Connect with us

U.E.

Uniunea Europeană: Dialogul între Serbia și Kosovo este ”din nou pe drumul cel bun”

Published

on

©Miroslav Lajcak/ Twitter

Dialogul între Serbia și Kosovo, întrerupt de peste un an și jumătate, este ”din nou pe drumul cel bun”, a transmis duminică reprezentantul special al UE pentru Balcanii Occidentali, Miroslav Lajcak, după o videoconferință între președintele sârb Aleksandar Vucic și prim-ministrul kosovar, Avdullah Hoti, desfășurată sub auspiciile Uniunii Europene, transmite AFP, citat de Agerpres.

Cu această ocazie, cei doi lideri au căzut de acord asupra agendei viitoarei întâlniri de joi, la Bruxelles, unde vor fi prezenți fizic, a menționat Lajcak în cadrul unui comunicat în care le-a transmis mulțumiri celor două păți pentru ”angajamentul lor constructiv”.

Înaintea videoconferinţei, Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, i-a chemat pe cei doi lideri să dea dovadă de ”curaj politic” în această a doua reuniune în format virtual, în cadrul reluării dialogului vizând normalizarea relaţiilor între Belgrad şi Pristina.

”Aceasta necesită curaj politic de cele două părţi, o voinţă şi angajamente într-un spirit de compromis şi de pragmatism”, a menţionat Borrell.

”Nu este niciodată uşor să fie găsite soluţii la probleme ce persistă de atât de mult timp şi au fost atât de dureroase, însă pentru aceasta suntem aici astăzi: să încercăm în continuare”, a spus Borrell, subliniind că impasul actual ”împiedică dezvoltarea celor două părţi”.

Vineri, Aleksandar Vucic şi Avdullah Hoti – în contextul în care preşedintele kosovar Hashim Thaçi a fost acuzat de crime de război de un procuror special internațional de la Haga – au participat la summitul realizat în format de videoconferință, la care vor participa președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul german Angela Merkel, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, Înaltul Reprezentat al UE Josep Borrell și reprezentantul special al Uniunii pentru Balcanii Occidentali, Miroslav Lajcak.

Diferendul care opune Belgradul fostei sale provincii sudice este unul dintre conflictele teritoriale cele mai spinoase din Europa.

Serbia refuză să recunoască independenţa autoproclamată în 2008 de Kosovo după războiul sângeros de la sfârşitul anilor 1990, în care NATO a avut un rol determinant.

Inteția de a relua discuțiile apar în contextul în care președintele Kosovo, Hashim Thaci, a fost acuzat de un procuror special internațional de la Haga de crime de război în timpul conflictului cu Serbia , însă acesta a respins orice acuzație.

Thaci și alți demnitari kosovari ”sunt responsabili penal pentru aproape 100 de crime”, tortură și dispariții forțate, a spus procurorul.

Anunţul procurorilor a determinat amânarea unui alt summit Serbia-Kosovo, prevăzut să aibă loc pe 27 iunie la Casa Albă, care dorea să joace rolul de mediator.

Un prim summit a avut loc la Berlin în aprilie 2019, după ce Serbia şi Kosovo au acceptat, sub egida Franţei şi a Germaniei, să reia discuţiile, la 20 de ani după conflictul armat. O nouă întâlnire era prevăzută să se desfăşoare după câteva luni la Paris, însă între timp dialogul a intrat din nou în impas.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

RUSIA

Heiko Maas critică sancțiunile SUA împotriva Nord Stream 2 în presa rusă: Politica energetică a Europei este decisă în capitalele Europei și la Bruxelles

Published

on

© Auswartiges Amt/ Twitter

Șeful diplomației germane, Heiko Maas, a criticat marți, într-un interviu acordat presei ruse înaintea unei vizite la Moscova, sancțiunile aplicate de administrația SUA în raport cu gazoductul Nord Stream 2 care urmează să lege Rusia de Europa prin Germania.

Ministrul german, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE, a fost întrebat care este poziția Berlinului privind decizia administrației SUA de a aplica sancțiuni extrateritoriale și cum afectează aceasta relațiile transatlantice.

Relațiile transatlantice dtează de mai multe decenii în istoria noastră comună europeană cu SUA. Sunt construite pe temelii solide și nu au fost niciodată definite exclusiv de politica de zi cu zi. Dar, bineînțeles, poziția noastră ca guvern federal este clară în această problemă, și anume respingem sancțiunile extrateritoriale și am transmis în mod clar acest lucru administrației americane“, a spus Maas pentru Interfax, interviul fiind citat de Ministerul german de Externe.

Potrivit lui Maas, situația din jurul construirii gazoductului Nord Stream 2 reprezintă o problemă de suveranitate energetică europeană.

Aceasta este o problemă de suveranitate în special în politica noastră energetică și se referă și la crearea securității juridice pentru companiile noastre. La urma urmei, un lucru este clar, anume faptul că decidem politica energetică a Europei în capitalele Europei și împreună la Bruxelles. Noi decidem de unde ne primim energia“, a afirmat el.

Șeful diplomației germane efectuează marți o vizită în Rusia, la Moscova și la Sankt Petersburg, afirmând înaintea acesteia că relațiile germano-ruse sunt “prea importante pentru a fi lăsate la voia întâmplării”, mai ales că raporturile dintre Berlin și Moscova sunt marcate de “ape tulburi” de evoluțiile din ultimii ani.

Germania este însă aspru criticată de SUA pentru faptul că nu își crește contribuțiile financiare la apărarea comună în cadrul NATO, unde Rusia este privită ca o amenințare, iar în același timp Berlinul avansează în colaborarea energetică cu Rusia.

UE, Rusia și Germania au denunţat în mod repetat ingerinţa Statelor Unite în politica energetică europeană și în dezvoltarea economiei altor state. Recent, Germania a condamnat din nou intenția Statelor Unite de a aplica noi sancțiuni privind gazoductul Nord Stream 2 acuzând SUA de „ingerință în securitatea energetică europeană și în suveranitatea Uniunii Europene”.

Continue Reading

RUSIA

Ministrul german de externe merge marți la Moscova: “Relațiile germano-ruse sunt prea importante pentru a fi lăsate la voia întâmplării”

Published

on

© Auswärtiges Amt/ Twitter

Ministrul german de externe Heiko Maas a declarat marți, înaintea unei vizite pe care efectuează la Moscova și la Sankt Petersburg, că relațiile germano-ruse sunt “prea importante pentru a fi lăsate la voia întâmplării”, mai ales că raporturile dintre Berlin și Moscova sunt marcate de “ape tulburi” de evoluțiile din ultimii ani.

Când există probleme de rezolvat, este întotdeauna cel mai bine să avem o discuție sinceră. Acesta este motivul pentru care călătoresc astăzi în Rusia pentru prima dată de la începutul pandemiei COVID-19. Nu este un secret faptul că ne-am regăsit în ape tulburi încă de anul trecut“, a spus Maas, într-o declarație remisă de Ministerul german de Externe.

Maas s-a referit la situația uciderii unui fost comandant cecen anul trecut, la Berlin, despre care procurorul general federal german consideră că a fost activitatea agențiilor de stat ruse.

Vizita șefului diplomației germane în Rusia, a doua deplasare externă după cea din Israel de la debutul președinției germane a Consiliului UE, survine și în contextul în care Uniunea Europeană, sub președinție germană, a adoptat primul set de acțiuni împotriva unor atacuri cibernetice desfășurate inclusiv de hackerii GRU.

“Relațiile germano-ruse sunt prea importante pentru a fi lăsate la voia întâmplării. (…) Doar dacă Moscova este implicată în probleme internaționale cheie, vom obține rezultate care să fie testul timpului. Acest lucru se aplică în egală măsură cu situația din estul Ucrainei, în Libia și în Siria. Comportamentul Rusiei este de asemenea important în ceea ce privește controlul armelor. Am dori ca Rusia să se achite de această responsabilitate”, a completat Heiko Maas.

Acesta a mai precizat că deplasarea sa în Rusia cuprinde și o vizită la Sankt Petersburg pentru a marca oferirea sprijinului Germaniei pentru veteranii ruși care au suferit de pe urma asediului forțelor armate ale Germaniei naziste asupra Leningradului în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Vizita lui Maas în Rusia coincide și cu un turneu diplomatic pe care secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo îl efectuează în această săptămână în Cehia, Slovenia, Austria și Polonia, culminând cu participarea sa la marcarea a 100 de ani de la Bătălia de la Varșovia, când forțele armate poloneze au rezistat Armatei Roșii și au apărat independența țării.

Continue Reading

U.E.

UE acordă în premieră un avans de 88,9 milioane de euro ajutor pentru Croația după cutremurul devastator din martie

Published

on

© European Communities, 2014/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană anunță astăzi o primă tranșă a ajutorului financiar în valoare de 88,9 milioane EUR acordat Croației în cadrul Fondului de solidaritate al UE (FSUE), în urma cutremurului devastator care a lovit orașul Zagreb și împrejurimile acestuia la 22 martie 2020. Este vorbe despre o contribuție la eforturile țării de a oferi sprijin populației și de a reface infrastructurile și serviciile esențiale.

Croația și capitala sa au fost victimele unuia dintre cele mai mari dezastre naturale produse în mai bine de un secol, care a cauzat daune și perturbări grave. În plus, catastrofa a avut loc într-un moment în care populația era deja lovită de efectele pandemiei de COVID-19 și ale măsurilor de izolare. Decizia adoptată astăzi are scopul de a reduce povara care apasă asupra țării și demonstrează încă o dată solidaritatea UE în momente dificile”, a declarat comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Croația va primi în următoarele zile o plată în avans, reprezentând cea mai mare sumă acordată vreodată din FSUE. Între timp, Comisia definitivează analiza cererii prezentate de autoritățile croate și va propune o valoare finală a ajutorului, care urmează să fie aprobată de Parlamentul European și de Consiliu.

La 22 martie 2020, un cutremur puternic a lovit Zagreb, capitala Croației și împrejurimile acesteia. În perioada imediat următoare, a fost activat mecanismul de protecție civilă al UE pentru a oferi un răspuns de urgență, mobilizând corturi, paturi, saltele, încălzitoare și saci de dormit din Slovenia, Ungaria, Austria și Italia pentru a fi trimise rapid în zonele afectate. Comisia a oferit, de asemenea, sprijin pentru operațiunile de salvare și de evaluare a daunelor prin intermediul serviciului Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență al UE. Ulterior, Croația a depus o cerere completă de asistență din Fondul de solidaritate al UE la 11 iunie 2020, în termenul regulamentar de 12 săptămâni de la data producerii dezastrului.

FSUE sprijină statele membre ale UE și țările în curs de aderare prin acordarea de asistență financiară în urma unor dezastre naturale grave. Ca parte a răspunsului UE la pandemia de COVID-19 și la criza sanitară provocată de aceasta, domeniul de aplicare al FSUE a fost extins recent pentru a acoperi urgențe majore în materie de sănătate publică, iar nivelul maxim al plăților în avans a crescut de la 30 de milioane EUR la 100 de milioane EUR.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending