Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa, în perioada 20 septembrie – 24 septembrie 2021, în cadrul delegației conduse de Președintele României,  Klaus Iohannis, la dezbaterile generale ale celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (AG ONU), care vor avea loc la sediul ONU din New York, precum și la o serie de evenimente și reuniuni la nivel ministerial din marja AG ONU, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Participarea țării noastre la cel mai înalt nivel la actuala sesiune a Adunării Generale a ONU reconfirmă susținerea constantă a țării noastre pentru diplomația multilaterală eficientă și pragmatică, ca reper al politicii externe a României, alături de respectarea strictă a dreptului internațional și a ordinii internaționale bazate pe reguli, precum și dorința de a consolida contribuția României la activitățile ONU, inclusiv prin intensificarea colaborării bilaterale cu alte state membre ale Organizației, din toate regiunile globului.

Agenda ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu în marja celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a ONU include participarea la o serie de reuniuni multilaterale organizate în acest context, pe teme precum perspectivele dreptului internațional umanitar și rolul Curții Penale Internaţionale în combaterea impunității și consolidarea principiului statului de drept la nivel global, precum și la alte formate de cooperare multilaterală, precum Alianța pentru Multilateralism.

Președintele Klaus Iohannis va conduce delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU). Prezent pentru a cincea oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, șeful statului va susține un discurs în plenul Adunării Generale și va lua parte, la invitația președintelui american Joe Biden, la Summitul Global pe tema coordonării răspunsului internațional în contextul noului coronavirus.

La sesiunea din acest an a Adunării Generale a ONU, pentru prima dată de la începutul pandemiei de COVID-19, lucrările evenimentului se vor derula cu prezența fizică a șefilor de stat sau de guvern din statele membre ONU.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu va participa la o reuniune a miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE, având ca temă principală situația din Afganistan, cu accent pe evoluțiile recente privind situația internă și de securitate, precum și cooperarea regională. De asemenea, miniștrii europeni vor aborda evoluțiile recente din Sahel și din regiunea Indo-Pacificului.

Un capitol distinct în contextul participării șefului diplomației române la dezbaterile generale ale celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a ONU va fi consacrat exercitării atribuțiilor României de Președinție-în-exerciţiu a Comunităţii Democraţiilor (2019 – 2022), prin găzduirea de către ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a celei de-a zecea reuniuni ministeriale a Comunităţii Democraţiilor.

Pe lângă reprezentanți de nivel din statele participante la Comunitatea Democrațiilor, la reuniunea ministerială vor participa Preşedintele celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, Abdulla Shahid, Subsecretarul general al ONU pentru afaceri politice și de consolidare a păcii, Rosemary DiCarlo, Secretarul General al Comunității Democrațiilor, Thomas Garrett, precum și reprezentanţi ai societății civile şi ai organizațiilor de tineret.

Prin tema reuniunii ministeriale a CoD din acest an, ,,Democrație și Reziliență: Obiective Împărtășite” (“Democracy and Resilience: Shared Goals”), Președinția română a Comunității Democrațiilor își propune să ofere un cadru adecvat pentru promovarea în continuare a valorilor democratice la nivel global, mai ales în contextul provocărilor actuale la adresa democrațiilor de pe întreg globul, precum și premisele continuării acțiunii susținute a democrațiilor consolidate de a-și dinamiza și eficientiza eforturile pentru consolidarea rezilienței democratice.

Mai mult, ministrul român al afacerilor externe va avea întâlniri bilaterale cu omologi din diverse spații geografice.

Din perspectiva contactelor bilaterale, o atenție specială va fi acordată întrevederilor bilaterale cu omologi din țări din Caucaz şi Asia Centrală, Asia de Sud şi de Est, Orientul Mijlociu Africa şi state din Pacific şi Caraibi, subsumate obiectivului României privind dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor cu statele din aceste regiuni.

Nu în ultimul rând, prezența la New York a ministrului Bogdan Aurescu va permite organizarea de întâlniri cu reprezentanții organizațiilor evreiești din Statele Unite ale Americii, acțiuni de tradiție pentru șeful diplomației române cu ocazia participării la sesiunile Adunării Generale a ONU.

Bogdan Aurescu va reafirma, cu acest prilej, angajamentul României privind combaterea antisemitismului, rasismului și a extremismului de orice natură, precum și promovarea cunoașterii și consolidarea educației în domeniul Holocaustului.

Uniunea Europeană și Statele Unite au anunțat sâmbătă angajamentul global privind metanul, o inițiativă de reducere a emisiilor globale de gaz metan care va fi lansată în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP 26), care va avea loc în noiembrie la Glasgow, informează Comisia Europeană într-un comunicat de presă.

Președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au îndemnat țările participante la Forumul economiilor majore privind energia și clima (MEF), condus de SUA, să se alăture angajamentului și le-au salutat pe cele care și-au manifestat deja sprijinul.

„Am făcut un pas important cu Joe Biden pentru un angajament global privind metanul. Pe drumul către COP26 vom contacta partenerii globali pentru a atrage cât mai mulți la bord pentru combaterea emisiilor de gaz metan. Împreună cu Pactul Verde European și cu Strategia privind metanul a Uniunii Europene, suntem pregătiți să deschidem calea”, a scris pe Twitter președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Important step taken with @POTUS Biden towards a Global Methane Pledge.

On the road to @COP26 we will reach out to global partners to bring as many as possible on board for tackling methane emissions.

With the #EUGreenDeal and 🇪🇺 Methane Strategy, we are ready to lead the way.

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 18, 2021

Metanul este un puternic gaz cu efect de seră și, conform ultimului raport al Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice, este responsabil pentru aproximativ jumătate din creșterea netă de 1,0 grade Celsius a temperaturii medii globale de la era preindustrială.

Reducerea rapidă a emisiilor de metan este complementară acțiunilor privind dioxidul de carbon și alte gaze cu efect de seră și este considerată ca fiind cea mai eficientă strategie pentru a reduce încălzirea globală pe termen scurt și pentru a menține obiectivul de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Țările care aderă la Angajamentul global privind metanul se angajează să atingă obiectivul colectiv de a reduce emisiile globale de metan cu cel puțin 30 % față de nivelurile din 2020 până în 2030 și să se orienteze către utilizarea celor mai bune metodologii de inventariere disponibile pentru a cuantifica emisiile de metan, cu un accent deosebit pe sursele cu emisii ridicate.

Respectarea acestui angajament ar reduce încălzirea cu cel puțin 0,2 grade Celsius până în 2050. Țările au profiluri de emisii de metan și un potențial de reducere a acestora foarte diferite, dar toate pot contribui la atingerea obiectivului global colectiv prin reducerea suplimentară a metanului la nivel național și prin acțiuni de cooperare internațională.

Printre principalele surse de emisii de metan se numără petrolul și gazele naturale, cărbunele, agricultura și depozitele de deșeuri. Aceste sectoare au puncte de plecare diferite și un potențial variabil de reducere a metanului pe termen scurt, iar cel mai mare potențial de reducere a emisiilor de metan până în 2030 îl are sectorul energetic.

Uniunea Europeană și opt țări și-au manifestat deja sprijinul pentru Angajamentul global privind metanul. Printre aceste țări se numără șase dintre cei 15 principali emițători de metan la nivel mondial și, împreună, reprezintă peste o cincime din emisiile globale de metan și aproape jumătate din economia mondială. Uniunea Europeană a luat măsuri pentru a-și reduce emisiile de metan de aproape trei decenii. 

Recent, Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri pentru ca politicile UE în materie de climă, energie, utilizare a terenurilor, transporturi și fiscalitate să permită reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri de emisii în următorul deceniu este crucială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume până în 2050 și pentru a face din Pactul Verde European o realitate.

Pactul Verde European, prezentat de Comisie la 11 decembrie 2019, stabilește obiectivul de a transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Legea europeană a climei, care intră în vigoare în iulie, consacră în legislația obligatorie angajamentul UE în favoarea neutralității climatice și obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Angajamentul UE de a-și reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 a fost comunicat CCONUSC în decembrie 2020, drept contribuție a UE la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris.

„În 2018 alături de colegii din Congresul Autorităților Locale din Moldova am organizat la Chișinău un atelier de lucru de scriere de proiecte pe fonduri europene pentru familiarizarea autorităților locale din Republica Moldova cu o administrație bazată pe proiecte din finanțări externe. De asemenea, în două rânduri AOR a organizat la Târgu Ocna, respectiv Gura Humorului, ședințe comune de Consiliu Director al celor două asociații partenere AOR și CALM. Prin aceste întâlniri am încercat să stimulăm relațiile parteneriale dintre autoritățile locale și schimbul de bune practici”, se arată într-o postare pe Facebook.

Asociația Orașelor din România sprijină demersul lansat sâmbătă la Sibiu de constituire pe baze solide a unei structuri de cooperare între autoritățile locale românești (orașe, comune, municipii, județe) și Congresul Autorităților Locale din Republica Moldova.

Această inițiativă are drept scop cooperarea intensă dintre autoritățile administrației publice locale din Republica Moldova și cele din România și identificarea modalităților prin care se pot face schimburi de bune practici în domeniul administrației publice locale, dar și promovarea intereselor reciproce a drepturilor și intereselor autorităților locale în cadrul instituțiilor europene, existența unui program pilot de finanțare europeană, elaborarea unui plan de acțiuni pentru colaborarea comunităților locale din cele două țări precum și susținerea și promovarea participării, în calitate de observatori, ai unei delegații a autorităților locale din Republica Moldova la lucrările Comitetului European al Regiunilor.

În acest sens, a fost semnată și adoptată în unanimitate declarația-apel de a înregistra CALRRM. „Se face un apel pentru recunoașterea acestuia de către guverne”.Astfel, la nivelul Comitetului Regiunilor a fost adoptată Strategia Macro regională a regiunii Munților Carpați în care este implicată și Republica Moldova, alături de care se dorește în continuare o strânsă colaborare.

„Ne dorim ca și partenerii noștri din Asociația Municipiilor, respectiv de la Uniunea Națională a Consiliilor Județene să se alăture inițiativei pe care o lansăm azi. Participarea tuturor palierelor administrației românești va da greutate noii structuri parteneriale și va permite identificarea celor mai bune metode de cooperare”.