Connect with us

GENERAL

UPDATE: Atentat terorist în Franța: 84 de morţi şi 50 de persoane în stare critică

Published

on

Un camion a lovit în mulțimea adunată la Nisa pentru focurile de artificii cu ocazia Zilei Naționale a Franței, joi seară, la orele 22.30 (23.30, ora României), înregistrându-se 84 de morți și 100 de răniți, dintre care 50 se află în stare critică. Șoferul camionului care a izbit mulțimea a fost împușcat. Președintele francez, François Hollande, a anunțat prelungirea cu trei luni a stării de urgență, care urma să fie ridicată la 26 iulie.  Premierul francez Manuel Valls a anunțat decretarea a trei zile de doliu național, începând de sâmbătă.

Doi cetățeni români au fost răniți în atentatul de la Nisa, a anunțat MAE.


UPDATE: Noul bilanţ al victimelor atacului de la Nisa este de 84 de morţi, dintre care 10 copii, şi peste 100 de răniţi dintre care 50 sunt în stare gravă, a precizat ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, citat de Le Figaro online. Printre victime se numără cetăţeni americani, ucrainieni şi germani.

Autorul atentatului din Nisa adusese camionul în zonă minţind că transporta îngheţată, spun surse citate de publicaţia britanică Express, conform Gândul.info. Teroristul a aşteptat nouă ore în camion până când artera din centrul oraşului Nisa s-a aglomerat, iar într-un moment prielnic a atacat.

Informaţiile nu au fost confirmate încă de anchetatori.

Martorii spun că soferul mergea cu viteză şi în zig zag pentru a lovi cât mai multe persoane.

UPDATE: Autorul atacului de la Nisa a fost identificat drept Mohamed Lahouaiej Bouhlel, un bărbat francez de origine tunisiană, în vârstă de 31 de ani, relatează presa franceză, potrivit BBC News online şi Mirror.co.uk.

UPDATE: Prim-ministrul Franței, Manuel Valls, a anunțat 3 zile de doliu național, începând de mâine, potrivit Politico Europe.

UPDATE:  Șoferul camionului a fost ”identificat oficial”, au anunțat vineri surse polițienești franceze, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Acesta ar fi un franco-tunisian de 31 de ani, domiciliat la Nisa. Bărbatul a fost identificat datorită amprentelor digitale de pe permisul de conducere găsit în camion. El are un cazier lung, care include jaf armat, violenţe conjugale şi ameninţări, relatează BFMTV.

Bărbatul era singur în camion, iar autorităţile încearcă în prezent să stabilească dacă a avut complici.

UPDATE: Lazăr Comănescu, ministrul Afacerilor Externe, a declarat într-o intervenție telefonică la Digi24 că, la această oră, nu sunt români printre persoanele decedate. Însă, doi români au fost răniți.

”MAE informează că echipa consulară a Consulatului General de la Marsilia, aflată la Nisa, s-a deplasat la unităţile spitaliceşti unde sunt internate victimele rănite, a stabilit legătura cu rudele celor două victime spitalizate şi le acordă asistenţă consulară de specialitate.

Totodată, celula de criză activată la nivelul MAE se află în legătură permanentă cu autoritățile franceze, prin intermediul Ambasadei României la Paris şi Consulatului General la Marsilia, și al echipei consulare, în vederea obținerii unor informații suplimentare și monitorizării evoluției situației.

MAE a pus la dispoziția cetățenilor români contactele telefonice ale Consulatului General la Marsilia +33 491221741, Ambasadei României la Paris +33 (0)147052966; +33 (0)147052755; +33 (0)145503997; +33 (0)147051040, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, autoritățile franceze au activat o linie verde pentru rudele victimelor, apelabilă la numărul: +33 493722222.”, arată MAE, într-un comunicat de presă.

—-

Atentat la Nisa: O mașină a intrat în mulțime de Ziua Națională a Franței

Un camion a lovit în mulțimea adunată la Nisa pentru focurile de artificii cu ocazia Zilei Naționale a Franței, joi seară, la orele 22.30 (23.30, ora României), înregistrându-se 84 de morți și o sută de răniți. Șoferul camionului care a izbit mulțimea a fost împușcat de forțele de ordine, după ce a parcurs aproximativ 2 km de-a lungul Promenade des Anglais.

nice-map-satellite-Artboard_9

Foto: graphics.wsj.com

Șoferul camionului figura în baza de date a poliției, pentru fapte de violență și folosire de arme, a declarat un expert la BFM TV, conform Digi24. Suspectul avea un pistol de calibru mic, dar grenadele și armele de război descoperite în camion erau mai degrabă false, spune expertul.

Președintele Francois Hollande a anunțat într-o alocuțiune televizată că starea de urgență va fi prelungită cu trei luni începând cu 26 iulie. Un proiect de lege în acest sens va fi înaintat Parlamentului săptămâna viitoare.

