Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă de la Cotroceni, că salariile profesorilor și punctul de pensie nu pot fi majorate în această perioadă pentru că “nu există spațiu fiscal” în condițiile în care măsura ar „împovăra bugetul pentru anul viitor cu 6% din PIB”. 

El a subliniat că România riscă să piardă 3 miliarde de euro din fondurile europene dacă majorarea pensiilor va intra în vigoare, iar agențiile de rating ne vor retrograda.

”Este o chestiune pe care am mai discutat-o. Este de dorit să crească pensiile și salariile profesorilor. Sunt lucruri pe care și eu mi le doresc, și Guvernul și le dorește. Chiar dacă ne dorim mai mult, trebuie să ținem cont de contextul în care ne aflăm: suntem în criză economică și bugetul este sub presiune. PSD a împovărat bugetul pentru anul viitor cu 6% din PIB. Acest spațiu fiscal nu există, ar trebui să luăm bani din altă parte, dar de peste tot banii au fost reduși la minim. Chiar dacă ne dorim ca aceste creșteri să intre în vigoare, trebuie să așteptăm momentul prielnic. Acum nu este”, a declarat președintele, întrebat dacă va promulga legea adoptată marți de parlament privind majorarea pensiilor și a salariilor profesorilor.

Șeful statului a precizat că mai mulți oficiali ai Comisiei Europene au avertizat că, dacă măsurile votate de Parlament vor intra în vigoare, România va pierde aproximativ 3 miliarde de euro.

”Există nu doar avertismente, ci și discuții cu înalți responsabili din Comisia Europeană, care ne-au spus franc: dacă această rectificare intră în vigoare, ni se vor tăia aproximativ 3 miliarde de euro pentru că încălcăm mai multe prevederi din tratate. De asemenea, agențiile de rating ne vor retrograda ratingul de țară dacă aceste cheltuieli imense vor fi aprobate. Nu există bani, dați-vă seama ce se întâmplă dacă se blochează miliarde din fonduri europene, dacă ne scade ratingul de țară și ne vom împrumuta mai scump. Este un scenariu de groază”, a avertizat Klaus Iohannis.

Parlamentul României a adoptat marţi rectificarea bugetară pe 2020, cu amendamentul PSD referitor la creşterea cu 40% a punctului de pensie. Parlamentarii au decis, la propunerea PSD, abrogarea articolului potrivit căruia punctul de pensie se majora cu 14%, în acest fel rămânând în vigoare legea sistemului public de pensii care prevede creşterea acestuia cu 40%.

Guvernul PNL a anunțat deja că va ataca aceste modificări la Curtea Constituțională.

Dorinţa de extindere a dialogului politico-diplomatic bilateral şi a relaţiilor sectoriale, dar şi evoluţiile recente pe plan regional şi internaţional, cu accent pe situaţia din Orientul Mijlociu, au fost subiecte ale convorbirii telefonice pe care a avut-o miercuri ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, cu ministrul de stat pentru afaceri externe din Regatul Arabiei Saudite, Adel bin Ahmed Al-Jubeir, informează Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut miercuri o convorbire telefonică cu ministrul de stat pentru afaceri externe din Regatul Arabiei Saudite, Adel bin Ahmed Al-Jubeir. Cu această ocazie, şeful diplomaţiei române l-a felicitat pe omologul saudit cu prilejul Zilei Naţionale a Regatului Arabiei Saudite, celebrată astăzi, adresând urări de pace şi prosperitate întregii naţiuni saudite. Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat, iar interlocutorul saudit a reconfirmat, dorinţa de aprofundare şi extindere a dialogului politico-diplomatic bilateral şi a relaţiilor sectoriale, pe coordonatele stabilite anterior, în cadrul vizitei la Bucureşti a demnitarului saudit din 12 februarie 2020 şi al convorbirii telefonice dintre cei doi miniştri de la 23 iulie 2020. Întrevederea a prilejuit un schimb de opinii cu privire la evoluţiile recente pe plan regional şi internaţional, cu accent pe situaţia din Orientul Mijlociu”, se arată în comunicatul citat.

Conform sursei citate, Aurescu a prezentat principalele concluzii ale vizitei oficiale efectuate în perioada 2-3 septembrie în Israel şi Palestina, a reiterat susţinerea României pentru o rezolvare durabilă şi cuprinzătoare a conflictului israeliano-palestinian, în baza dreptului internaţional şi a soluţiei celor două state şi a arătat că România va continua să susţină angajarea celor două părţi într-un dialog constructiv, în vederea reluării negocierilor directe între cele două părţi pentru identificarea unei soluţii durabile.

“Cei doi oficiali au avut un schimb de opinii cu privire la procesul de normalizare a relaţiilor din regiune, cu referire la recentele evoluţii dintre Israel şi Emiratele Arabe Unite şi, respectiv, Bahrain. Şeful diplomaţiei române a punctat faptul că astfel de iniţiative contribuie la îmbunătăţirea climatului de securitate şi încredere din regiune, România încurajând astfel de progrese. Cei doi miniştri au discutat şi situaţia din Yemen. Şeful diplomaţiei române a reiterat susţinerea consecventă de către România a demersurilor de stabilizare şi pace, încurajând participarea responsabilă a tuturor părţilor implicate în dialogul intra-yemenit, în conformitate cu angajamentele asumate prin acordurile de la Stockholm şi Riad, şi în strânsă colaborare cu reprezentantului special al Secretarului general al ONU, Martin Griffiths. Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a condamnat ferm atacurile recente lansate asupra teritoriului saudit, considerând inacceptabil orice atentat la adresa siguranţei populaţiei civile”, mai spune MAE.

Cei doi oficiali au analizat şi cele mai recente evoluţii din Mediterana de Est, iar Bogdan Aurescu a exprimat speranţa că anunţul de marţi seara, 22 septembrie, cu privire la reluarea discuţiilor exploratorii dintre Grecia şi Turcia, planificate pentru joi, 24 septembrie, va deschide calea spre detensionarea situaţiei, mai menţionează comunicatul.

Numirea interimară a şefului Inspecţiei Judiciare şi normele naţionale privind înfiinţarea unei secţii de parchet specifice cu competenţă exclusivă pentru investigarea infracţiunilor săvârşite de magistraţi în România sunt contrare dreptului Uniunii, a decis avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), Michal Bobek.

“Dreptul Uniunii nu se opune unor dispoziţii naţionale referitoare la răspunderea statului pentru erorile judiciare şi la acţiunea în regres formulată de stat împotriva judecătorului vizat în caz de rea-credinţă sau de gravă neglijenţă a acestuia, cu condiţia ca aceste proceduri să ofere suficiente garanţii”, se arată într-un comunicat de presă al CJUE care detaliază concluziile avocatului general.

“În vederea ameliorării independenţei şi eficienţei sistemului judiciar şi în cadrul negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, România a adoptat legile generic denumite ‘ale justiţiei'”, reaminteşte CJUE.

Prin Decizia 2006/928/CE, Comisia a instituit un Mecanism de Cooperare şi Verificare (MCV), “în cadrul căruia aceasta raportează periodic progresul realizat de România în ceea ce priveşte independenţa şi buna funcţionare a sistemului judiciar. Între luna septembrie a anului 2018 şi luna martie a anului 2019, Guvernul României a adoptat cinci ordonanţe de urgenţă care au modificat legile justiţiei şi au adăugat noi dispoziţii la acestea. Unele dintre aceste modificări au fost evaluate negativ în rapoartele MCV din 2018 şi din 2019”, se mai menţionează în comunicat.

CJUE precizează că, în acest context, mai multe instanţe judecătoreşti din România i-au adresat întrebări prin care i-au solicitat să stabilească caracterul, valoarea juridică şi efectele MCV şi ale rapoartelor periodice adoptate în temeiul acestuia. De asemenea, se solicită Curţii să stabilească dacă recomandările cuprinse în rapoartele Comisiei sunt obligatorii pentru autorităţile române.

În plus, adaugă CJUE, “sunt vizate trei aspecte instituţionale ale acestei reforme: numirea interimară a şefului Inspecţiei Judiciare, înfiinţarea în cadrul Ministerului Public a unei secţii specifice însărcinate cu investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi modificarea dispoziţiilor privind răspunderea materială a judecătorilor. Se solicită Curţii să stabilească compatibilitatea acestora cu principiile statului de drept, protecţiei jurisdicţionale efective şi independenţei justiţiei, prevăzute într-o serie de dispoziţii de drept al Uniunii”.

În concluziile prezentate miercuri, “avocatul general Michal Bobek propune Curţii, în primul rând, să declare că Decizia de stabilire a unui Mecanism de Cooperare şi Verificare constituie un act adoptat de o instituţie a Uniunii, a fost adoptată în mod valabil în temeiul Tratatului de aderare şi este obligatorie din punct de vedere juridic pentru România“.

“Rapoartele periodice adoptate de Comisie în temeiul acesteia nu sunt însă obligatorii din punct de vedere juridic, dar trebuie luate în considerare în mod corespunzător de acest stat membru“, adaugă avocatul general.

“După ce a clarificat criteriile şi natura examinării care decurg din dispoziţiile aplicabile ale dreptului Uniunii, avocatul general Michal Bobek propune Curţii, în al doilea rând, să declare că dreptul Uniunii se opune unor dispoziţii naţionale prin care guvernul adoptă, prin derogare de la normele juridice aplicabile în mod normal, un sistem pentru numirea interimară în posturile de conducere ale organului însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare în cadrul puterii judecătoreşti al cărui efect practic este reintegrarea în funcţie a unei persoane al cărei mandat a expirat deja”, se precizează în comunicat.

“Avocatul general Bobek propune Curţii, în al treilea rând, să declare că dreptul Uniunii se opune înfiinţării unei secţii de parchet specifice cu competenţă exclusivă pentru infracţiunile săvârşite de magistraţi dacă înfiinţarea unei astfel de secţii nu este justificată de motive reale şi suficient de importante şi dacă ea nu este însoţită de garanţii suficiente pentru a înlătura orice risc de influenţă politică asupra funcţionării şi compunerii sale”, adaugă comunicatul.

În al patrulea rând, avocatul general propune Curţii “să declare că dreptul Uniunii nu se opune nici unor dispoziţii naţionale privind răspunderea statului pentru erorile judiciare, nici existenţei posibilităţii statului de a formula în mod subsecvent o acţiune în regres pentru răspundere civilă împotriva judecătorului vizat în caz de rea-credinţă sau gravă neglijenţă a acestuia. Procedurile menţionate trebuie să ofere însă garanţii suficiente pentru a evita ca magistraţii să fie supuşi unor presiuni directe sau indirecte susceptibile să afecteze deciziile lor. Revine instanţei naţionale sarcina de a aprecia dacă aceste condiţii sunt îndeplinite”.

Concluziile avocatului general – se precizează în finalul comunicatului – nu sunt obligatorii pentru Curtea de Justiţie: “Misiunea avocaţilor generali este de a propune Curţii, în deplină independenţă, o soluţie juridică în cauza care le este atribuită. Judecătorii Curţii urmează să delibereze în această cauză. Hotărârea va fi pronunţată la o dată ulterioară”.