Punerea în aplicare și respectarea efectivă a acordurilor comerciale ale UE și a normelor comerciale internaționale au adăugat 5,4 miliarde EUR la exporturile UE în 2020. Acest lucru confirmă faptul că eforturile Comisiei Europene dau roade, potrivit unui comunicat. 

Rezultatele tangibile variază de la eliminarea barierelor comerciale până la abordarea practicilor comerciale neloiale și luarea de măsuri privind comerțul și dezvoltarea durabilă. De asemenea, în cursul anului trecut, Comisia a elaborat noi instrumente juridice pentru a consolida capacitatea UE de a-și apăra interesele esențiale și de a-și proteja autonomia strategică deschisă.

Primul raport anual cuprinzător al Comisiei privind punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației, publicat astăzi, 27 octombrie, descrie acțiunile întreprinse de Comisie, în parteneriat strâns cu întreprinderile, statele membre și părțile interesate din UE, pentru a menține piețele deschise și pentru a se asigura că partenerii comerciali ai UE își respectă angajamentele. Raportul acoperă patru domenii prioritare: (1) Utilizarea deplină a oportunităților oferite de acordurile comerciale ale UE; (2) Sprijinirea adoptării acordurilor comerciale de către micile întreprinderi; (3) Abordarea barierelor comerciale; (4) Asigurarea respectării angajamentelor comerciale prin soluționarea litigiilor.

Acțiunile concrete întreprinse de Comisie în ultimul an au continuat să faciliteze exporturile UE, precum și să apere interesele cheie ale UE. În special:

Comisia a eliminat 33 de bariere comerciale în 22 de țări partenere.

• În 2020, întreprinderile europene au exportat 4 miliarde EUR în plus față de ceea ce ar fi realizat fără eliminarea barierelor în ultimii 5 ani.
• Comisia a lansat platforma sa online premiată Accesul la Piețe, care oferă sprijin esențial pentru 584 000 de IMM-uri, astfel încât acestea să poată exporta mai ușor și mai rapid. Pe parcursul anului trecut, s-a constatat un apetit uriaș din partea întreprinderilor pentru informații clare și practice privind modul în care se poate face comerț dincolo de frontierele UE, peste 1,5 milioane de vizitatori utilizând platforma în doar un an.
• Ghișeul Unic de Intrare pentru reclamații, instituit în noiembrie 2020, a transformat modul în care întreprinderile și părțile interesate pot semnala Comisiei barierele comerciale sau încălcările angajamentelor în materie de comerț și dezvoltare durabilă de către țările partenere. Acesta a avut deja ca rezultat 29 de plângeri oficiale pe care Comisia le investighează.
• Comisia a înregistrat progrese în ceea ce privește mai multe acțiuni de soluționare a litigiilor, inclusiv în ceea ce privește drepturile lucrătorilor, fie la OMC, fie în cadrul acordurilor comerciale ale UE. Printre partenerii comerciali și sectoarele vizate se numără Turcia și produsele farmaceutice, Indonezia și materiile prime, precum și Ucraina și industria lemnului. În ianuarie 2021, Comisia a avut câștig de cauză în primul său litigiu bilateral privind aspecte legate de dreptul muncii în cadrul acordului comercial dintre UE și Coreea de Sud, ceea ce a determinat Coreea de Sud să ia măsuri pentru a ratifica și a pune în aplicare convenții importante ale OIM pentru a proteja drepturile lucrătorilor.

În ultimul an, Comisia a luat, de asemenea, măsuri decisive pentru a-și aplica drepturile și a-și apăra valorile mai asertiv, pentru a-și apăra mai bine interesele. De asemenea, Comisia finalizează o legislație importantă pentru a consolida în continuare aplicarea și punerea în aplicare a:

• Noului Mecanism de monitorizare a investițiilor străine directe, în vigoare din octombrie 2020, permite statelor membre ale UE și Comisiei să ia cunoștință de tranzacții, să coopereze și să își coordoneze acțiunile cu privire la aceste investiții străine. De asemenea, statele membre își pot împărtăși opiniile cu privire la potențialul impact asupra securității și/sau a ordinii publice de pe teritoriul lor al investițiilor care au loc într-un alt stat membru. Comisia poate face același lucru în cazul în care consideră că investițiile individuale pot afecta securitatea sau ordinea publică din mai multe state membre sau dacă este posibil ca acestea să afecteze proiecte sau programe de interes pentru Uniune din motive de securitate sau ordine publică.
• În septembrie 2021, au intrat în vigoare normele actualizate ale UE privind controlul exporturilor. Noul cadru consolidează capacitatea de a controla exportul de tehnologii cu dublă utilizare și permite Uniunii o mai mare autonomie în acest sens.
• Comisia pregătește o propunere legislativă pentru un nou instrument de combatere a practicilor de constrângere, care va permite UE să răspundă încercărilor altor țări de a forța UE sau țările sale să aducă modificări de politică.
  Comisia a propus un Instrument Internațional pentru Achiziții Publice care va contribui la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pe piața mondială a achizițiilor publice. Această propunere se află în prezent la Parlamentul European și la Consiliu (sau similar).
• În mod similar, este în curs de elaborare un nou instrument pentru a aborda potențialele efecte de denaturare a subvențiilor străine pe piața unică. Noul instrument este conceput pentru a aborda în mod eficient subvențiile străine care provoacă denaturări și afectează condițiile de concurență echitabile pe Piața Unică în orice situație de piață.

Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă românească în valoare de 358 de milioane de euro (1,772 miliarde de lei) pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii afectate de epidemia de coronavirus și de măsurile restrictive pe care guvernul român a trebuit să le implementeze pentru a limita răspândirea virusului.

Potrivit unui comunicat al executivului european, sprijinul public a fost aprobat în temeiul Cadrului temporar pentru ajutoarele de stat.

În cadrul acestei scheme, ajutorul va lua forma unor subvenții directe pentru investiții în activități productive, în limita unei sume maxime de 1 milion de euro (4934,3 RON) per beneficiar.

Schema va fi deschisă IMM-urilor care activează în sectoare afectate în mod special de epidemia de coronavirus, cum ar fi industria prelucrătoare, construcțiile, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transportul și depozitarea.

Pentru a fi eligibile, firmele trebuie să fi fost înființate în România până la 31 decembrie 2018 și să fi înregistrat profit operațional pe parcursul anului 2019. Se estimează că de această schemă vor beneficia 4.000 de companii.

Comisia a constatat că schema din România este în conformitate cu condițiile stabilite în cadrul temporar.

În special, ajutorul (i) nu va depăși 1,8 milioane EUR per beneficiar; și (ii) va fi acordat până cel târziu la 31 decembrie 2021.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile stabilite în cadrul temporar.

Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Astăzi, 27 octombrie, Comisia Europeană a semnat un acord cu Turcia pentru o cooperare mai strânsă în cadrul programelor UE de cercetare, inovare și educație, se arată în comunicatul oficial al Executivului.

Pentru perioada 2021-2027, Turcia a primit statutul de asociat la Orizont Europa, programul UE de cercetare și inovare, la Erasmus+, programul UE pentru educație, formare, tineret și sport, și la Corpul european de solidaritate. Prin urmare, cercetătorii, inovatorii, studenții, elevii, stagiarii, profesorii și tinerii stabiliți în Turcia pot participa acum în aceleași condiții ca și participanții din statele membre ale UE.

Asocierea la programul-cadru pentru cercetare și inovare este cea mai apropiată formă de cooperare cu țările din afara UE. Asocierea la Orizont Europa sprijină „abordarea globală a cercetării și inovării” și reconfirmă angajamentul Europei față de un nivel de deschidere globală necesar pentru a stimula excelența, pentru a pune în comun resursele în vederea accelerării progresului științific și pentru a dezvolta ecosisteme de inovare dinamice.

Asociația pentru Erasmus+ sprijină învățarea pe tot parcursul vieții, dezvoltarea educațională, profesională și personală a persoanelor din domeniul educației, formării, tineretului și sportului, în Europa și în afara acesteia, contribuind astfel la creșterea durabilă, la crearea de locuri de muncă de calitate, la coeziunea socială și la cetățenia activă.

Corpul european de solidaritate sporește implicarea tinerilor și a organizațiilor în activități ca mijloc de a contribui la consolidarea coeziunii, a solidarității și a democrației, prin abordarea provocărilor societale și umanitare.

Comisarul pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Mariya Gabriel, a declarat: „Urez bun venit Turciei în Orizont Europa, ERASMUS+ și în cadrul Corpului de solidaritate. Participarea Turciei la noua generație a programelor noastre europene va consolida și mai mult capacitățile sale și va sprijini integrarea în Spațiul european de cercetare și în Spațiul european al educației.”

Tot astăzi, Natalia Gavrilița și Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, au semnat astăzi, la Bruxelles, Acordul privind participarea Republicii Moldova la Programul- cadru al Uniunii Europene pentru cercetare și Inovare „Orizont Europa”, pentru perioada 2021-2027.

Amintim că alte două state non-UE, Islanda și Norvegia, s-au asociat în mod oficial la Orizont Europa, permițând entităților din aceste două țări să participe la programul european de cercetare și inovare în valoare de 95,5 miliarde de euro, în aceleași condiții ca și entitățile din statele membre ale UE.

De asemenea, Comisia Europeană și partenerii săi din Balcanii de Vest și Turcia au încheiat, la 28 septembrie, negocierile pentru asocierea acestora la programul Orizont Europa.

Programul-cadru „Orizont Europa” se bazează pe trei piloni care se completează și sunt interconectați. Primul pilon sprijină excelența științifică în cercetarea fundamentală și dezvoltarea tinerilor talente în domeniile cercetării și inovării. Al doilea pilon susține cercetarea care abordează provocări societale și tehnologii industriale în domenii precum sănătatea, securitatea, tehnologiile digitale și tehnologiile generice esențiale, clima, energia și mobilitatea, aprovizionarea cu alimente și resursele naturale și garantează că întregul proces de cercetare și inovare este finanțat și încorporat în problematica provocărilor globale. Al treilea pilon se axează pe intensificarea inovării prin instituirea Consiliului european pentru inovare și sprijină antreprenoriatul axat pe cercetare. Cei trei piloni sunt susținuți de activități de consolidare al Spațiului European al Cercetării, și anume prin componentele: extinderea participării, răspândirea excelenței, reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare.