Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a lansat luni, 28 septembrie, un nou plan de acțiune privind uniunea vamală, care conține o serie de măsuri menite să creeze condițiile pentru ca vămile UE să fie mai funcționale, mai inovatoare și mai eficiente în următorii patru ani. Măsurile anunțate vor consolida uniunea vamală ca piatră de temelie a pieței unice. Ele confirmă, de asemenea, rolul ei major în protejarea veniturilor UE și a securității, sănătății și prosperității cetățenilor și întreprinderilor din UE.

În directivele sale politice, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen a anunțat că uniunea vamală trebuie să fie eficientizată, în special prin asigurarea unei abordări europene integrate a gestionării riscurilor vamale, care să sprijine efectuarea unor controale eficace de către statele membre ale UE. Planul de acțiune prezentat astăzi vizează tocmai îndeplinirea acestui deziderat.

În ultimii ani, însă. a devenit evident faptul că autoritățile vamale din statele membre se confruntă cu provocări determinate de îndeplinirea diferitelor lor roluri. Provocări majore cum ar fi starea actuală de urgență în domeniul sănătății publice, consecințele ieșirii Regatului Unit din piața unică a UE și din uniunea vamală, precum și creșterea digitalizării și a comerțului electronic, vor continua și poate chiar se vor amplifica. Astfel, pentru a contribui pe deplin la bunăstarea tuturor cetățenilor UE și la facilitarea comerțului, autoritățile vamale din UE trebuie să fie dotate cu echipamente tehnice de ultimă generație și să dispună de capacități analitice care să le permită să anticipeze mai bine importurile și exporturile care prezintă riscuri. 

„Uniunea vamală a UE a fost una dintre primele realizări concrete ale procesului de integrare europeană și timp de peste cinci decenii a contribuit la protejarea europenilor și la menținerea fluxurilor comerciale care traversează granițele noastre, care sunt puternice doar cât cea mai slabă verigă a lor. Astăzi, noile provocări necesită ca normele noastre vamale să devină mai inteligente și să asigure o mai bună funcționare a acestora pentru statele membre, cetățeni și întreprinderile legitime. Aceste deziderate necesită o mai bună utilizare a datelor, instrumente și echipamente mai bune și o mai bună cooperare în cadrul UE și cu autoritățile vamale din țările partenere. Ele necesită, de asemenea, o mai bună previzionare, astfel încât autoritățile vamale din UE să poată face față viitorului cu încredere. Astăzi, am prezentat modul în care vom ridica uniunea noastră vamală la un nivel superior”, a declarat Paolo Gentiloni, comisar european pentru economie.

Planul de acțiune anunțat astăzi include o serie de acțiuni în domenii precum gestionarea riscurilor, gestionarea comerțului electronic, promovarea respectării legislației și acționarea ca o entitate unică a autorităților vamale:

  • Gestionarea riscurilor: planul de acțiune se axează în particular pe asigurarea unei mai mari disponibilități și utilizări a datelor și a analizării datelor în scopuri vamale. El stipulează realizarea unei supravegheri inteligente, bazată pe riscuri, a lanțurilor de aprovizionare și instituirea unui nou centru de analiză în cadrul Comisiei pentru colectarea, analizarea și schimbul de date vamale care să constituie baza unor decizii de importanță majoră, pentru a ajuta autoritățile vamale să identifice punctele slabe la frontierele externe ale UE și să gestioneze crizele viitoare.
  • Gestionarea comerțului electronic: în acest sens și pentru a aborda noile provocări din domeniul comerțului electronic, obligațiile privind prestatorii de servicii de plată și platformele de vânzări online vor fi mai stricte pentru a contribui la combaterea fraudelor în domeniul taxelor vamale și a fraudelor fiscale în cadrul comerțului electronic.
  • Promovarea respectării legislației: viitoarea inițiativă intitulată „Ghișeul unic” va permite întreprinderilor legitime să finalizeze formalitățile lor vamale în cadrul unui singur portal. Ea va permite o colaborare mai intensă în ceea ce privește prelucrarea, partajarea și schimbul de informații și o mai bună evaluare a riscurilor pentru autoritățile vamale.
  • Autoritățile vamale acționează ca o entitate unică: planul de acțiune detaliază dotarea pe scară largă cu echipamente vamale moderne și fiabile finanțate din următorul buget al UE. Un nou grup de reflecție format din statele membre și din reprezentanți ai mediului de afaceri va fi înființat pentru a contribui la pregătirea pentru crize și provocări viitoare, cum ar fi evoluții neprevăzute la nivel mondial și viitoare modele de afaceri.

Uniunea vamală a UE

Uniunea vamală a UE – care în 2018 a împlinit 50 de ani – formează un teritoriu unic în scopuri vamale, unde se aplică un set comun de norme. În cadrul uniunii vamale a UE, autoritățile vamale ale statelor membre ale UE au responsabilitatea de a efectua o gamă tot mai largă de controale.

Prin urmare, autoritățile vamale din UE au un rol important în sprijinirea economiei UE și a creșterii în viitor. Autoritățile vamale trebuie să faciliteze desfășurarea unor schimburi comerciale legitime din ce în ce mai ample, cât mai rapid și mai fluent. În același timp, autoritățile sunt implicate în mod continuu în combaterea fraudelor și a contrabandei tot mai frecvente cu bunuri ilicite sau nesigure.

Vămile au, de asemenea, un rol vital în redresarea noastră de pe urma crizei sanitare fără precedent cu care ne confruntăm. De la începutul pandemiei cauzate de noul coronavirus, autoritățile vamale și funcționarii vamali din UE au avut un rol central în realizarea unor sarcini esențiale, precum facilitarea importurilor de echipamente de protecție, eliminând totodată produsele contrafăcute, cum ar fi măștile false și medicamentele contrafăcute, direct la frontierele externe ale UE.

În ultimii ani, a devenit evident faptul că autoritățile vamale din statele membre se confruntă cu provocări determinate de îndeplinirea diferitelor lor roluri. Provocări majore cum ar fi starea actuală de urgență în domeniul sănătății publice, consecințele ieșirii Regatului Unit din piața unică a UE și din uniunea vamală, precum și creșterea digitalizării și a comerțului electronic, vor continua și poate chiar se vor amplifica. Pentru a contribui pe deplin la bunăstarea tuturor cetățenilor UE și la facilitarea comerțului, autoritățile vamale din UE trebuie să fie dotate cu echipamente tehnice de ultimă generație și să dispună de capacități analitice care să le permită să anticipeze mai bine importurile și exporturile care prezintă riscuri. Intensificarea cooperării vamale cu parteneri comerciali internaționali majori, cum ar fi China, va sprijini eforturile noastre de facilitare a comerțului și, în același timp, de asigurare a unor controale eficiente.

Uniunea vamală a UE s-a transformat într-o piatră de temelie a pieței noastre unice, menținând securitatea frontierelor UE, protejându-i pe cetățenii europeni de bunuri interzise și periculoase, cum ar fi armele, drogurile și produsele nocive pentru mediu, și facilitând, în același timp, comerțul UE cu restul lumii. În plus, ea generează venituri la bugetul UE. Dar, recent, a devenit clar că sunt necesare modalități mai inteligente de lucru pentru a permite autorităților vamale să gestioneze multiplele lor responsabilități, al căror număr crește continuu.

Planul de acțiune a beneficiat de un proiect prospectiv inovator intitulat „Viitorul sectorului vamal în UE 2040”, care a vizat crearea unei înțelegeri comune și strategice în rândul principalelor părți interesate cu privire la modalitățile de abordare a provocărilor actuale și viitoare cu care se confruntă sectorul vamal, precum și conturarea unei viziuni care să prefigureze modul în care ar trebui să arate el în 2040.

Pentru mai multe informații consultați secțiunile Întrebări și răspunsuri și Fișă informativă.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Instituțiile UE au lansat platforma digitală a Conferinței privind viitorul Europei în toate cele 24 de limbi oficiale. Cetățenii sunt invitați să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei

Published

on

© European Union 2021/ Source: EC - Audiovisual

Comitetul executiv al Conferinței privind viitorul Europei, format din reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, lansează platforma digitală multilingvă a Conferinței privind viitorul Europei, invitându-i pe toți cetățenii UE să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei în ansamblul său, informează un comunicat comun al celor trei instituții ale UE.

Platforma este disponibilă în 24 de limbi și le permite astfel cetățenilor din întreaga Uniune să împărtășească și să facă schimb de idei și opinii prin intermediul unor evenimente online și a fost prezentată de copreședinții comitetului executiv din cadrul celor trei instituții – Guy Verhofstadt (Renew Europe), co-președinte din partea Parlamentului European, Ana Paula Zacarias, secretarul de stat portughez pentru afaceri europene, în numele Președinției Consiliului UE, și Dubravka Šuica, vicepreședintele Comisiei Europene pentru democrație și demografie.

Președinția comună a conferinței asigurată de președinții Parlamentului European și ai Comisiei Europene și prim-ministrul țării care asigură președinția rotativă a Consiliului UE a salutat lansarea platformei.

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a declarat: „Platforma reprezintă un instrument-cheie care le permite cetățenilor să participe și să aibă un cuvânt de spus cu privire la viitorul Europei. Trebuie să ne asigurăm că vocile lor vor fi auzite și că vor contribui la procesul decizional, în pofida pandemiei de COVID-19. Democrația europeană, de natură reprezentativă și participativă, va continua să funcționeze orice s-ar întâmpla pentru că pe ea se bazează viitorul nostru comun.”

Prim-ministrul Portugaliei, António Costa, în numele președinției Consiliului, a declarat: „A sosit momentul ca cetățenii noștri să își împărtășească activ ideile și principalele preocupări. Discuția nu ar putea avea loc într-un moment mai potrivit. Trebuie să ne pregătim acum pentru a ieși din această criză și mai puternici și pentru a fi gata în clipa în care vom depăși pandemia. Sperăm să continuăm să construim împreună Europa viitorului, o Europă mai echitabilă, mai ecologică și mai digitală care să răspundă așteptărilor cetățenilor noștri.”

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Sănătatea, schimbările climatice, locurile de muncă bune și durabile într-o economie din ce în ce mai digitală, starea societăților noastre democratice: îi invităm pe cetățenii europeni să își facă auzită vocea, să își exprime preocupările și să ne spună care este Europa în care doresc să trăiască. Prin această platformă pentru cetățeni, toată lumea va avea posibilitatea de a contribui la conturarea viitorului Europei și de a interacționa cu alte persoane din întreaga Europă. Este o ocazie excelentă pentru cetățenii europeni să se reunească în mediul virtual. Vă invităm să participați la dezbatere! Împreună, putem construi viitorul pe care ni-l dorim pentru Uniune.”


Citiți și

Conferința privind viitorul Europei: Platforma digitală pentru cetățeni va fi lansată la 19 aprilie. Evenimentul inaugural ar putea avea loc pe 9 mai, de Ziua Europei

Moment istoric la Bruxelles: Instituțiile UE au semnat declarația comună pentru Conferința privind Viitorul Europei – un dialog cu cetățenii pentru construirea unei Europe mai reziliente

Eurobarometru “Viitorul Europei”: Românii, cetățenii din UE cu cel mai scăzut nivel de sprijin pentru lansarea Conferinței privind viitorul Europei

Surse europene: Statele UE au adoptat o declarație comună prin care lansează Conferința privind viitorul Europei; Portugalia vrea ca debutul Conferinței să fie pe 9 mai, de Ziua Europei


Conferința privind viitorul Europei reprezintă un exercițiu de democrație deliberativă fără precedent, deschis și incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetățenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce așteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcției viitoare a UE și a politicilor sale. Președinția comună s-a angajat să ia măsuri în urma rezultatelor conferinței.

Platforma digitală multilingvă este complet interactivă și multilingvă: cetățenii pot interacționa unii cu alții și își discuta propunerile cu cetățeni din toate statele membre, în cele 24 de limbi oficiale ale UE. Cetățenii din toate categoriile sociale sunt încurajați să contribuie în număr cât mai mare prin intermediul platformei la conturarea viitorului lor, dar și să o promoveze pe canalele de comunicare socială, cu hashtagul #TheFutureIsYours

Platforma va asigura transparență deplină – un principiu-cheie al conferinței – întrucât toate contribuțiile și rezultatele evenimentelor vor fi colectate, analizate, monitorizate și puse la dispoziția publicului. Principalele idei și recomandări de pe platformă vor fi utilizate drept contribuții pentru grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni și pentru sesiunile plenare, unde vor fi dezbătute în vederea elaborării concluziilor conferinței.

Toate evenimentele legate de conferință care vor fi înregistrate pe platformă vor fi vizibile pe o hartă interactivă, care le va permite cetățenilor să efectueze căutări și să se înscrie online. Organizatorii pot utiliza setul de instrumente disponibil pe platformă pentru a-și derula și promova inițiativele. Toți participanții și toate evenimentele trebuie să respecte Carta Conferinței privind viitorul Europei, care stabilește standarde pentru o dezbatere paneuropeană respectuoasă.

Platforma este organizată în jurul unor teme-cheie: schimbările climatice și mediul; sănătatea; o economie mai puternică și mai echitabilă; justiția socială și locurile de muncă; UE în lume; valori și drepturi, statul de drept, securitate; transformarea digitală; democrația europeană; migrația; educația, cultura, tineretul și sportul. Aceste teme sunt completate de o „cutie deschisă” pentru subiecte transversale și de altă natură (alte idei), cetățenii fiind liberi să propună orice alte aspecte care îi preocupă, într-o abordare care se desfășoară cu adevărat de la bază spre vârf.

Platforma oferă, de asemenea, informații cu privire la structura și activitatea conferinței. Aceasta este deschisă tuturor cetățenilor UE, precum și instituțiilor și organismelor UE, parlamentelor naționale, autorităților naționale și locale și societății civile. Platforma va respecta pe deplin viața privată a utilizatorilor și normele UE privind protecția datelor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

CE va ajuta cele mai defavorizate regiuni din UE să recupereze decalajele în tranziția verde și digitală

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat orientări revizuite ale UE privind ajutoarele de stat regionale („Orientările privind ajutoarele de stat regionale”), care stabilesc normele în temeiul cărora statele membre pot acorda ajutoare de stat întreprinderilor pentru a sprijini dezvoltarea economică a zonelor defavorizate din UE, asigurând în același timp condiții de concurență echitabile între statele membre. Orientările revizuite vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2022, se arată în comunicatul oficial al Executivului.

Orientările privind ajutoarele de stat regionale sunt primul set de norme privind ajutoarele de stat care sunt revizuite după anunțarea Pactului verde european și a Strategiilor industriale și digitale europene.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: Noile Orientări privind ajutoarele de stat regionale adoptate astăzi le vor permite statelor membre să ajute cele mai defavorizate regiuni europene să recupereze decalajele și să reducă disparitățile în ceea ce privește bunăstarea economică, veniturile și șomajul. Aceste obiective de coeziune ocupă un loc central în cadrul Uniunii noastre. Am creat, de asemenea, mai multe posibilități pentru ca statele membre să sprijine regiunile care se confruntă cu provocări structurale sau legate de tranziție, precum depopularea, astfel încât orientările să contribuie pe deplin la dubla tranziție verde și digitală, asigurând totodată condiții de concurență echitabile între statele membre.”

