Ministerul Educației și Cercetării, Daniel David, a prezentat ”Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România. Realizările prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX)”, document care face o radiografie a situației actuale din domeniul educației și cercetării și propune reforme pe termen mediu și lung astfel încât România să fie adaptată provocărilor viitorului.

Raportul QX urmărește, în prima fază, să identifice problemele majore ale domeniilor educației și cercetării și cauzele potențiale ale acestora, dar și aspectele pozitive ale acestor domenii și cauzele potențiale ale acestora.

Pornind de la acest diagnostic, Raportul QX prezintă  apoi o serie de reforme bazate pe dovezi (evidence-based), bune practici europene/internaționale  și/sau analizele mele reflexive, care să întărească punctele tari (și să adauge altele noi) și să corecteze problemele identificate.

În cadrul conferinței de presă, ministrul a pornit de întrebare-eșantion pentru a prezenta situația educației din România.

”Cum ar arăta România în 100 de oameni? Aproximativ 20 din acești 100 de oameni sunt copii, adică până la 18 ani. Cum arată ei? Patru sunt cam pierduți din sistemul educațional, nu știm unde sunt. Or fi în străinătate, or fi în țară, mediile rurale dezavantajate și nu participă la sistemul de educație? Aproximativ cinci sau șase se află în zona de analfabetism funcțional, cu roșu. Îi avem pe ceilalți zece cu verde, care au măcar nivelul de competență minimal pe care îl așteptăm după un sistem educațional. Am spus minimal. Unii sunt foarte ok, dar nu tot sunt acolo”, a arătat ministrul Daniel David.

© captură video – Ministerul Educației/ Facebook

Acesta a dezvăluit în cadrul conferinței de presă că situația nu este mai îmbucurătoare nici când vine vorba de adulți.

”Aproximativ 13 din cei 80 de adulți au studii superioare – 16% – un scor destul de mic, în condițiile în care media la nivelul Uniunii Europene este undeva în jur de 30. În zona de analfabetism funcțional, am pus cu roșu, aproximativ 25% sunt în această zonă, dar să știți, asta e zona foarte dură, că dacă luăm în calcul și riscul foarte crescut spre analfabetism funcțional, nu este 25%, ci la 38% și ar fi trebuit să colorăm mai mulți cu roșu, dar am vrut să păstrăm o doză de optimism. Iar pe celelalte rânduri vedeți absolvenți, vedeți, adulți din România care sunt absolvenți de studii liceale, postliceale sau de învățământ gimnazial sau primar. Asta așa arată România în acest moment, dacă ne uităm la datele statistice”, a explicat ministrul.

Domeniul cercetării, dezvoltării și inovării

În document, Daniel David prezintă o serie de probleme și cauze pe care le-a identificat în acest sector, oferă un set de soluții astfel încât ”sistemul național de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) să genereze  cunoaștere științifică, prin care să rezolvăm probleme teoretice (mai ales prin cercetare fundamentală) și/sau practice (mai ales prin cercetare aplicativă – cercetare-dezvoltare), cu impact științific, sociocultural și/sau tehnologic”.

Problemele constatate sunt următoarele:

• Performanța sistemului național de CDI în a genera cunoaștere/inovație este una scăzută.
• Deși investițiile în infrastructura de CDI au fost foarte mari în ultimii ani, aceasta nu este exploatată adecvat, pentru a atrage fonduri internaționale

Cauzele care stau la baza acestor probleme:

• O fragmentare a sistemului care ne afectează capacitatea: (a) de a produce cunoaștere de calitate, (b) de a asigura coordonări eficiente între actorii sistemului de CDI care să susțină dezvoltare cumulativă, nu suprapuneri, și/sau (c) de a avea unități de CDI cu o masă critică care să conteze în vizibilitate/impact.
• Cultura organizațională derivată din modul istoric de dezvoltare a unităților din sistemul național de CDI nu este una care să stimuleze performanța în CDI.
• Resursa umană este (b) insuficientă, (b) distribuită neuniform în țară și (c) demotivată prin salariu și condițiile de lucru, stimulându-se astfel și fenomenul de brain-drain. 
• Investițiile în infrastructura de CDI sunt adesea prost gândite: nu este corelată cu capacitatea resursei umane unde se face investiția (sau cu potențialula de fi atrasă acolo) și, în consecință, valoarea adusă în cunoaștere nu devine competitivă; nu sunt suficient de relaționate între ele, pentru a oferi infrastructuri naționale de CDI deschise, prin care să evităm suprapuneri costisitoare; nu se relaționează suficient cu temele internaționale mari de CDI (sau ale țării); nu sunt distribuite echilibrat în țară; nu au un mecanism eficient de sustenabilitate; nu sunt deschise și într-o logică de citizen science.
•  Subfinanțare cronică
• Impredictibilitatea în finanțare și distribuirea fondurilor adesea în funcție de resursele punctuale (prost planificate multianual) și de actorii de putere
• Aspectele de etică a cercetării, deși declarativ se bazează pe bune practici internaționale, nu sunt uneori adoptate și/sau implementate în acest spirit, asistând adesea, atât la nivel local, cât și la nivel național, fie la exagerări, fie la relaxări incongruente cu bunele practici internaționale

Printre soluțiile propuse de ministrul Daniel David se numără evaluarea tuturor unităților de CDI din țară, proces care ar urma să fie finalizat la finalul anului, reașezarea arhitecturii sistemului național de CDI și a mecanismelor interne cheie și asigurarea unui buget adecvat.

Învățământul superior și educația pe tot parcursul vieții

Resursa umană formată în cadrul învățământului superior în disonanță cu nivelul potențialului țării și universități românești insuficiente de competitive reprezintă problemele semnalate în document atunci când vine vorba de învățământul superior.

Printre cauzele menționate care generează o astfel de realitate se numără o fragmentare mare a universităților românești care nu au o misiune clar diferențiată, nici o cultură a inovației, dispun de o organizare internă rigidă, sunt prea închise, fapt ce are impact direct asupra competitivității.

De asemenea, documentul arată că există o fragmentare a competențelor instituțiilor în formarea pe tot parcursul vieții, care generează suprapuneri, confuzii și eficiență scăzută.

La secțiunea de reforme, raportul recomandă o regândire:

• a arhitecturii învățământului superior prin diferențierea misiunii  universităților în trei categorii: (1) educație; (2) educație și cercetare și (3) educație și cercetare avansată.
• flexibilizarea organizării programelor de studii în aceeași universitate.
• concentrări academice între universități și între universități și institute.
• a eticii academice, a formării pe tot parcursul vieții

Învățământul preuniversitar

Raportul menționează că analfabetismul funcțional poate avea potențialul de risc de securitate națională, listând două probleme majore:

• incapacitatea absolvenților de a asimila eficient competențele cheie în relație cu conținutul programelor
• absolvenții nu asimilează eficient competențele cheie în relație cu utilizarea conținutului programelor în viața cotidiană

Ministrul a constatat că patru cauze stau la baza acestor probleme:

Proces de învățământ nemodernizat:

1. Curriculum prea încărcat, cu materii, ore și conținuturi.
2. Manuale neatractive.
3. Metode de predate-învățare ineficiente (inclusiv teme ineficiente).
4. Sistemul de evaluare și concursurile de tip „olimpiade” nu favorizează toate competențele cheie.
5. Meditațiile particulare pot afecta nepermis de mult procesul de învățământ.
6. Copiii cu cerințe educaționale speciale (CES) nu sunt eficient integrați în sistemul de învățământ.
7. Abandonul școlar crescut

Infrastructură școlară deficitară, care creează:

1. Un context negativ pentru procesul de învățământ.
2. Învățământ simultan sau în mai multe schimburi (chiar 3 pe alocuri).

Ecosistem educațional necoordonat, care generează:

1. Confuzie de roluri între actorii sistemului educațional.
2. Conflicte între actorii ecosistemului educațional.
3. Dezvoltări fragmentare și necumulative.

Cauze transversale și/sau externe:

1. Politizare și ideologizare – aspecte care interferează cu calitatea procesului de învățământ.
2. Condiții socioeconomice – care generează avantaje sau dezavantaje cu impact asupra performanței educaționale.
3. Birocrație – care interferează cu procesele esențiale din procesul de învățământ.
4. Violență și consumul de droguri – care generează un context devaforizant al procesului de învățământ.

Daniel David propune șapte reforme în acest domeniu – curriculară, a evaluării, asociată copiilor cu cerințe educaționale speciale, reforma asociată abandonului școlar, aceea care vizează infrastructura școală, a ecosistemului educațional și reforme transversale – astfel încât ”absolvenții nivelului liceal” să devină  vor buni specialiști, buni cetățeni și oameni echilibrați psihologic și cu o calitate bună a vieții, pregătiți pentru a intra pe piața muncii și/sau a-și continua studiile”.

Raportul prezentat luni de ministrul Daniel David va fi coordonat cu ”Raportul de țară” (Education & Skills) al OCDE, care va fi făcut public de OCDE și MEC în data de 27 mai 2025, în Aula Academiei Române, cu participarea domnului Andreas Schleicher, directorul OCDE pentru Educație și Competențe, și a prof. univ. dr. psih. Daniel David, ministrul Educației și Cercetării.

Documentul integral poate fi consultat AICI. 

Erasmus+, programul Uniunii Europene de sprijinire a educației, formării, tineretului și sportului, a primit premiul pentru integrare europeană 2025 din partea Cercle d’Economia. Programul a contribuit la modernizarea și internaționalizarea educației în Europa, nu numai prin mobilitate, ci și printr-o cooperare mai strânsă între instituțiile de învățământ superior din Europa și nu numai.

Potrivit unui comunicat de presă, Erasmus+ întruchipează ceea ce înseamnă integrarea europeană pentru cetățeni și principiile fundamentale ale Uniunii Europene: libera circulație și schimbul deschis între popoare. Până în prezent, programul a oferit oportunități de învățare pentru mai mult de 16 milioane de persoane.

Acesta continuă să sprijine dobândirea de competențe pentru toți, de la cursanți la personal, în toate sectoarele și la toate nivelurile de educație și formare.

Programul Erasmus+ contribuie la crearea și consolidarea unei identități comune bazate pe valorile noastre europene comune, precum respectul pentru demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului.

Premiul pentru integrare europeană a fost creat în 2020, de Cercle d’Economia. Printre laureații anteriori se numără fostul președinte al Băncii Centrale Europene și fostul prim-ministru italian Mario Draghi (2020) și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (2022). Premiul va fi prezentat de Jaume Guardiola, președintele Cercle d’Economia, și Salvador Illa, președintele Cataloniei.

Președintele Autorității Naționale pentru Cercetare, Andrei Alexandru, a participat la conferința internațională „Choose Europe for Science”, organizată la Sorbona, la inițiativa președintelui Emmanuel Macron. 

Evenimentul dedicat cercetării în Europa a avut ca obiectiv promovarea unei științe libere și deschise pe continentul european, precum și accelerarea tranziției de la cercetarea de excelență la inovație și oportunități economice.

„Participarea României la acest eveniment de anvergură reflectă angajamentul nostru pentru dezvoltarea cercetării și #inovării, precum și pentru integrarea în eforturile comune ale Uniunii Europene de a deveni un lider global în tehnologiile de vârf. Vom sprijini cercetătorii români și vom facilita accesul acestora la oportunitățile oferite de programele europene”, a declarat Andrei Alexandru, președintele ANC.

De asemenea, Autoritatea Națională pentru Cercetare își reafirmă angajamentul pentru promovarea excelenței științifice și colaborarea internațională, contribuind activ la obiectivele strategice ale Uniunii Europene în domeniul cercetării și inovării.

Luni, 5 mai, președintele Franței, Emmanuel Macron, a lansat inițiativa revoluționară „Choose Europe for Science” din amfiteatrul de la Sorbona, cu scopul de a încuraja cercetătorii și antreprenorii publici și privați din întreaga lume să aleagă Europa și Franța pentru a-și desfășura activitatea.

„Europa trebuie să devină un refugiu pentru cercetători și profesorii-cercetători, în fața amenințărilor. (…) Europa noastră trebuie să facă mai mult, și acesta este programul pe care tocmai l-am anunțat, Choose Europe for Science, cu acțiuni, finanțare și principii. În esență, mesajul este simplu: dacă iubiți libertatea, veniți și ajutați-ne să rămânem liberi, să facem cercetare aici, să ne ajutăm să fim mai buni, să investim în viitorul nostru”, a transmis Emmanuel Macron din amfiteatrul de la Sorbona. 

Citiți și: „Choose Europe for Science”. Ursula von der Leyen anunță lansarea unui pachet de 500 milioane de euro pentru perioada 2025–2027, menit să „transforme Europa într-un magnet pentru cercetători”