Romgaz și ExxonMobil au semnat un Acord de Exclusivitate pe o perioadă de 4 luni, în vederea preluării subsidiarei companiei americane care deţine o participaţie de 50% din proiectul Neptun Deep de exploatare a gazelor naturale de la Marea Neagră, a anunțat, într-o postare pe Facebook, ministrul energiei, Virgil Popescu.

„La data de 17.06.2021, S.N.G.N. Romgaz S.A. şi ExxonMobil Exploration and Production Romania Holdings Ltd. au semnat un Acord de Exclusivitate prin care vânzătorul acordă Romgaz un drept de exclusivitate pe o perioadă de 4 luni (până la data de 15 Octombrie 2021) („Acordul de Exclusivitate”) cu privire la negocierile de achiziţie a tuturor acţiunilor emise de (reprezentând 100% din capitalul social al) ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, ce deţine 50% din drepturile dobândite şi obligaţiile asumate prin Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun Zona de Apă Adâncă.”, se arată într-un anunţ publicat de Romgaz la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), citat de Adevărul.ro.

Ministrul energiei explică ca acest lucru înnseamnă că ei de la ExxonMobil acordă celor de la Romgaz un drept de exclusivitate cu privire la negocierile de achiziție a tuturor acțiunilor emise de ExxonMobil Exploratioan and Production Romania Limited, care deține 50% din drepturile dobândite pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră.

„Am încredere că cei de la Romgaz vor îndeplini cu brio această operațiune importantă și în viitorul cât mai apropiat două companii românești vor scoate gazele din Marea Neagră, care vor ajunge în casele românilor”, a declarat Virgil Popescu.

Secretarul General adjunct al NATO Mircea Geoană a primit vineri, 18 iunie, vizita oficială a delegației Senatului României, condusă de Anca Dragu, care l-a asigurat pe acesta de susținerea sa în promovarea României ca partener strategic al Alianței. 

„Am avut plăcerea de a primi vizita delegației Senatului României, condusă de Anca Dragu și compusă din Alina Gorghiu, Radu Mihail, Angel Tîlvăr și Laszlo Attila. O bună ocazie de a prezenta concluziile Summit-ului NATO din 14 iunie și de a dezbate teme care vizează interesele politice, economice și de securitate ale României”, a precizat Mircea Geoană. 

La rândul său, Anca Dragu i-a transmis Secretarului General adjunct că „România este un membru credibil și influent al NATO”, pe care „l-am asigurat de susținerea mea în promovarea țării noastre ca partener strategic”.

În context, Mircea Geoană a declarat că a fost „o plăcere să constat sprijinul transpartinic de care se bucură direcția euroatlantică a țării noastre”. 

Întâlnirea a fost parte din programul vizitei oficiale a delegației Parlamentului României la Bruxelles.

Menționăm că președinta Senatului, Anca Dragu, s-a întâlnit miercuri, 16 iunie, și cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, căruia i-a transmis că toți cetățenii Uniunii Europene trebuie să beneficieze de acces necondiționat de vize în SUA. Aceasta l-a asigurat pe oficialul european că va continua să lupte pentru acest drept al cetățenilor români.

De asemenea, tot miercuri, Anca Dragu a avut o întrevedere cu vicepreședintele Comisiei Europene, Věra Jourová, responsabilă pentru valori și transparență, căreia i-a transmis că ” România a făcut progrese semnificative în ceea ce privește respectarea statului de drept”. Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, oficialul român și-a exprimat convingerea că ”renunțarea la MCV este un țel realizabil în 2022”.

Ulterior, joi, 17 iunie, Anca Dragu a susținut aderarea „cât mai curând” a României la Schengen în întâlnirea de cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.  În cadrul discuției au mai fost abordate subiecte precum Planul Național de Redresare și Reziliență, legislația privind domeniul achizițiilor publice și drepturile muncitorilor mobili. 

Prognoza privind creșterea economică și deficitul în 2021 denotă încrederea Comisiei Europene în măsurile adoptate de Guvernul României, a declarat ministrul finanțelor Alexandru Nazare, vineri, cu prilejul participării la reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), desfășurată în perioada 17-18 iunie a.c., la Luxembourg.

Potrivit previziunilor economice din primăvara anului 2021, economia României va crește cu 5,1% în 2021, respectiv cu 4.9% în 2022, în timp ce deficitul public este estimat la 8% din PIB în 2021 și la 7% în 2022. 

Pe agenda reuniunii Ecofin au figurat și puncte legate de Semestrul European și implementarea Pactului de Stabilitate și Creștere, în acest sens fiind adoptată și Recomandarea privind Procedura de Deficit Excesiv în cazul României, prin care este confirmat angajamentul țării noastre de a reveni la un deficit bugetar de maxim 3% din PIB, până în 2024.

Citiți și Consiliul UE recomandă prelungirea până în 2024 a perioadei în care România trebuie să pună capăt procedurii de deficit excesiv

În prezentare, oficialii europeni au subliniat că procedura de deficit excesiv a fost declanșată ca urmare a politicilor expansioniste și a soldului înregistrat în anul 2019, iar recomandarea prezintă calendarul actualizat de corectare a deficitului bugetar excesiv, asigurând totodată spațiul fiscal necesar pentru susținerea investițiilor și atingerea obiectivelor de creștere economică, fiind în linie cu țintele naționale stabilite în Programul de Convergență prezentat de România.

„În anul 2021, Guvernul României a adoptat măsurile necesare pentru a atinge țintele stabilite. Creșterea economică pentru 2021 este substanțială, iar pe termen mediu va fi susținută de fondurile structurale și de cele din facilitatea de redresare și reziliență”, a afirmat Comisarul European pentru Economie, dl Paolo Gentiloni, în cadrul reuniunii.

Ministrul Alexandru Nazare a precizat în intervenția sa că „Recomandarea formulată de Comisie și adoptată astăzi (vineri, 18 iunie, n.r.) de Consiliu prevede un calendar de reducere treptată a deficitului bugetar până în 2024, în condițiile în care o corectare prea rapidă ar afecta premisele de creștere economică. Pentru 2021, atât prognoza de creștere economică, cât și deficitul prognozat sunt similare, ceea ce denotă încrederea Comisiei Europene în măsurile adoptate de Guvernul României. În același timp, îndeplinirea recomandării până în 2024 necesită un efort susținut și disciplină bugetară întărită pe termen mediu.”

România prezintă Comisiei Europene rapoarte semestriale privind acțiunile efective implementate, începând cu anul 2017, când a fost declanșată procedura de deviație semnificativă pentru țara noastră.

Ajustarea semnificativă a previziunilor fiscale ale Comisiei Europene pentru anul 2021, de la 11,3% din PIB (deficit ESA) în cadrul prognozei de toamnă, la 8% din PIB (deficit ESA) în Recomandare, se datorează în principal măsurilor adoptate de Guvern în primele luni ale anului 2021, în vederea inversării politicilor fiscale expansioniste din anii 2016-2019.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat vineri recomandarea pentru România în cadrul procedurii de deficit excesiv, stabilind că România ar trebui să pună capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în 2024

Consiliul a constatat că o prelungire a termenului actual de corectare a deficitului public de către România ar fi importantă pentru a nu compromite redresarea economică după pandemia COVID-19. Noul termen pentru corectarea deficitului excesiv permite un efort mai gradual și un echilibru între consolidarea fiscală și redresarea economică.

Recomandarea indică faptul că, pentru a respecta acest nou termen, România ar trebui să atingă o țintă de deficit public general de 8,0% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022, 4,4% din PIB în 2023 și 2,9% din PIB în 2024, ceea ce este în concordanță cu obiectivele Guvernului român.

Citiți și Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană