Comisia Europeană a trimis o scrisoare de întârziere mai multor state care nu au comunicat încă măsurile de transpunere integrală a unor directive UE în domeniile fiscalității și uniunii vamale, aceste țări, printre ele aflându-se și România, având două luni la dispoziție pentru a răspunde scrisorii în cauză și pentru a transpune directivele respective în legislația națională, în caz contrar instituția poate emite un aviz motivat.

Combaterea evaziunii fiscale:  noi norme de cooperare administrativă între autoritățile fiscale în contextul utilizării platformelor digitale de către contribuabili

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, în martie 2021, Consiliul a adoptat o modificare a Directivei privind cooperarea administrativă (Directiva UE 2021/ 514 – DAC7).

În temeiul DAC7, platformele digitale, cum ar fi site-urile web și aplicațiile mobile, care permit contribuabililor să vândă bunuri, să ofere servicii personale online și offline sau să închirieze bunuri imobile sau mijloace de transport, trebuie să raporteze contribuabilii respectivi și activitățile economice ale acestora.

Aceste informații vor ajuta autoritățile fiscale din statele membre ale respectivilor contribuabili să prevină evaziunea fiscală sau raportarea eronată prin utilizarea platformelor digitale.

Toate statele membre trebuiau să transpună directiva în legislația lor națională și să informeze Comisia cu privire la aceasta până la 31 decembrie 2022. Următoarele state membre nu au notificat sau au notificat doar parțial măsurile naționale de transpunere a DAC7 și primesc astăzi o scrisoare de punere în întârziere: Belgia, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia.

Protecția consumatorilor: protejarea intereselor colective ale consumatorilor prin intermediul mecanismului acțiunilor reprezentative

Directiva privind acțiunile reprezentative (UE) 2020/1828 urmărește să garanteze că toți consumatorii europeni beneficiază pe deplin de drepturile lor în temeiul legislației Uniunii.

Aceasta va împuternici entitățile calificate să lanseze acțiuni reprezentative în numele consumatorilor și va introduce prerogative de sancționare mai puternice pentru autoritățile de protecție a consumatorilor din statele membre.

Această acțiune reprezentativă va permite unei entități calificate, cum ar fi o organizație de consumatori, să solicite despăgubiri, precum compensații, înlocuiri sau reparații, pentru un grup de consumatori care au fost afectați de o practică comercială ilegală. Întrucât directiva a intrat în vigoare în decembrie 2020, statele membre au avut la dispoziție doi ani pentru a o transpune în legislația națională și pentru a informa Comisia.

Deși în majoritatea statelor membre se lucrează în prezent la adoptarea legilor, un număr mare de state membre nu au reușit să notifice măsurile naționale de transpunere integrală a directivei până la termenul stabilit, cel de 25 decembrie 2022 și, prin urmare, vor primi scrisori de punere în întârziere:  Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Malta, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia.

Comisia Europeană solicită României și altor 13 țări membre să-și respecte angajamentele de reducere a emisiilor pentru mai mulți poluanți atmosferici, conform prevederilor Directivei 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici (”plafoanele naționale de emisie” sau ”Directiva NEC”).

Conform unui comunicat al instituției, directiva NEC stabilește angajamente naționale de reducere a emisiilor pentru mai mulți poluanți care trebuie atinse de fiecare stat membru în fiecare an între 2020 și 2029, precum și reduceri mai ambițioase începând cu 2030.

Statele membre trebuie să stabilească programe naționale de control al poluării atmosferice (PNCP) pentru a arăta cum vor fi îndeplinite aceste angajamente de reducere.

Pactul Verde European, prin intermediul căruia Uniunea Europeană urmărește să devină neutră din punct de vedere climatic, pune accentul pe reducerea poluării atmosferice, care se numără printre principalii factori care afectează negativ sănătatea umană.

 Comisia a analizat inventarele naționale de emisii ale mai multor poluanți prezentate de statele membre în 2022 (reflectând emisiile din 2020).

Cele 14 state membre menționate mai sus nu și-au respectat angajamentele pentru unul sau mai mulți poluanți vizați de Directiva NEC. În plus, întrucât măsurile prevăzute în PNAIC ale majorității acestor state membre nu au asigurat atingerea angajamentului de reducere a emisiilor pentru unul sau mai mulți poluanți, aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a limita emisiile anuale de origine umană, astfel cum prevede directiva.

Amoniacul (provenit din sectorul agricol) este poluantul pentru care majoritatea acestor state membre nu își respectă obligațiile.

Prin urmare, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere acestor 14 state membre, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie.

În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Antisemitismul a condus la Holocaust, dar nu s-a încheiat odată cu Holocaustul, ci este din nou în creștere în Europa, a atras atenția președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în mesajul său publicat în preambului Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului care marchează anul acesta 78 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare nazist Auschwitz-Birkenau.

Ea a amintit că anul 2023 ”va fi marcat de onorarea rezistenței și a revoltei evreilor din Europa ocupată de naziști”.

”Vom marca împlinirea a 80 de ani de la revolte majore, cum ar fi revolta din ghetoul Varșoviei de la 19 aprilie 1943, care a devenit un simbol al rezistenței evreiești și al brutalității regimului nazist. Vom comemora în același timp și alte acțiuni de rezistență; de exemplu, în Belgia, în aceeași zi, trei membri ai rezistenței – Robert Maistriau, Youra Livchitz și Jean Franklemon – au sabotat un tren care ducea la Auschwitz evrei condamnați la moarte. Mai mulți oameni au putut apoi să fugă din tren și 120 au supraviețuit. S-au organizat și alte revolte despre care s-a vorbit mai puțin, cum ar fi cele din lagărele de concentrare și exterminare de la Treblinka și Sobibor sau din ghetoul de la Białystok. Pentru că evreii nu au fost victime pasive, ci au organizat rezistența împotriva naziștilor”, a subliniar Ursula von der Leyen.

Ea a punctat că aceste evenimente arată încă o dată ”forța, curajul și hotărârea acestor luptători și partizani evrei, care, slab înarmați, au reușit să învingă prin revolte cu sorți mici de izbândă și fiind pândiți de o moarte aproape sigură. Au luptat în numele justiției; au avut determinarea să riposteze”.

Citându-l pe Elie Wiesel, supraviețuitor de la Auschwitz și laureat al Premiului Nobel, Ursula von der Leyen a ținut să sublinieze că ”Europa poate prospera doar atunci când și comunitățile sale evreiești prosperă”.

Citiți și:

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

”După cum a declarat Elie Wiesel, supraviețuitor de la Auschwitz: <<Întrebarea nu este de ce nu au luptat toți evreii, ci de ce au luptat atât de mulți dintre ei. Torturați, bătuți, înfometați, unde au găsit puterea – spirituală și fizică – de a rezista?>> Nu putem rămâne tăcuți atunci când are loc o nedreptate, când sunt comise masacre. Trebuie să denunțăm antisemitismul, atitudinile antirome și toate formele de ură și discriminare – pe motive de origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă sau handicap. Antisemitismul a condus la Holocaust, dar nu s-a încheiat odată cu Holocaustul. Antisemitismul este din nou în creștere în Europa. La fel este și negarea, denaturarea, banalizarea Holocaustului, care alimentează antisemitismul și distorsionează memoria colectivă și coeziunea Europei”, a mai spus oficialul european.

Președinta Comisiei Europene a dat asigurări că ”vom face tot ceea ce ne stă în putință să eradicăm antisemitismul și orice formă de discriminare în Uniunea Europeană, pentru a crea o societate europeană deschisă, favorabilă incluziunii și bazată pe egalitate” în numele ”celor cele șase milioane de femei, bărbați și copii evrei, precum și toate celelalte victime, printre care sute de mii de romi, uciși în timpul Holocaustului”.

Comisia a prezentat, la 5 octombrie 2021, prima strategie privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești, pentru a sprijini țările UE și societatea civilă în lupta lor împotriva antisemitismului. Comemorarea victimelor Holocaustului este un pilon esențial al eforturilor pentru a ne asigura că nu ne vom uita niciodată istoria.

Anul acesta, ca parte a eforturilor sale de a marca Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, Comisia Europeană a organizat, la 23 ianuarie, conferința de comemorare a Holocaustului „Remembering the Past. Shaping the Future” („Să ne reamintim trecutul, să ne clădim viitorul”), în parteneriat cu președinția suedeză a Consiliului, cu președinția suedeză a Alianței Internaționale pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA) și cu organizațiile-umbrelă evreiești cu sediul la Bruxelles.

Pentru a sensibiliza opinia publică și a combate denaturarea Holocaustului, Comisia a lansat și continuă să desfășoare campania mondială #ProtectTheFacts împreună cu Alianța Internațională pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA), UNESCO și Organizația Națiunilor Unite.

În 2005, Rezoluția privind comemorarea Holocaustului (60/7) a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite a desemnat data de 27 ianuarie ca zi internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. La 27 ianuarie 1945, forțele aliate au eliberat lagărul de concentrare și de exterminare Auschwitz-Birkenau.

Rezoluția îndeamnă toți membrii Organizației Națiunilor Unite să onoreze memoria victimelor Holocaustului și să încurajeze dezvoltarea de programe educaționale privind istoria Holocaustului, pentru a preveni viitoare acte de genocid. În rezoluție se solicită conservarea activă a siturilor Holocaustului care au servit drept lagăre de exterminare, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forțată și închisori naziste.

În ianuarie 2022, ONU a adoptat o nouă rezoluție, prin care condamnă negarea și denaturarea Holocaustului. Această rezoluție îndeamnă membrii ONU și societățile care gestionează platforme de comunicare socială să ia măsuri active de combatere a antisemitismului și a negării sau denaturării Holocaustului.

Comisia Europeană și statele membre ale UE s-au angajat să combată atitudinile antirome ca parte a Cadrului strategic al UE privind romii și a Recomandării Consiliului privind romii. La 9 ianuarie 2023, a fost adoptat primul raport de evaluare a cadrelor strategice naționale pentru romi ale statelor membre.

În cadrul programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CEDV), Comisia Europeană va furniza în 2023 peste 10 milioane EUR din fonduri UE pentru a sprijini proiecte consacrate memoriei istorice europene. Se va acorda o prioritate deosebită proiectelor care vizează consolidarea comemorării Holocaustului și a educației și cercetării în domeniu sau combaterea negării și denaturării Holocaustului.