Cancelarul german Angela Merkel l-a invitat pe noul președinte american Joe Biden să efectueze o vizită în Germania, atunci când situația pandemică o va permite, în cadrul unei conversații telefonice pe care cei doi lideri transatlantici au avut-o luni seară.

Potrivit unui comunicat remis de guvernul federal de la Berlin, Angela Merkel l-a felicitat pe Joe Biden pentru inaugurare și l-a invitat pe președintele SUA să viziteze Germania de îndată ce situația pandemică va permite acest lucru.

Conform sursei citate, Merkel și-a manifestat “disponibilitatea Germaniei de a-și asuma responsabilitatea în gestionarea sarcinilor internaționale împreună cu partenerii săi europeni și transatlantici”, în condițiile în care relațiile cu precedenta administrație au fost tensionate pe fondul solicitărilor lui Donald Trump ca Berlinul să aloce 2% din PIB pentru apărare și să renunțe la construcția gazoductului Nord Stream 2.

De asemenea, arată comunicatul citat, cancelarul german și președintele american au fost de acord că sunt necesare mai multe eforturi internaționale pentru a face față pandemiei.

Angela Merkel a salutat revenirea SUA la Organizația Mondială a Sănătății, dar și decizia președintelui Biden de a readuce SUA la Acordul de la Paris.

Cei doi au mai discutat și despre probleme de politică externă, în special cele referitoare la Afganistan și Iran, precum și politica comercială și climatică.

Joe Biden este cel de-al patrulea președinte american care Merkel va colabora, după George W. Bush, Barack Obama și Donald Trump, cu cel din urmă având o relație tensionată și probată astfel prin disensiunile manifestate la summitul NATO din 2018 și la diferite summituri G7.

Convorbirea cu Merkel a reprezentat pentru Biden cea de-a cincea conversație telefonică cu un lider străin, de la instalarea sa în Biroul Oval, noul președinte american discutând cu prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cu președintele Mexicului, Andrés Manuel López Obrador, cu premierul Marii Britanii, Boris Johnson și cu președintele Franței, Emmanuel Macron.

Pe de altă parte, comunicatul emis de guvernul german nu cuprinde mențiuni referitoare la Rusia și situația gazoductului Nord Stream 2 și a cazului Navalnîi sau la China și acordul de investiții negociat de președinția germană a Consiliului UE.

Săptămâna trecută, Angela Merkel a subliniat că relația transatlantică se va baza din nou pe convingeri comune odată cu învestirea lui Joe Biden, însă a indicat că atitudinea ei privind proiectul Nord Stream 2, căruia i se opun și democrații și republicanii din SUA, nu s-a schimbat.

Nu în ultimul rând, presa occidentală a speculat recent că acordul de investiții UE – China ar putea provoca tensiuni cu noua administraţie după ce Joe Biden a propus un dialog transatlantic cu privire la ”provocarea strategică reprezentată de asertivitatea internaţională crescândă a Chinei”.

China a devansat Statele Unite, devenind cel mai mare beneficiar de investiții străine directe în 2020, an în care, pe plan global, investițiile străine directe (FDI) au scăzut cu 42% în contexul pandemiei de coronavirus, arată un raport publicat duminică de Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), potrivit Bloomberg, citat de Agerpres.

Raportul UNCTAD Investment Trends Monitor arată că la nivel global, investițiile străine directe (FDI) au scăzut până la 859 de miliarde de dolari în 2020, de la 1.500 de miliarde de dolari.

FDI, care includ fuziunile şi achiziţiile transfrontaliere precum împrumuturile şi investiţiile în interiorul unei companii, sunt un indicator al globalizării şi un posibil semnal al creşterii viitoare a lanţurilor de aprovizionare la nivelul companiilor.

”Investiţiile străine directe au terminat anul 2020 cu 30% sub nivelul înregistrat după criza financiară globală 2009”, este precizat în documentul mai sus amintit.

Chiar dacă la nivel global investiţiile străine directe s-au prăbuşit, în cazul Chinei au crescut cu 4% până la 163 de miliarde de dolari în 2020, de la 140 de miliarde de dolari în 2019.

Comparativ, în SUA investiţiile străine directe au scăzut cu 49% până la 134 de miliarde de dolari, de la 251 de miliarde de dolari în 2019.

Economia chineză s-a relansat în al patrulea trimestru, când a înregistrat o creștere peste așteptări, astfel că, pe ansamblul anului trecut, Produsul Intern Brut al Chinei a crescut cu 2.3%. Conform acestori cifre, China este singura mare economie care a reușit să evite o contracție anul trecut.

Raportat la regiuni, investițiile străine directe în America de Nord au scăzut cu 46% până la 166 de miliarde de dolari.

Europa a înregistrat performanţe mai slabe, investiţiile străine directe înregistrând o scădere de două treimi până la minus patru miliarde de dolari. Investiţiile străine directe au scăzut cu 37% în America Latină şi Caraibe şi cu 18% în Africa.

Pentru acest an, Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD) se aşteaptă ca invesţiile străine directe să rămână slabe, din cauza incertitudinii cu privire la evoluţia pandemiei de Covid-19.

Preşedintele american Joe Biden şi omologul francez Emmanuel Macron au avut duminică o primă conversaţie telefonică după instalarea în funcție a noului lider de la Casa Albă, prilej cu care Biden i-a comunicat lui Macron “angajamentul său de a întări relația transatlantică, inclusiv prin intermediul NATO și al parteneriatului Statelor Unite cu Uniunea Europeană”.

Convorbirea Biden – Macron a fost cea de-a patra conversație telefonică a președintelui american cu lideri străini, după discuțiile cu prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cu președintele Mexicului, Andrés Manuel López Obrador, și cu premierul Marii Britanii, Boris Johnson.

Conform unui comunicat al preşedinţiei franceze, cei doi şefi de stat şi-au exprimat “dorinţa de a acţiona împreună pentru pace în Orientul Apropiat şi Mijlociu, în special cu privire la problema nucleară iraniană”.

Această “conversaţie amicală şi de lucru” desfăşurată în limba engleză a durat o oră, conform informaţiilor obţinute din anturajul preşedintelui francez, informează AFP, potrivit Agerpres.

La rândul său, Casa Albă a indicat, într-un comunicat, faptul că preşedintele Joe Biden i-a comunicat omologului francez “dorinţa de a consolida legăturile bilaterale” cu Franţa, “cel mai vechi aliat al nostru”, dar şi “relaţia transatlantică” prin “NATO şi parteneriatul SUA cu UE”.

Cei doi lideri au fost de acord că se impune o coordonare în privinţa “provocărilor comune precum schimbările climatice, COVID-19 şi redresarea economiei globale”, potrivit comunicatului de presă al Casei Albe. De altfel, în mesajul său de felicitare după inaugurarea lui Joe Biden, Emmanuel Macron a salutat revenirea Statelor Unite în Acordul climatic de la Paris.

“Au convenit, de asemenea, să colaboreze în privinţa priorităţilor comune în politica externă, în special cu privire la China, Orientul Mijlociu, Rusia şi Sahel”, conform comunicatul părţii americane.

Administraţia prezidenţială franceză a indicat duminică că preşedintele Macron a fost sensibilizat de referinţa la originile franceze ale preşedintelui Joe Biden, care a depus jurământul cu mâna pe o Biblie Douai, veche de peste 400 de ani.