Președintele Partidului Popular European, Donald Tusk, a reacționat sâmbătă față de evoluțiile manifestanților din Rusia, acolo unde mii de cetățeni au ieșit pe străzi în semn de susținere față de opozantul Aleksei Navalnîi, iar sute de persoane au fost arestate de forțele de ordine.

“Îl puteți reține pe Navalnîi, pe soția lui sau sute dintre susținătorii lor, dar nici măcar voi nu puteți să puneți întreaga națiune după gratii“, a scris, pe Twitter, ex-președintele Consiliului European și fostul prim-ministru polonez.

You can detain @navalny, his wife, or hundreds of their supporters, but even you are not able to put the whole nation behind bars.

— Donald Tusk (@donaldtuskEPP) January 23, 2021

Câteva mii de manifestanţi – 4.000, potrivit Ministerului de Interne rus, cel puţin 10.000, potrivit estimărilor Reuters – au sfidat interdicţia autorităţilor de a se reuni şi s-au strâns la Moscova pentru a-şi manifesta sprijinul faţă de principalul oponent al Kremlinului, Aleksei Navalnîi.

“Rusia va fi liberă”, “Putin e un asasin”, scanda mulţimea compactă, reunită în piaţa Puşkin din centrul Moscovei, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Poliţia a arestat peste 350 de persoane în întreaga Rusie cu prilejul protestelor organizate în câteva zeci de oraşe la apelul lui Navalnîi. Între persoanele arestate se numără și soția lui Aleksei Navalnîi, Iulia.

Poliţia rusă a reţinut-o sâmbătă pe Iulia Navalnîia – soţia principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, aflat în detenţie – la un protest care are loc la Moscova, după cum a anunţat chiar ea pe contul ei de Instagram, dintr-o dubă a poliţiei, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

“Scuzaţi calitatea proastă (a fotografiei), lumina este proastă în duba poliţiei”, a scris Iulia pe pagina ei de Instagram, postând un selfie făcut din interiorul vehiculului de poliţie.

Echipa lui Navalnîi a publicat pe tot parcursul dimineţii de sâmbătă înregistrări video de la aceste proteste, unde mulţimi formate din zeci, sute şi chiar mii de oameni au scandat sloganuri precum “Putin hoţul”, “Navalnîi, suntem alături de tine” sau “libertate pentru prizonierii politici”.

Primele manifestaţii au avut loc sâmbătă în Orientul Extrem rus şi în Siberia, îndeosebi la Vladivostok, Habarovsk, Novosibirsk şi Cita, sub supravegherea unor importante efective de poliţie. Iar, în unele locuri, reprimarea a fost brutală, notează AFP. Arestările au fost deosebit de violente la Vladivostok, port rus la Oceanul Pacific, unde poliţişti antirevoltă i-au urmărit pe manifestanţi şi i-au lovit cu bastoanele, potrivit unui video al AFP.

Circa 2.000 de oameni au protestat şi la Sankt Petersburg, al doilea oraş al ţării şi locul de baştină al preşedintelui Vladimir Putin. Şi aici poliţia a făcut zeci de arestări.

Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost arestat duminica trecută la punctul de control al paşapoartelor de pe aeroportul Şeremetievo din Moscova. Navalnîi a revenit de la Berlin, unde fusese internat din august pentru a fi tratat după otrăvirea cu agent neurotoxic Noviciok, deşi ştia că ar putea fi arestat.

Occidentul și-a manifestat solidaritatea cu opozantul rus, a criticat deciziile autorităților de la Moscova de a-l reține pe Navalnîi, solicitând eliberarea imediată a acestuia, iar Parlamentul European a cerut “oprirea imediată” a finalizării gazoductului Nord Stream 2 și revizuirea relațiilor UE-Rusia după arestarea liderului opoziției.

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a pledat vineri pentru adoptarea rapidă în România a legislației privind reglementarea muncii de la distanță în contextul unui vot dat în Parlamentul European ca pentru ca ”dreptul la deconectare” să devină unul fundamental.

“Această pandemie ne-a demonstrat tuturor cât de nocivă poate fi cultura ”prezenței permanente” pe care o poate solicita telemunca. Telemunca are avantajele sale certe, pentru că a permis păstrarea multor locuri de muncă. Însă trecerea în online a însemnat, pentru un număr alarmant de cetățeni europeni, un volum de muncă nesănătos: cazurile de extenuare, anxietate și boli psihice au crescut în această perioadă. Mulți psihologi europeni anunță chiar o criză a depresiei după ”coronacriză”, a spus Corina Crețu, într-o postare Facebook.

Ea a precizat că acesta este motivul pentru care a votat în Parlamentul European pentru limite clare ale telemuncii și pentru dreptul celor care lucrează pe calculator, de acasă, de a se ”deconecta” după orele de lucru fără a fi sancționați.

“Sper ca, astfel, să se poată restabili – măcar parțial – echilibrul dintre viața profesională și cea personală a multor dintre cei a căror activitate a trecut în online”, a completat europarlamentarul român.

“Îmi doresc ca România să implementeze cât mai rapid această legislație, astfel încât să fie protejată sănătatea psihică și fizică a celor care, în condițiile foarte dificile ale pandemiei, au făcut eforturi foarte mari pentru a munci de acasă, transformându-și fundamental programul, viața personală și cea de familie”, a conchis Corina Crețu.

Parlamentul European cere un act legislativ al Uniunii care să garanteze lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital de la lucru fără repercusiuni negative.

Eurodeputații îi cer Comisiei Europene să propună o lege care să le permită persoanelor care lucrează digital să se deconecteze de la muncă în afara programului de lucru. Legislația ar mai trebui să stabilească cerințe minime pentru munca de la distanță și să clarifice condițiile de muncă, orele de lucru și perioadele de odihnă.

Reuniți în prima sesiune plenară din 2021, deputații europeni au votat această inițiativa legislativă a Parlamentului cu 472 voturi pentru, 126 împotrivă și 83 abțineri.

Potrivit eurodeputaților, utilizarea pe scară tot mai largă a instrumentelor digitale în scopuri profesionale a dus la apariția unei culturi de a fi „conectați în permanență”. Acest lucru are un impact negativ asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată a angajaților. Munca de acasă a fost esențială pentru a proteja anumite locuri de muncă și companii în timpul crizei generate de COVID-19. Totuși, efectele combinate ale unui program de lucru prelungit și ale unor exigențe mai mari au condus la creșterea numărului de cazuri de anxietate, depresie, epuizare și de alte probleme legate de sănătatea fizică și mentală.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat vineri, 22 ianuarie 2021, la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE cu Trimisul Special al SUA pentru climă John Kerry, fost Secretar de Stat al SUA, desfășurată în format videoconferință, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. De altfel, reuniunea în sistem videoconferință a reprezentat primul dialog transatlantic între Uniunea Europeană și SUA după instalarea administrației Joe Biden la Washington.

Reuniunea a prilejuit un schimb de opinii pe tema diplomației și securității climatice și a consolidării cooperării dintre Uniunea Europeană și SUA pe acest subiect, inclusiv în perspectiva reuniunii Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), care va avea loc la Glasgow, în luna noiembrie 2021, mai precizează MAE.

Ministrul Bogdan Aurescu a salutat prioritatea acordată de noua Administrație americană dialogului cu Uniunea Europeană și cu statele sale membre prin organizarea, imediat după instalarea noului Președinte al SUA, a acestor consultări cu UE, ceea ce simbolizează angajamentul comun pentru o agendă transatlantică reînnoită. În acest context a subliniat sprijinul ferm al României pentru o cooperare solidă între UE și SUA în consolidarea rezilienței strategice transatlantice.

De asemenea, a apreciat deschiderea SUA pentru promovarea și asumarea unor obiective ambițioase în domeniul climatic. În acest cadru, a salutat puternic decizia părții americane de revenire în Acordul de la Paris.

Citiți și Președintele Joe Biden a semnat revenirea SUA în Acordul climatic de la Paris. Uniunea Europeană salută decizia

Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanța unei coordonări transatlantice sporite, dat fiind potențialul acesteia de a impulsiona angajamente mai ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de asumare a obiectivului neutralității climatice și din partea altor parteneri și economii importante la nivel global. A menționat, în acest sens, importanța securității energetice, precum și prioritatea revitalizării Consiliului Energetic UE-SUA, format care contribuie la stabilirea abordărilor și priorităților comune în domeniu, cu relevanță și asupra obiectivului combaterii schimbărilor climatice.

În acest context, oficialul român a evidențiat rolul esențial al diplomației climatice pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris și crearea premiselor pentru obținerea de rezultate semnificative în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice din toamna acestui an.  

Trimisul Special al SUA pentru climă John Kerry a transmis, la rândul său, hotărârea noii Administrații SUA de a coopera îndeaproape cu Uniunea Europeană și cu statele membre pentru gestionarea provocărilor comune și asumarea unui leadership global comun. A reconfirmat angajamentul ferm al SUA în domeniul schimbărilor climatice, al adaptării și rezilienței.

Reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE cu Trimisul special al SUA pentru climă John Kerry, facilitată de partea daneză, a vizat inclusiv coordonarea miniștrilor de externe europeni înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe din 25 ianuarie. La reuniune au mai participat Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, și vicepreședintele executiv al Comisiei Europene responsabil pentru Pactul Ecologic European, Frans Timmermans.