„Întreaga Franță este vizată de terorismul islamist”, a susținut președintele, în opinia căruia caracterul terorist al atacului de la Nisa nu poate fi pusă la îndoială.  „Franța a fost atacată chiar de ziua sa națională, pentru că drepturile omului sunt negate de fanatici”, a mai spus Francois Hollande, care a anunțat că vineri merge la Nisa, în semn de solidaritate.

Șeful statului a mai spus că Franța își va intensifica acțiunile în Irak și Siria și a dat asigurări că Franța va fi puternică, așa cum a fost întotdeauna.

Starea de urgență a fost impusă în Franța după atentatele de la 13 noiembrie 2015 și cu câteva ore înaintea atacului, președintele Hollande anunțase că nu va mai prelungi starea de urgență după data de 26 iulie.

Cele mai grave atentate teroriste din Europa în ultimii 12 ani

Screen Shot 2016-07-15 at 9.47.50 AM

Foto: graphics.wsj.com

22 martie 2016 — Belgia: 35 persoane au murit și peste 340 au fost rănite în atentatele teroriste care au avut loc la Bruxelles, pe aeroportul internațional Zaventem și în stația de metrou Malbeek, aproape de instituțiile europene.

13 noiembrie 2015 — Franța: Atacatori sinucigași au comis un val de atentate la Paris, soldate cu 130 de morți și sute de răniți, fiind revendicate de gruparea jihadistă Statul Islamic.

7 ianuarie 2015 — Franța: Un atac terorist a avut loc la sediul publicației franceze de satiră Charlie Hebdo din Paris.

18 iulie 2012 Bulgaria: Cinci turiști israelieni au fost asasinați la aeroportul din Burgas, în urma exploziei unei bombe plasate într-un autocar. Mișcarea libaneză Hezbollah s-ar fi aflat la originea atacului.

7 iulie 2005 — Marea Britanie: Patru atentate sinucigașe comise simultan în trei rame de metrou și într-un autobuz din Londra s-au soldat cu 56 de morți și 700 de răniți. Al Qaida a revendicat atunci atacul.

11 martie 2004 — Spania: Zece bombe au explodat la Madrid și în suburbiile sale la bordul a patru trenuri, provocând moartea a 191 de persoane și rănirea peste 2.000. Atentatul a fost revendicat tot de Al-Qaida.

.

.

GENERAL

Votul de la 16 ani, o nouă tendință în Europa: Cum a evoluat prezența la urne în Austria după reducerea vârstei minime de vot în urmă cu 12 ani

Published

on

Articol realizat de Taisia Fusea, stagiar CaleaEuropeană.ro

În 2007, o lege pentru a schimba vârsta minima de vot de la 18 la 16 ani a trecut. Această măsură a fost pusă în acțiune pentru a repara balanța dintre generații, având în vedere că, în același an, numărul de oameni de 65 de ani a depășit numărul celor de 15 ani. În 2018, Parlamentul din Malta a decis ca noua vârstă minimă de vot să fie 16 ani. De asemenea, în Germania, unii din ”Länder” le dau voie tinerilor de 16 ani să voteze în alegerile regionale și în Scoția, le este permis tinerilor să voteze în alegerile parlamentare scoțiene.

Este un fapt cunoscut că în Europa se petrece un declin demografic.  Populația îmbătrânită a Europei a început să fie considerată un pericol din punct de vedere democratic. Generația bătrână, fiind mai numeroasă, va lua deciziile de viitor, iar ideologiile tinerilor nu vor mai fi reprezentate.

“Putem observa că există deja un “trend” și ideea este luată în considerare de Comisia Europeană “, spune un raport de la Institutul Roial Elcano, scris de Paul Schmidt, Secretar General al Societății Austriece pentru Politica Europeană.

Reducerea pragului vârstei minime pentru a vota, o nouă tendință în Europa? Exemplul Austriei

Austria a devenit prima țară din Europa și rămâne singura care permite tinerilor de peste 16 ani să voteze la toate alegerile organizate. După mai mult de 10 ani de la implementare putem observa dacă această lege a făcut o diferență în numărul de adolescenți prezenți la vot și în rezultatele obținute. De asemenea, este posibil să vedem dacă merită ca această lege să fie aplicată la nivelul Uniunii Europene.

Se poate constata dintr-o statistică realizată de Parlamentul European cum au decurs alegerile europene de-a lungul anilor. Austria a aderat la UE în 1995, iar entuziasmul cetățenilor se vede prin prezența lor uimitoare.

Din 1999 până în 2004 se poate observa un declin. De la micșorarea vârstei minime de vot din 2007, din 2009 până în 2014, participarea a crescut și a rămas constantă. În 2019, cu ajutorul campaniilor organizate de UE pentru a încuraja tinerii să-și exercite dreptul de a vota, rata de participare a fost mai mare decât media europeană și cea mai mare din ultimii 23 de ani.

Scăderea vârstei de vot le dă oportunitatea tinerilor să-și facă opinia auzită și pornește o inițiativă de a educa populația din punct de vedere politic de la o vârstă fragedă.

Evoluția participării tinerilor austrieci la vot în ultimul deceniu

La alegerile din 2008,  primele la nivel național de când s-a impus legea, participarea celor care au votat pentru prima oară a fost de 88%. La alegerile generale din 2013, numărul de participanții de 16-17 ani a fost de 63%, care este mult mai scăzut decât participarea generală de 80%. Între 2013 și 2017 interesul tinerilor austrieci pentru politică a crescut din nou. Conform unui studiu înainte de selecție, 86.9% din adolescenții de 16 spre 17 ani erau doritori să vină la vot.

O concluzie care poate să fie trasă din respectivele exemple este că prezența la vot depinde foarte mult de interesul tinerilor în politică. Aici este rolul statului să intervină și să ofere cursuri atât obligatorii, cât și opționale pentru educația politică. O strategie de termen lung poate să fie impusă: introducerea educației politice ca materie în școli și pregătirea profesorilor în acest domeniu pentru a ajuta studenții să-și formeze o opinie proprie fără a fi influențați de alte păreri.

Majoritatea tinerilor nu se simt reprezentați de partidele politice ale statului deoarece campaniile lor se concentrează, în mare parte, pe o paletă demografică mai în vârstă. Asta afectează negativ prezența la vot.

Sondajele făcute de Societatea Austriacă pentru Politica Europeană dau de înțeles că generația mai tânără este mult mai pro-UE decât seniorii săi. Oamenii care au între 14 și 25 de ani (majoritatea sunt încă în școală) au o părere mult mai favorabilă despre UE comparativ cu cei aflați între 26 și 35 care au intrat deja  în piața muncii.  Studiile finalizate de Societate arată că dacă populația este mai tânără, încrederea în UE și în deciziile ei este cu atât mai mare. Însă, un număr mare de cunoștințe despre UE nu înseamnă scepticism față de UE. Din contră, cei care sunt informați despre UE au o atitudine pozitivă despre integrarea europeană.

Un interes mult mai mare pentru tineri este politica națională deoarece asta le afectează direct traiul. Rapoartele arată că aproximativ 79%  din tineri participă la alegeri locale, regionale sau naționale, media europeană fiind de 64%. În general, tinerii votează ori cu partidele de centru-stânga, ori de centru-dreapta.

Scăderea vârstei minime de vot ar putea rezolva problema prezenței la alegeri, creând obiceiul de participa de la o vârstă fragedă. De asemenea, ajută la formarea unei generații mai informate. Însă legea respectivă nu poate avea un impact la fel de mare dacă statul nu contribuie prin educația necesară.

Austria este un exemplu pozitiv, dar va mai dura până vom vedea schimbări semnificative.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Oficialii Comisiei Europene fac apel la toate statele membre să consacre data de 2 august drept Ziua de comemorare a Holocaustului romilor în întreaga UE

Published

on

© European Comission/ Twitter
Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans împreună cu comisarul european Věra Jourová,  într-o declarație comună au cerut tuturor statelor membre să consacre data de 2 august drept Ziua europeană de comemorare a romilor: ”Facem apel la toate statele membre să recunoască Holocaustul romilor și să consacre data de 2 august drept Ziua de comemorare a Holocaustului romilor în întreaga UE.”

”Anul acesta comemorăm cu profundă tristețe împlinirea a 75 de ani de la genocidul săvârșit împotriva ultimilor romi, 500.000 fiind încarcerați în mod nedrept și brutal în „tabăra de familii de țigani” de la Auschwitz care au fost trimiși la moarte pentru simplul motiv că erau romi.”, mai este reamintit în declarație.

Cei doi oficiale europeni au reiterat sprijinul în eliminarea descriminării etnice și a rasismului: ”împreună cu statele membre și cu comunitățile locale, vom continua să luptăm împotriva tuturor formelor de rasism și de discriminare etnică, atât aici, în Europa, cât și în restul lumii.”

 

Context

În 2015, Parlamentul European a declarat ziua de 2 august „Ziua europeană de comemorare a Holocaustului romilor” în amintirea celor 500 000 de romi – reprezentând cel puțin un sfert din numărul total al populației rome la momentul respectiv – care au fost exterminați în Europa ocupată de naziști.

Astăzi, 2 august 2019, dna Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, va participa la ceremonia de comemorare de la Auschwitz-Birkenau care marchează împlinirea a 75 de ani de la exterminarea ultimilor romi rămași în lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau.

