Germania a solicitat Comisiei Europene să îi îngăduie o derogare de la limitele UE privind împrumuturile care i-ar permite să își majoreze cheltuielile militare în următorii ani, conform unei scrisori trimise la Bruxelles de ministrul Finanțelor în exercițiu, Jörg Kukies, și consultată luni de Reuters, informează Agerpres.

”Vedem propunerea Comisiei pentru o activare coordonare a clauzei naționale de derogare din Pactul de stabilitate și creștere drept o măsură complementară importantă care permite majorarea cheltuielilor naționale de apărare, în paralel cu protejarea sustenabilități fiscale”, se arată în scrisoarea trimisă de ministrul german al Finanțelor, Jörg Kukies.

Chiar dacă datoria guvernamentală a Germaniei a fost de 62,5% din PIB în 2024, Berlinul  a adoptat în luna martie o modificare istorică a Constituției care permite Guvernului Merz niveluri fără precedent pentru investiții în apărare, iar solicitarea de acum ar putea încuraja și alte țări să urmeze exemplul Germaniei.

Polonia și Portugalia și-au manifestat deja interesul de a cere Comisiei Europene o derogare de la limitele de împrumut stabilite de UE pentru a-și menține cheltuielile de apărare la un nivel ridicat în anii următori fără a încălca prevederile europene.

De cealaltă parte, țările UE cu datorii naționale ridicate sunt sceptice cu privire la împrumuturi mai mari pentru cheltuieli în domeniul apărării, mai ales dacă sunt îndepărtate geografic de Rusia.

Italia a declarat că nu va solicita o marjă de manevră suplimentară. Spania și Franța sunt, de asemenea, sceptice.

Cartea albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030, alături de un pachet ambițios în domeniul apărării ca parte a planului “ReArm Europe/ Readiness 2030”, oferă pârghii financiare statelor membre ale UE pentru a stimula creșterea investițiilor în capacitățile de apărare.

Citiți și: Europa Apărării prinde avânt: von der Leyen și Kallas dezvăluie Cartea albă a apărării și planul de înarmare pentru ca UE să fie pregătită să se apere până în 2030

Cartea albă prezintă soluții pentru acoperirea lacunelor critice în materie de capabilități și pentru construirea unei baze industriale de apărare solide.

Ea propune modalități prin care statele membre ar putea să investească masiv în apărare, să achiziționeze sisteme de apărare și să consolideze gradul de pregătire al industriei europene de apărare pe termen lung.

De cealaltă parte, Planul de reînarmare a Europei „ReArm Europe – Readiness 2030” va permite efectuarea unor cheltuieli de peste 800 miliarde EUR, structurate în jurul următorilor piloni:

Deblocarea utilizării fondurilor publice în domeniul apărării la nivel național.

Comisia a invitat statele membre să activeze clauza derogatorie națională din Pactul de stabilitate și de creștere, care le va oferi un spațiu bugetar suplimentar pentru a-și majora cheltuielile pentru apărare, în cadrul normelor bugetare ale UE.

• Pentru a garanta sustenabilitatea finanțelor publice, derogarea temporară va fi limitată la:
• Creșterea exclusivă a cheltuielilor pentru apărare, plecând de la categoria statistică „Apărare” din Clasificarea Funcțiunilor Guvernamentale (COFOG);
• Până la maximum 1,5 % din PIB pentru fiecare an de activare a clauzei derogatorii naționale;
• O perioadă de patru ani.2

Un nou instrument dedicat Acțiunilor pentru securitatea Europei (SAFE)

Comisia Europeană s-a angajat să colecteze de pe piețele de capital până la 150 de miliarde EUR, aplicând abordarea sa de finanțare unificată deja bine stabilită.

Statele membre interesate vor putea folosi aceste fonduri pentru a crește rapid și substanțial investițiile în capabilitățile de apărare ale Europei. Fondurile vor fi plătite statelor membre interesate la cerere, pe baza unor planuri naționale. Plățile vor lua forma unor împrumuturi cu scadență lungă, structurate interactiv și la prețuri competitive. Statele membre beneficiare vor trebui să ramburseze apoi aceste împrumuturi. Împrumuturile vor fi susținute de marja de manevră a bugetului UE.

Valorificarea posibilităților oferite de Grupul BEI și mobilizarea capitalului privat prin accelerarea uniunii economiilor și investițiilor

Planul ”ReArm Europe – Readiness 2030” se bazează și pe Grupul Băncii Europene de Investiții, care ar urma să includă în sfera de acoperire a împrumuturilor pe care le acordă și proiectele de apărare și securitate, protejându-și în același timp capacitatea de finanțare.

Eurodeputatul Dan Motreanu a propus soluții pentru securitatea UE, printr-o scrisoare către Comisia Europeană și Consiliul European, pe care a semnat-o, alături de mai mulți europarlamentari.

”Europa trebuie să fie pregătită să se apere și mă implic în găsirea de soluții pentru protejarea cetățenilor”, a subliniat Motreanu.

Acesta a evidențiat că ”Rusia rămâne o amenințare majoră, iar noi trebuie să fim pregătiții pentru orice scenariu”.

În acest sens, el a lansat mai multe propuneri pentru finanțarea apărării:

• Extinderea următorului buget european și flexibilizarea Pactului de Stabilitate, penru a putea finanța apărarea
• Un pachet financiar pentru securitate: investiții, achiziții comune, mobilitate militară, protecția infrastructurii critice
• Un Pact pentru Securitate și Industrie, pentru o economie capabilă să susțină securitatea europeană

În domeniul energetic, Dan Motreanu a propus următoarele:

• Sprijin pentru producția de energie nucleară
• Suspendarea eliminării cărbunelui
• Redeschiderea zăcămintelor de gaze și petrol ale UE
• Sprijinirea statelor UE care se învecinează cu Rusia, Belarus și Ucraina

”Președintele Consiliului European, Antonio Costa, ne-a răspuns că liderii UE au convenit că Europa trebuie să devină mai suverană, mai responsabilă pentru propria apărare și mai bine echipată pentru a răspunde oricăror amenințări. UE trebuie să reducă dependențele strategice, să își întărească baza tehnologică și industrială pentru apărare”, dezvăluie eurodeputatul.

Politica energetică ”a fost identificată ca una dintre prioritățile UE”, mai spune Motreanu, înainte de a încheia mesajul prin evidențierea nevoii de a ”proteja cetățenii și companiile de costurile ridicate ale energiei electrice”.

Viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, a început conturarea noii echipe guvernamentale, anunțând luni primii membri ai Cabinetului său din partea partidului său Uniunea-Creștin Democrată, remarcându-se remarcă o strategie clară care favorizează experiența politică, loialitatea față de partid și o viziune pronunțat orientată spre susținerea mediului de afaceri, relatează Politico Europe.

Das ist unser Team für Deutschland: Die Besten für unser Kabinett. Die Besten für unser Land. (FM) https://t.co/cRNKRiiAQm

— Friedrich Merz (@_FriedrichMerz) April 28, 2025

La Ministerul de Externe, Johann Wadephul, un politician experimentat în domeniul apărării și al politicii externe, urmează să conducă eforturile diplomatice ale Germaniei într-o perioadă de tensiuni globale în creștere.

Potrivit Deutsche Welle, Wadephul, în vârstă de 62 de ani, din landul Schleswig-Holstein din nordul Germaniei, este deputat CDU din 2009 și a fost cel mai recent vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă și securitate a partidului său.

Considerat un prieten apropiat și un confident al lui Merz, Wadephul l-a sfătuit mult timp pe viitorul cancelar în chestiuni de politică externă.

© bundestag.de

Wadephul, care o va înlocui pe reprezentanta Verzilor Annalena Baerbock, este un european autoproclamat și a sprijinit ambițiile țărilor din Balcanii de Vest, precum Croația, de a adera la Uniunea Europeană.

El și-a exprimat în mod regulat sprijinul pentru Ucraina în lupta sa împotriva invaziei rusești în curs de desfășurare și a criticat acordul de pace propus de președintele american Donald Trump, care ar forța Kievul să cedeze teritorii.

Bine conectat în cercurile diplomatice internaționale, Wadephul s-a întâlnit deja cu alți miniștri de externe la Paris, Londra și Varșovia în ultimele săptămâni.

După numirea în funcție, Johann Wadephul va deveni abia al patrulea ministru de externe din partea CDU de la înființarea Republicii Federale Germane, în 1949, și primul după aproape 60 de ani. Primii trei miniștri de externe ai Germaniei postbelice au fost din partea Uniunii Creștin-Democrate conduse de cancelarul Konrad Adenauer. De altfel, primul șef al diplomației din RFG a fost chiar Konrad Adenauer. Din 1966, destinele diplomației germane au fost conduse de șase miniștri din partea SPD, cinci din partea liberalilor și doi din partea Verzilor. 

Într-o mișcare economică majoră, Katherina Reiche – fost deputat – va conduce Ministerul Economiei și Energiei, supervizând planurile de reindustrializare ale Germaniei.

Katherina Reiche este în prezent director executiv al Westenergie, o filială a gigantului energetic european E.ON. Reiche a fost anterior membră a parlamentului pentru landul său natal Brandenburg (1998-2015) – care a făcut parte din Republica Democrată Germană (RDG).

Ea a susținut anterior noi centrale nucleare, avertizând că Germania nu trebuie să se împiedice orbește într-o criză energetică. Reiche îl înlocuiește în funcție pe Robert Habeck, din partea Verzilor. Habeck a fost, de asemenea, vicecancelar.

Patrick Schnieder, un politician cu experiență în domeniul transporturilor, preia conducerea Ministerului Transporturilor, în timp ce Karin Prien, care a condus anterior politica educațională în landul nordic Schleswig-Holstein, va conduce Ministerul Educației. Nina Warken, un specialist în domeniul juridic din Bundestag, este desemnată să conducă Ministerul Sănătății.

Merz a creat, de asemenea, un nou minister pentru digitalizare, alegându-l pe fizicianul și directorul tehnic Karsten Wildberger pentru a promova reformele digitale așteptate în cadrul guvernului.

Afacerile culturale și media vor fi conduse de Wolfram Weimer, un cunoscut jurnalist și editor. Christiane Schenderlein, un membru al Bundestagului cu experiență în politica culturală, devine ministru de stat pentru sport și implicarea voluntarilor.

© Gunther Krichbaum/ Facebook

În ceea ce privește afacerile europene, Merz a numit voci puternice din cadrul Uniunii Creștin-Democrate conservatoare: Serap Güler se alătură Ministerului de Externe în calitate de ministru de stat pentru cooperare internațională, în timp ce Gunther Krichbaum, un veteran al politicii UE, preia rolul de ministru de stat pentru afaceri europene.

Krichbaum, un cunoscător apropiat al politicii din România, a fost mulți ani președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag.

În cele din urmă, Thorsten Frei – un aliat-cheie al lui Merz și fost lider parlamentar CDU/CSU – va deveni șeful Cancelariei, un rol puternic asemănător unui șef de cabinet. Frei va fi responsabil de coordonarea operațiunilor guvernamentale și de asigurarea disciplinei Cabinetului, un post esențial în contextul în care Merz încearcă să își ducă la bun sfârșit ambițiosul program intern și de securitate.

Celelalte funcții cheie ministeriale vor fi ocupate de Uniunea Creștin-Socială (CSU), partidul bavarez înfrățit cu CDU, și de partenerii de coaliție, social-democrații (SPD).

Este de așteptat ca noul guvern german condus de Friedrich Merz să fie învestit în funcție la data de 6 mai după ce CDU a obținut primul loc la alegerile federale legislative anticipate care au avut loc pe data de 23 februarie, urmat de facțiunea de extremă-dreapta AfD, de social-democrații cancelarului în exercițiu Olaf Scholz și de Verzi.