Ajutoarele de stat regionale constituie un instrument important utilizat de statele membre pentru a consolida dezvoltarea regională. Comisia a adoptat orientările revizuite privind ajutoarele de stat regionale în urma unei evaluări a normelor actuale efectuate în 2019 și a unei ample consultări cu privire la proiectul de text a tuturor părților interesate, inclusiv a statelor membre, a autorităților regionale și locale, a asociațiilor de întreprinderi, a grupurilor de interese, a întreprinderilor individuale și a cetățenilor.

Orientările revizuite privind ajutoarele de stat regionale includ o serie de ajustări precis orientate pentru a simplifica normele și a reflecta experiența dobândită în urma aplicării normelor anterioare, precum și pentru a reflecta noile priorități de politică legate de Pactul verde european și de Strategia industrială pentru Europa și Strategia digitală europeană. Principalele elemente ale orientărilor revizuite sunt următoarele:

  • Majorarea acoperirii totale a ajutoarelor regionale la 48 % din populația UE (față de 47 %, cât era înainte) și lista actualizată a zonelor „a” asistate și a zonelor „c” predefinite pe baza celor mai recente statistici disponibile realizate de Eurostat privind PIB-ul (2016-2018) și șomajul (2017-2019). Criteriile de atribuire pentru zonele asistate, care s-au dovedit a funcționa bine în perioada anterioară, au rămas neschimbate. În același timp, statele membre vor dispune de o flexibilitate sporită pentru a atribui pe hărți așa-numitele zone „c” care nu sunt predefinite: pe lângă criteriile care erau deja în vigoare, Comisia a introdus și o simplificare pentru a le permite statelor membre să atribuie cu ușurință statutul de zonă „c” care nu este predefinită zonelor de tranziție justă, care se confruntă cu provocări deosebite legate de tranziție.
  • Majorarea intensităților maxime ale ajutoarelor pentru a sprijini obiectivele Pactului verde european și ale strategiei digitale prin facilitarea acordării unor stimulente suplimentare pentru investiții în zonele defavorizate ale UE. În plus, orientările includ mai multe bonificații ale intensității ajutoarelor: (i) pentru regiunile ultraperiferice, (ii) pentru zonele de frontieră, (iii) pentru zonele de tranziție justă din zonele cele mai defavorizate și (iv) pentru zonele care se confruntă cu scăderea populației. La rândul lor, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) continuă să beneficieze de intensități maxime ale ajutoarelor mai ridicate decât întreprinderile mari.
  • Valabilitatea hărților ajutoarelor regionale pentru perioada 2022-2027, cu o evaluare la jumătatea perioadei prevăzută pentru 2023, pe baza statisticilor actualizate, care să reflecte evoluțiile economice recente și să le permită regiunilor să se redreseze în urma crizei.
  • Simplificarea generală a structurii orientărilor, clarificarea unora dintre definiții și termeni și o serie de modificări precis orientate în lumina Pactului verde european și a Strategiilor industriale și digitale ale UE. De exemplu, domeniul de aplicare sectorial al orientărilor a fost actualizat, precum și criteriile utilizate pentru a se asigura un echilibru între impactul pozitiv al ajutoarelor și efectele negative ale acestora asupra concurenței și a comerțului. Acum, această evaluare poate lua în considerare și alte efecte pozitive și negative, cum ar fi o contribuție substanțială la dubla tranziție verde și digitală sau anumite externalități negative conexe.

În același timp, Orientările privind ajutoarele de stat regionale continuă să cuprindă garanții solide menite să împiedice statele membre să utilizeze bani publici pentru a provoca deplasarea locurilor de muncă dintr-un stat membru al UE în altul, lucru care este esențial pentru a se asigura o concurență loială pe piața unică.

Orientările revizuite privind ajutoarele de stat regionale vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2022, acordând suficient timp statelor membre să își pregătească hărțile ajutoarelor regionale. Începând din acest moment, statele membre pot să notifice Comisiei viitoarele lor hărți ale ajutoarelor regionale, care vor face obiectul unor decizii individuale.

Context

Europa a fost întotdeauna caracterizată de disparități regionale semnificative în ceea ce privește bunăstarea economică, veniturile și șomajul. Ajutoarele de stat regionale au scopul de a sprijini dezvoltarea economică a zonelor defavorizate ale Europei, asigurând totodată condiții de concurență echitabile între statele membre. 

În Orientările privind ajutoarele de stat regionale, Comisia stabilește condițiile în care ajutoarele regionale pot fi considerate compatibile cu piața internă, precum și criteriile de identificare a zonelor care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) literele (a) și (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (zonele „a”, respectiv „c”). În anexele la orientări sunt identificate regiunile cele mai defavorizate, așa-numitele regiuni „a”, care includ regiunile ultraperiferice și regiunile al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic sau egal cu 75 % din media UE, precum și regiunile predefinite „c”, care constau în fostele zone „a” și în zonele slab populate.

În prezent, statele membre pot desemna așa-numitele zone „c” care nu sunt predefinite, până la un nivel maxim de acoperire „c” predefinită (pentru care sunt disponibile, de asemenea, cifre în anexele I și II la orientări) și în conformitate cu anumite criterii. Statele membre trebuie să notifice Comisiei, spre aprobare, propunerea lor privind hărțile ajutoarelor regionale.

Prin urmare, orientările conțin, de asemenea, norme pe baza cărora statele membre pot elabora hărți ale ajutoarelor regionale pentru a identifica zonele geografice în care întreprinderile pot primi ajutoare de stat regionale (zonele asistate) și la ce nivel (intensitatea ajutorului).

Ca parte a revizuirii în curs de către Comisie a normelor în materie de concurență pentru a se asigura că acestea sunt adecvate mediului de piață în schimbare, în ianuarie 2019 a fost lansată evaluarea orientărilor privind ajutoarele regionale. Evaluarea a avut loc în contextul unei „verificări a adecvării” normelor privind ajutoarele de stat adoptate ca parte a pachetului de modernizare a ajutoarelor de stat din 2012, care urmărește să evalueze dacă normele actuale sunt în continuare adecvate scopului urmărit. Evaluarea s-a bazat pe analize interne efectuate de Comisie și pe consultări publice, precum și, în unele cazuri, pe studii elaborate de consultanți externi sau pe consultări precis orientate cu anumite părți interesate.

La 30 octombrie 2020, Comisia a publicat un document de lucru al serviciilor Comisiei, care sintetizează rezultatele acestui exercițiu de evaluare. Evaluarea a concluzionat că, în general, sistemul și normele de control al ajutoarelor de stat sunt adecvate scopului urmărit. Cu toate acestea, normele individuale, cum ar fi orientările privind ajutoarele regionale, necesitau unele adaptări, inclusiv din perspectiva recentului Pact verde european și a Strategiei industriale pentru Europa, respectiv a Strategiei digitale europene.

Întrucât normele privind ajutoarele de stat reprezintă o parte esențială a tranziției verzi, în conformitate cu Comunicarea Comisiei privind Pactul verde european și cu rezultatele verificării adecvării, Comisia a anunțat că anticipa revizuirea orientărilor relevante privind ajutoarele de stat până la sfârșitul anului 2021. Printre orientările vizate se numără Orientările privind ajutoarele regionale, Comunicarea privind PIIEC, Cadrul CDI, Orientările privind finanțarea de risc, Orientările privind mediul și energia și dispozițiile relevante din RGECA. Celelalte norme privind ajutoarele de stat care au făcut parte din verificarea adecvării vor fi revizuite pe termen mediu.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Drepturi electorale: Comisia Europeană lansează o consultare publică privind drepturile electorale ale cetățenilor mobili din UE

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a lansat luni, 19 aprilie, o consultare publică privind drepturile electorale ale cetățenilor mobili din UE, ca parte a monitorizării Raportului privind cetățenia din 2020.

Drepturile electorale ale cetățenilor mobili din UE sunt incluse în directivele privind exercitarea dreptului de vot și de a candida la alegerile pentru Parlamentul European (Directiva 93/109/CE), precum și la alegerile municipale, Pentru cetățenii Uniunii care își au reședința într-un stat membru din care nu sunt resortisanți (Directiva 94/80/CE).

Rezultatele acestei consultări publice vor fi incluse în propunerea Comisiei de revizuire a directivelor privind drepturile electorale ale cetățenilor mobili din UE.

Esența democrației este dreptul de vot pentru toată lumea. De aceea dorim să contribuim la asigurarea acestui drept. Cetățenii UE care locuiesc într-o altă țară a UE au, de asemenea, dreptul de a vota și de a candida la alegerile locale sau municipale – în aceleași condiții ca și cetățenii țării respective”, a declarat vicepreședinta Věra Jourová.

„Participarea politică este piatra de temelie a fiecărei democrații și libertatea de mișcare este un pilon al Uniunii Europene. Comisia se asigură că cetățenii UE pot continua să își exercite în mod eficace drepturile democratice, chiar dacă se mută într-un alt stat membru.”, a precizat, la rândul său, Didier Reynders, comisarul pentru justiție.

O propunere legislativă pentru directivele revizuite este așteptată până la sfârșitul anului 2021.

Consultarea publică va colecta experiențe și opinii cu privire la drepturile electorale ale cetățenilor mobili din UE până pe 12 iulie. Aceasta se adresează tuturor părților interesate, inclusiv publicului larg, societății civile, mediului academic și instituțiilor de cercetare, autorităților locale și naționale, precum și întreprinderilor de comunicare și altor întreprinderi.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.1 hour ago

Donald Tusk, mesaj indirect către Germania: Dacă vreți cu adevărat să opriți agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, trebuie să renunțați la Nord Stream 2

CONSILIUL UE1 hour ago

La propunerea României, miniștrii de externe din UE vor dezbate în luna mai tema conflictelor prelungite din Marea Neagră, pe fondul tensiunilor dintre Ucraina și Rusiei

U.E.1 hour ago

Franța consideră că obligativitatea certificatelor de vaccinare pentru facilitarea călătoriilor externe nu poate fi luată în calcul momentan

CONSILIUL UE2 hours ago

Șeful diplomației UE: 150.000 de militari ruși sunt comasați la frontiera cu Ucraina și în Crimeea. Este cea mai masivă desfășurare de forțe la care am asistat vreodată

Corina Crețu2 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Programul Erasmus+ va beneficia de un buget de peste 28 miliarde de euro în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027

Dacian Cioloș3 hours ago

Dacian Cioloș salută lansarea platformei Conferinței privind viitorul Europei: Acest exercițiu de dialog cu cetățenii este fără precedent în istoria Europei

Alin Mituța3 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța invită cetățenii să se înscrie pe platforma Conferinței pentru Viitorul Europei: Este prima dată în 70 ani de existență a UE când cetățenii pot să spună ce vor de la Europa

U.E.3 hours ago

Miniștrii afacerilor europene din PES: Vom apăra statul de drept în fața oricăror încercări ale unor state membre UE de a submina acest principiu

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Instituțiile UE au lansat platforma digitală a Conferinței privind viitorul Europei în toate cele 24 de limbi oficiale. Cetățenii sunt invitați să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei

U.E.4 hours ago

Germania: Liderul CDU, Armin Laschet, l-a invitat pe rivalul din CSU, Markus Soeder, la o întâlnire pentru a decide care dintre ei va candida la funcția de cancelar în numele alianței conservatoare

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending