Connect with us

U.E.

Uniunea Europeană se pregăteşte să interzică importurile din Crimeea

Published

on

EU FlagUniunea Europeană ar urma să interzică – de săptămâna viitoare – importurile din Crimeea, în special cele de vin, pentru a sancţiona alipirea la Rusia a acestei peninsule din sudul Ucrainei, relatează AFP, citată de Agerpres. Decizia ar urma să fie luată în cursul reuniunii de luni de la Luxemburg a miniştrilor europeni ai afacerilor externe, potrivit unui diplomat european.

Potrivit altui diplomat, măsura este susţinută de toate cele 28 de state membre ale Uniunea Europeană.

În cursul ultimei lor reuniuni de la mijlocul lunii mai, miniştrii europeni au extins din nou sancţiunile ca reacţie la criza ucraineană, adăugând 13 personalităţi şi două întreprinderi din Crimeea pe lista lor neagră.

În total, UE a impus sancţiuni pentru 61 de personalităţi ruse şi ucrainene (printre care şi lideri separatişti din regiunile din estul Ucrainei), lovite de interzicerea vizelor şi îngheţarea averilor. Dar până acum, cei 28 nu au trecut la viteză superioară, cea a măsurilor punitive extinse care ar lovi direct sectoare ale economiei ruse, afectând unii dintre partenerii săi europeni.

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Cu ajutorul RO2019EU, UE va dispune în curând de un cadru mai solid de reglementare și supraveghere a băncilor

Published

on

Foto: RO2019EU

În curând, UE va dispune de un cadru mai solid de reglementare și supraveghere a băncilor, în data de 15 februarie, ambasadorii la UE au aprobat un acord la care președinția română și Parlamentul European au ajuns cu privire la o serie de norme revizuite care urmăresc reducerea riscurilor în sectorul bancar din UE.


„Măsurile de reducere a riscurilor convenite astăzi vor asigura că sectorul bancar dispune de capital suficient pentru a acorda împrumuturi persoanelor fizice și juridice în condiții de siguranță. Totodată, contribuabilii sunt protejați împotriva eventualelor dificultăți cu care s-ar putea confrunta băncile”.

 Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor din România


Pachetul convenit de către Consiliu și Parlament cuprinde două regulamente și două directive, referitoare la:

  • cerințele de capital impuse băncilor (modificări aduse Regulamentului nr. 575/2013 și Directivei 2013/36/UE);
  • redresarea și rezoluția băncilor aflate în dificultate (modificări aduse Directivei 2014/59/UE și Regulamentului nr. 806/2014).

Decizia încheie un proces de negociere început în noiembrie 2016. Un prim acord a fost obținut cu privire la principalele elemente ale pachetului bancar și a fost confirmat de către Consiliu la 4 decembrie 2018. Acum, ambasadorii la UE au aprobat acordul referitor la toate măsurile de reducere a riscurilor.

Pachetul de reducere a riscurilor vizează punerea în aplicare a reformelor convenite la nivel internațional în urma crizei financiare din 2007-2008 în vederea consolidării sectorului bancar și a soluționării provocărilor care au rămas de abordat în privința stabilității financiare. Prezentate în noiembrie 2016, acestea includ elemente convenite de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară și de Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF).

Una dintre principalele măsuri convenite pentru reducerea riscurilor în sistemul bancar este consolidarea cadrului pentru rezoluția instituțiilor bancare. Acesta le impune instituțiilor de importanță sistemică globală („G-SII”) să aibă o mai mare capacitate de absorbție a pierderilor și de recapitalizare prin stabilirea de cerințe în ceea ce privește valoarea și calitatea fondurilor proprii și a pasivelor eligibile (MREL) pentru a asigura un proces eficace și ordonat de „recapitalizare internă”. Acesta oferă, de asemenea, garanții provizorii și posibile măsuri suplimentare pentru autoritățile de rezoluție.

Pachetul consolidează și cerințele de capital impuse băncilor în vederea reducerii stimulentelor pentru asumarea excesivă de riscuri, incluzând un indicator obligatoriu al efectului de levier, un indicator obligatoriu de finanțare stabilă netă și stabilirea de norme sensibile la risc pentru tranzacțiile cu titluri de valoare și instrumente derivate.

În plus, pachetul bancar conține măsuri pentru a îmbunătăți capacitatea de creditare a băncilor și pentru a facilita un rol mai important al băncilor pe piețele de capital, cum ar fi:

  • reducerea sarcinilor administrative pentru băncile mai mici și mai puțin complexe, legate în special de cerințele de raportare și de informare;
  • consolidarea capacității băncilor de a acorda împrumuturi IMM-urilor și de a finanța proiecte de infrastructură;

Pachetul bancar conține, de asemenea, un cadru pentru cooperare și schimb de informații între diferitele autorități implicate în supravegherea și rezoluția grupurilor bancare transfrontaliere. Măsurile convenite mențin echilibrul obținut prin poziția Consiliului între competențele autorităților de supraveghere din țara de origine și din țara gazdă pentru a facilita fluxurile transfrontaliere de capital și lichiditate, asigurând, în același timp, un nivel adecvat de protecție a deponenților și creditorilor și stabilitatea financiară în toate statele membre. De asemenea, acordul introduce modificări pentru a îmbunătăți cooperarea între autoritățile competente cu privire la aspecte legate de supravegherea activităților de combatere a spălării banilor.

Etapele următoare

Textul va face obiectul revizuirii de către experții juriști-lingviști. Parlamentul și Consiliul vor fi invitate apoi să adopte în primă lectură regulamentul propus.

Continue Reading

U.E.

Uniunea Europeană va examina mai atent investițiile străine directe: „Europa care protejează a devenit o realitate”

Published

on

Foto: Comisia Europeană

Parlamentul European a aprobat joi în plen înființarea unui instrument  menit să verifice investițiile străine directe pe criterii de securitate pentru a proteja sectoarele strategice.

În timp ce UE rămâne deschisă investițiilor, este nevoie de verificarea investițiilor străine directe din exterior pentru a nu pune în pericol interesele strategice ale UE. Noile reguli de examinare, convenite neoficial de parlament cu miniștrii UE, au fost adoptate cu 500 de voturi pentru, 49 împotrivă și 56 de abțineri.

Protejarea sectoarelor strategice

Noul regulament protejează infrastructura strategică, din sectoarele de energie, transport, comunicații și date, spațiu cosmic și finanțe, precum și tehnologii precum semiconductorii, inteligența artificială și robotica. Deputații au adăugat câteva sectoare, printre care furnizarea de apă, asistență medicală, apărare, mass-media, biotehnologie și siguranță alimentară.

O mai buna cooperare și stimulare reciprocă

Deputații au întărit mecanismul de cooperare cu includerea schimbului de informații între statele membre, care pot emite informări despre ISD direcționate către alte state membre. Comisia Europeană poate cere informații și emite o opinie pentru țara vizată de investiție, însă decizia finală aparține țării respective.


„Europa care protejează a devenit o realitate.”


,,Acest mecanism este un pas concret către amenințările împotriva industriilor, tehnologiilor și intereselor noastre strategice. Am reușit să punem la punct acest mecanism foarte rapid, în ciuda subiectului sensibil, unei oarecare reticențe și a unei presiuni fără precedent. Europa își asumă controlul asupra destinului propriu, și este în același timp deschisă investițiilor” a spus Franck Proust (EPP, Franța), raportor al măsurii în parlament.

Etapele următoare

Consiliul este așteptat să aprobe oficial acordul pe 5 martie. Regulamentul va intra apoi în vigoare în 18 luni după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Background

În prezent numai 14 state membre ale UE (Austria, Danemarca, Germania, Finlanda, Franța, Letonia, Lituania, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania și Regatul Unit) au mecanisme de verificare, care diferă foarte mult din punct de vedere al scopului și al modelului folosit. Investițiile străine directe au de asemenea efecte transfrontaliere care pot acum fi adresate.

În ultimii 20 de ani, structura și proveniența investițiilor străine directe in UE s-au schimbat semnificativ, în special din direcția economiilor emergente. Investițiile din China au crescut de șase ori, cele din Brazilia de zece ori, iar investițiile din Rusia s-au dublat cel puțin, vizând în ultima vreme sectoarele high-tech și de multe ori prin intermediul unor companii de stat sau cu legături guvernamentale.

Continue Reading

U.E.

Angela Merkel respinge o competiție globală cu UE actor minor: Trebuie să luptăm pentru Europa împotriva tuturor celor care cred că pot fi pe cont propriu

Published

on

© Munich Security Conference/ Twitter

Corespondență de la München

De la prezidiul Conferinței de Securitate de la München, cancelarul german Angela Merkel a respins ideea unei competiții strategice globale în care Europa ar deține un rol minor, într-un discurs în care nu a ocolit nici temele sensibile ale conductei Nord Stream 2 sau riscurile unei noi curse a înarmărilor.

Cine va strânge piesele? Noi, dar numai împreună”, a spus șefa guvernului de la Berlin, parafrazând raportul Conferinței de Securitate intitulat ”The Great Puzzle. Who will pick up the pieces?”, document ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Merkel a făcut, asemenea ministrului său de Externe cu o zi în urmă, un apel către acțiune, către multilateralism și către un rol important al Europei.

Trebuie să luptăm pentru Europa, trebuie să luptăm pentru multilateralism, împotriva tuturor celor care cred că pot fi pe cont propriu”, a spus ea.

Cu o zi înainte, ministrul de Externe al Germaniei, Heiko Maas, a facut un apel ca Europa să nu devină ”obiect politic global” și a respins o nouă eră a competiției strategice, precizând că parteneriatul transatlantic rămâne pilonul ordinii internaționale.

Merkel s-a referit și la problema sensibilă a dependenței europene de gazul rusesc, în contextul în care Germania a negociat cu dificultate un compromis cu țările UE privind revizuirea directivei europene a gazelor naturale, compromis agreat sub mandatul președinției României la Consiliul UE, care a și ajuns la un acord preliminar cu Parlamentul European în acest sens.

“O moleculă de gaz rusesc rămâne o moleculă de gas rusesc, fie că este transportat via Ucraina sau via Marea Baltică”, a spus cancelarul german, referindu-se că această problemă merge dincolo de dezbaterea privind Nord Stream 2.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchenun raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending