou comunitatea globală să susțină un tratat internațional privind pandemiile în cadrul Summitului Mondial al Sănătății

Daniel Buda2 hours ago

Comisia de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului din Parlamentul European va dezbate două proiecte al căror raportor este eurodeputatul Daniel Buda

POLITICĂ2 hours ago

Ziua Armatei României. Cristian Diaconescu: România respectată este o țară care elogiază eroii și faptele lor de curaj pentru apărarea țării

U.E.2 hours ago

Viktor Orban acuză UE și SUA de amestec în politica internă a Ungariei pentru ca el să piardă alegerile din 2022: Este timpul să înțeleagă că nici măcar comuniștii nu ne-au putut învinge

POLITICĂ3 hours ago

Centenarul nașterii Regelui Mihai I. Președintele Klaus Iohannis: Figura emblematică a Regelui dă chip strădaniei noastre pentru un destin european

INTERNAȚIONAL3 hours ago

ONU a început numărătoarea inversă până la o catastrofă umanitară în Afganistan: Mai mult de 50% din populație, în pragul foametei

U.E.4 hours ago

Mateusz Morawiecki anunță că Polonia va trimite o misiune medicală în România pentru a sprijini lupta împotriva COVID-19: “Să trecem prin asta împreună”

ROMÂNIA4 mins ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO3 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ4 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi4 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi5 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO5 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

Team2Share

Trending