La ceremonia de comemorare, organizată de Consiliul central german al populației sinti și romă împreună cu Asociația romilor din Polonia și în cooperare cu Muzeul de Stat Auschwitz-Birkenau, vor participa peste 1 500 de romi din întreaga Europă. La eveniment vor participa și reprezentanți ai guvernelor, delegațiilor, organizațiilor internaționale și societății civile.

În mai 1944, naziștii au început să planifice „soluția finală” pentru „tabăra familiilor de țigani” de la Auschwitz. Data inițială pentru lichidarea „taberei de țigani” era 16 mai 1944. În momentul în care trupele SS au încercat să îi scoată cu forța din barăci, deținuții romi, bărbați, femei și copii, înarmați doar cu bețe, unelte și pietre, s-au revoltat, iar trupele SS au fost nevoite, în cele din urmă, să se retragă. Apoi, la 2 august 1944, s-a dat din nou ordinul de lichidare și aproape 3 000 de bărbați, femei și copii romi au fost exterminați în camerele de gazare de la Auschwitz-Birkenau. Se estimează că, din cei 23 000 de romi trimiși la Auschwitz, au murit 19 000.

Instituțiile europene și fiecare țară din UE au responsabilitatea comună de a lupta împotriva discriminării și a atitudinii rasiste față de romi și de a îmbunătăți integrarea acestora.

În 2011, Comisia Europeană a solicitat elaborarea unor strategii naționale de integrare a romilor. Evaluarea intermediară din 2017 a trecut în revistă progresele înregistrate de la lansarea cadrului UE.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Rareș Bogdan, apel către Ursula von der Leyen și țările UE: Populiștii români se folosesc de respingerea aderării la Schengen pentru a ataca Uniunea Europeană

Published

on

© Rareș Bogdan/Facebook

Eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE, a solicitat miercuri, în plenul Parlamentului European, implicarea președinției finlandeze a Consiliului UE și a președintelui ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru acceptarea României în interiorul spațiului Schengen.

”Noi, românii, am dovedit pe 26 mai că suntem hotărâți să apărăm valorile statului de drept, dar așteptăm o dovadă clară a Parlamentului că nu am fost mințiți. Am făcut investiții costisitoare, am securizat frontiera de est a Europei, suntem santinela civilizației europene și ni s-a promis clar aderarea la spațiul Schengen, dar am fost amăgiți. România îndeplinește din 2011 condițiile de aderare și cere ferm ceea ce i se cuvine. Euro-sistemul nu își permite creșterea sentimentelor eurosceptice în România. Țineți cont de asta. Populiștii români care mimează valorile statului de drept se folosesc de respingerea aderării la Schengen pentru a ataca Uniunea Europeană. Una spun aici, alta spun la București”, a afirmat Bogdan, în timpul unei dezbateri cu prim-ministrul Antti Rinne pe marginea președinției finlandeze a Consiliului UE, cea care a succedat de la 1 iulie președinția română.

”Din fericire, intervențiile președintelui României și protestele societății civile au blocat atacurile împotriva justiției. Cer președinției finlandeze, dar și doamnei Ursula von der Leyen, să se implice în rezolvarea acestei probleme. Nu perpetuați nedreptatea făcută poporului român. Românii au avut a treia prezență la vot la euro-alegeri. România merită să fie în Schengen. Este în interesul securității tuturor”, a completat Rareș Bogdan.

Afirmațiile sale apar în contextul în care președinția finlandeză a Consiliului UE și-a făcut un obiectiv din respectarea statului de drept în UE, dar și în condițiile în care președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a răspuns la îngrijorările formulate de mai mulți eurodeputați privind inexistența unui echilibru geografic și geopolitic între cei numiți să conducă instituțiile UE, dar și a așteptărilor țărilor din Europa Centrală și de Est de a deveni parte a spațiului Schengen și a zonei euro.

Răspunzând unei remarci din partea lui Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE, privind aderarea Bulgariei și a României la spațiul Schengen în condițiile în care cele două țări respectă criteriile tehnice încă din 2011, Ursula von der Leyen a precizat:Cu foarte mare respect mă gândesc la efortul făcut de Europa Centrală și de Est pentru a adera la Uniunea Europeană, pentru a adera la spațiul Schengen, la zona euro. Și cred că atunci când respectă criteriile, acest lucru trebuie răsplătit”.

Ulterior, vicepreședintele Comisiei Europene Maros Sefcovic a salutat, în plenul Parlamentului European, rezultatele președinției României la Consiliul Uniunii Europene, în cadrul unei dezbateri cu premierul Viorica Dăncilă, reafirmând totodată sprijinul executivului european pentru aderarea României la spațiul Schengen.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending