Connect with us

U.E.

Raport: Uniunea Europeană solicită Republicii Moldova o „reformă profundă a justiției” întrucât fenomenul corupţiei rămâne larg răspândit

Published

on

Republica Moldova a făcut progrese în ceea ce priveşte punerea în aplicare a unor reforme, dar sunt necesare măsuri suplimentare astfel încât cetăţenii săi să poată beneficia din plin de avantajele Acordului de asociere, se arată într-un comunicat publicat joi de Comisia Europeană (CE).

Foto: ec.europa.eu

Republica Moldova a reuşit să îşi stabilizeze situaţia economică şi, cu sprijinul constant, dar condiţionat din partea Uniunii Europene şi a altor parteneri internaţionali, a făcut progrese în ceea ce priveşte punerea în aplicare a anumitor reforme, inclusiv consolidarea zonei de liber schimb aprofundate şi cuprinzătoare. Sunt totuşi necesare mai multe eforturi, în special pentru a combate corupţia la nivel înalt, a recupera fondurile deturnate prin frauda bancară de un miliard de dolari şi a-i aduce în faţa justiţiei pe cei responsabili. De asemenea, trebuie întreprinsă o reformă profundă a sistemului judiciar, conform unui raport comun publicat joi de Serviciul European de Acţiune Externă şi de Comisia Europeană.

Citiți aici Raport de implementare a Acordului de Asociere în Republica Moldova

”Avem un program cuprinzător de cooperare cu Republica Moldova, pentru îmbunătăţirea legăturilor noastre economice, intensificarea comerţului şi, astfel, crearea de locuri de muncă, pentru consolidarea democraţiei şi a drepturilor omului, precum şi pentru susţinerea societăţii civile şi a rolului său important în ceea ce priveşte responsabilizarea guvernului şi a liderilor politici. Unele reforme au avansat recent, de exemplu în domeniul afacerilor şi în cel al finanţelor, iar în alte domenii, în special combaterea corupţiei şi reforma sistemului judiciar, sunt necesare mai multe progrese. Sprijinul nostru pentru cetăţenii Republicii Moldova este ferm şi dorim ca autorităţile să facă progrese satisfăcătoare în domeniul reformelor, care să producă rezultate concrete pentru cetăţeni”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate/vicepreşedintele Comisiei, Federica Mogherini.

Citiți și Eurodeputatul Andi Cristea la Chișinău: UE ar putea acorda prima tranșă de ajutor macrofinanciar pentru Republica Moldova până la viitoarele alegeri

La rândul său, comisarul pentru politica europeană de vecinătate şi negocieri privind extinderea, Johannes Hahn, a subliniat că ”Uniunea Europeană este principalul partener comercial al Republicii Moldova, iar în ultimul an schimburile comerciale s-au intensificat şi mai mult”.

“De la intrarea în vigoare a Acordului de asociere, care include zona de liber schimb aprofundată şi cuprinzătoare, ponderea UE în exporturile Republicii Moldova a crescut, reprezentând în prezent peste jumătate din totalul schimburilor comerciale ale acestei ţări. UE a contribuit la crearea a peste 1.500 de locuri de muncă prin sprijinul acordat micilor întreprinderi. Acesta este doar unul dintre numeroasele exemple care arată de ce UE este importantă pentru Republica Moldova, iar parteneriatul nostru este avantajos pentru cetăţenii moldoveni. Pentru a beneficia pe deplin de avantajele acordului nostru de asociere, Republica Moldova trebuie să continue să pună în aplicare noi reforme, fără întârziere”, a completat acesta.

Raport: Fenomenul corupției rămâne larg răspândit. Modificarea sistemului electoral nu a respectat recomandarea Comisiei de la Veneția

Raportul comun publicat joi, în conformitate cu noua abordare privind rapoartele de ţară prevăzută de Politica europeană de vecinătate (PEV) revizuită, prezintă modul în care angajamentele din Acordul de asociere dintre UE şi Moldova, în special cele incluse în versiunea revizuită, din august 2017, a Programului de asociere, au fost puse în aplicare de Republica Moldova de la ultima întâlnire a Consiliului de asociere UE-Moldova din 31 martie 2017. Raportul subliniază dialogul politic strâns dintre cei doi parteneri la toate nivelurile, prezintă exemple de noi legi adoptate în această perioadă şi indică principalele provocări care trebuie abordate rapid de guvernul Republicii Moldova.

Republica Moldova a continuat, de asemenea, să îşi reformeze sectorul bancar, cu sprijinul UE şi al partenerilor internaţionali precum Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială. În special datorită acestor reforme, Acordul cu FMI este pe calea cea bună. Creşterea economică înregistrată în perioada 2016-2017 a avut un impact pozitiv asupra schimburilor comerciale. Moldova a înregistrat progrese în alinierea legislaţiei sale în materie de comerţ la normele şi standardele UE, dar şi în acest domeniu sunt necesare eforturi suplimentare semnificative.

În ceea ce priveşte democraţia, drepturile omului şi buna guvernanţă, raportul reaminteşte că modificarea sistemului electoral din iulie 2017 nu a respectat recomandarea formulată de Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei şi de Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului al OSCE. Se reiterează necesitatea de a se asigura caracterul participativ al procesului electoral înaintea alegerilor parlamentare din toamnă. Raportul subliniază şi faptul că fenomenul corupţiei, inclusiv la nivel înalt, rămâne larg răspândit, iar independenţa justiţiei, asigurarea respectării legii şi funcţionarea instituţiilor naţionale de combatere a corupţiei trebuie consolidate în mod semnificativ.

Sunt evidenţiate o serie de realizări, inclusiv exemple de proiecte care au fost finalizate în perioada 2016-2017 cu sprijinul UE şi care au îmbunătăţit în mod direct viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. Au fost create noi incubatoare de afaceri, de exemplu în Călăraşi, pentru a stimula dezvoltarea economică şi crearea de locuri de muncă, iar UE a oferit sprijin financiar migranţilor care se întorc pentru a dezvolta afaceri în Republica Moldova. Raportul subliniază, de asemenea, importanţa măsurilor de consolidare a încrederii, cum ar fi sprijinul pentru înfiinţarea de întreprinderi şi crearea de locuri de muncă, precum şi beneficiile concrete pe care acestea le aduc în Transnistria şi în Găgăuzia.

Raportul a fost publicat înaintea reuniunii Consiliului de asociere UE-Moldova, care va avea loc la 3 mai 2018 la Bruxelles.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SUA

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

Published

on

© Official White House Photo by Erin Scott

Președintele Joe Biden și Prima Doamnă Jill Biden vor fi gazdele unei vizite de stat pentru președintele francez Emmanuel Macron și Prima Doamnă a Franței, Brigitte Macron, la 1 decembrie, a anunțat luni Casa Albă.

Evenimentul, care include și un dineu, va fi prima vizită de stat găzduită de Biden după aproape doi ani de mandat. Întârzierea se datorează, în parte, pandemiei Covid-19, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, luni, în timpul unui briefing.

„(Pandemia) COVID a întârziat cu siguranță multe dintre evenimentele în persoană pe care un președinte le găzduiește în mod tradițional la Casa Albă”, a precizat Jean-Pierre.

Vizitele de stat sunt celebrate cu mare pompă şi contrastează astfel cu reuniunile bilaterale organizate de preşedinţii americani pentru liderii străini, relatează Agerpres.

Vizita președintelui Macron și a soției sale, Brigitte Macron, „va sublinia relația profundă și de durată dintre Statele Unite și Franța, cel mai vechi aliat al nostru”, a afirmat Jean-Pierre. „Relația noastră strânsă cu Franța se bazează pe valorile noastre democratice comune, pe legăturile economice și pe cooperarea în domeniul apărării și securității”, a adăugat aceasta.

Liderii vor discuta despre parteneriatul franco-american „strâns și continuu” în ceea ce privește provocările globale comune și domeniile de interes bilateral, a mai precizat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.

Biden și Macron s-au mai întâlnit anterior, inclusiv recent la Adunarea Generală a Națiunilor Unite de la New York, și au colaborat îndeaproape pe o serie de probleme, cum ar fi războiul din Ucraina, a precizat Jean-Pierre.

Macron a fost, de asemenea, primul lider străin care a participat la un dineu de stat în timpul administrației fostului președinte Donald Trump, în 2018, fiind însoțit de Prima Doamnă a Franței.

Continue Reading

PPE

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

Published

on

© Vasile Blaga

Europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE) a declarat, după vizita Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) în România, că speră că felul în care țara noastră a gestionat criza generată de războiul din Ucraina va reprezenta „ultimul argument” în favoarea deciziei politice de aderare a României la spațiul Schengen. 

Astfel, deputatul european a tras trei concluzii după misiunea Comisiei LIBE din Parlamentul European de săptămâna trecută din România.

Potrivit lui Vasile Blaga,  România s-a dovedit un model pentru țările învecinate conflictului dintre Rusia și Ucraina – „un model de capacitate administrativă de a gestiona criza refugiaților”, dar și „un model de solidaritate a cetățenilor români în fața dramei oamenilor din țara vecină care au fost forțați să ne treacă granița”.

El a menționat și zona ONG-urilor, al căror aport a fost „cel puțin semnificativ, dacă nu vital” în această criză.

„A doua concluzie e legată de nevoia continuă de finanțare din partea Uniunii Europene a statelor afectate de criza din Ucraina, implicit și România. Din Parlamentul European, alături de colegii mei, vom face în continuare presiuni pentru suplimentarea ajutoarelor financiare – atât pentru zona umanitară, cât și pentru sectoarele economice grav afectate de războiul de la granițele noastre”, a adăugat europarlamentarul. 

Ultima concluzie menționată de deputatul european a fost legată de aderarea României la spațiul Schengen.

„Gestionarea acestei crize de la granița României pune din nou în lumină capacitățile tehnice pe care țara noastră le deține și care demonstrează a mia oară întregului spațiu european că punerea între paranteze a integrării României în spațiul Schengen în toți acești ani este o gravă eroare și o mare nedreptate făcută atât țării noastre, cât și Bulgariei și sper că felul în care România a gestionat criza generată de războiul din Ucraina va reprezenta ultimul argument în favoarea deciziei politice de aderare a României la Schengen”, a mai declarat Vasile Blaga pentru CaleaEuropeană.ro.    

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda condamnă ”abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici și solicită UE impunerea de sancțiuni

Published

on

© European Union 2021/ Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) condamnă ”ferm abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici, care cer, pentru a zecea zi la rând, să se facă dreptate în cazul tinerei Mahsa Amini, care a decedat în condiții suspecte, existând suspiciuni că a fost torturată de poliție.

”Pe 16 septembrie, Mahsa Amini, o studentă în vârstă de 22 de ani, a murit după ce poliția iraniană a moralității a arestat-o și a bătut-o, fiind acuzată că a încălcat legea iraniană conform căreia femeile au obligația de a-și acoperi capul, mâinile, picioarele. Moartea ei și restricțiile asupra libertăților personale introduse de Republica Islamică, care au efect devastator în special asupra femeilor, duc la proteste antiguvernamentale în Iran. Grupurile pentru drepturile omului au raportat că cel puțin 35 persoane au fost ucise în demonstrații, care au fost întâmpinate cu o represiune puternică de către autorități.   Condamn ferm abuzul autorităților și Guvernului Republicii Islamice iar împreună cu alți deputați, solicit aplicarea regimului de sancțiuni globale al UE pentru drepturile omului. Vom propune de asemenea sancțiuni împotriva poliției morale din Iran și a altor agenții iraniene de aplicare a legii și solicităm interzicerea exportul de software de recunoaștere facială al UE pe care autoritățile iraniene intenționează să-l folosească pentru detectați pasagerii din metrou care sunt îmbrăcați necorespunzător conform decretului <<hijab și castitate>> ”, a anunțat eurodeputatul, care va fi cosemnatarul unei scrisori adresate Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Daniel Buda a mai punctat că ”trebuie să fim uniți pentru a proteja drepturile omului, femeilor și respectarea demnității umane”.

De altfel, Înaltul Reprezentat al UE a anunțat că blocul european ia în considerare toate opțiunile înainte de următorul Consiliul de Afaceri Externe, pentru ”a aborda uciderea lui Mahsa Amini și modul în care forțele de securitate iraniene au răspuns la demonstrațiile care au urmat”.

Iranienii au ieșit în stradă pentru a zecea seară la rând pentru a protesta împotriva morții Mahsei Amini, sfidând un avertisment din partea sistemului judiciar.

Oficial, cel puțin 41 de persoane au murit de la începutul tulburărilor, majoritatea protestatari, dar și membri ai forțelor de securitate, dar sursele spun că cifra reală este mai mare.

Continue Reading

Facebook

SUA39 mins ago

Kamala Harris l-a asigurat pe premierul nipon Fumio Kishida de „angajamentul de fier” al SUA față de apărarea Japoniei

INTERNAȚIONAL41 mins ago

Directorul AIEA și șeful autorității nucleare din Iran au discutat, la Viena, despre programul nuclear: S-a reluat dialogul privind clarificarea problemelor de siguranță

MAREA BRITANIE48 mins ago

Marea Britanie impune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la ”referendumurile false” organizate de Moscova în vederea alipirii unor teritorii ucrainene

ROMÂNIA50 mins ago

Nicolae Ciucă: Fostul premier nipon, Shinzo Abe, va fi păstrat în amintirea noastră și ca un prieten adevărat al României

REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Republica Moldova va plăti în avans către Gazprom pentru a asigura livrările de gaz pentru luna septembrie

SUA13 hours ago

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

SUA18 hours ago

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

ROMÂNIA18 hours ago

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

INTERNAȚIONAL18 hours ago

OCDE reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023 pe fondul războiului din Ucraina

PPE19 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.4 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA4 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU6 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL6 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

Team2Share

Trending