În perioada 3-5 decembrie 2024, la Universitatea Maritimă din Constanța, s-a desfășurat conferința internațională „Navigating Cyber Storms: Civilian and Defence Synergy in a Digitalised World”. Evenimentul, organizat sub egida proiectului ECYBRIDGE, a pus în prim-plan colaborarea dintre sectorul civil și cel de apărare pentru a face față provocărilor cibernetice ale prezentului și viitorului.

Un moment de interes al conferinței a fost panelul „Securing Critical Infrastructure through EU Cybersecurity Synergy”, moderat de reprezentantul ICI București. Panelul a explorat modul în care statele membre ale Uniunii Europene și partenerii lor pot colabora pentru a consolida securitatea cibernetică a infrastructurii critice. Prin stimularea sinergiei între cadrele de politici, standardele din industrie și inovația tehnologică, această discuție și-a propus să identifice strategii implementabile pentru atenuarea amenințărilor cibernetice. Sesiunea a analizat rolul cooperării private-publice-militare, al cooperării transfrontaliere, al integrării instrumentelor avansate de securitate cibernetică și al dezvoltării unei abordări europene unificate pentru protejarea sectoarelor esențiale precum energia, sănătatea, finanțele și transporturile.

Moderarea realizată de ICI București a oferit un cadru clar și structurat pentru schimburi de idei și soluții inovatoare, fiind apreciată de participanți pentru relevanța și dinamismul discuțiilor. Panelul a evidențiat necesitatea colaborării eficiente între toate părțile implicate – de la factori de decizie la inovatori tehnologici – pentru a proteja infrastructurile esențiale într-un mediu digital tot mai complex.

Conferința „Civilian and Defence Synergy in a Digitalised World” a fost o ocazie de a explora noi direcții pentru reziliența cibernetică a Europei. Participanții au fost inspirați de ideile împărtășite, dobândind o viziune mai clară asupra provocărilor și oportunităților viitoare.

Apartenența la NATO, UE, aderarea la spațiul Schengen și la OCDE rămân elemente cheie în relația cu investitorii, semnalează Consiliul Investitorilor Străini într-un comunicat oficial, remis CaleaEuropeana.ro

• În 2023, investițiile companiilor străine în România au fost de 17 miliarde de lei, reprezentând 43% din cheltuielile de capital public.
• Investițiile străine atrase au contribuit semnificativ la modernizarea economiei naționale și la integrarea acesteia atât în economia europeană.
• Un element esențial în atragerea investițiilor străine este aderarea României la structurile internaționale.
• Anii de aderare la structurile internaționale sunt de departe anii care au adus un impuls puternic de investiții în România. 
• Sectorul privat (format de investitori străini, antreprenori și gospodării) este principalul contributor la dezvoltarea României.
• În următorii ani va fi și mai multă nevoie ca mediul privat să continue să investească pentru a menține ritmul de creștere al economiei românești.

Conform celei mai recente analize a Consiliului Investitorilor Străini asupra taxelor și impozitelor plătite de companiile membre FIC și angajații lor în România, în 2023, investițiile companiilor FIC au fost de 17 miliarde de lei, reprezentând 43% din cheltuielile de capital public conform execuției bugetului consolidat pentru 2023.

Contribuțiile celor 110 companii membre FIC la bugetul general consolidat a fost estimată la 82 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă peste 18% din veniturile curente colectate de stat anul trecut.  Numărul total al angajațiilor membrilor FIC depășeste 190.000 persoane. Angajații din companiile FIC analizate au câștigat un salariu mediu net de 8.655 lei pe lună, cu 89% mai mult decât salariul mediu net din economie de 4.584 lei.

„Investițiile străine atrase au contribuit semnificativ la modernizarea economiei naționale și la integrarea acesteia atât în economia europeană, cât și în lanțurile internaționale de export și producție; au adus tehnologie și know-how pe piața internă, contribuind astfel și la dezvoltarea  companiilor locale, dar și la creșterea productivității și la guvernanța corporativă prin care au promovat importanța corectitudinii, transparenței și responsabilității în companii; au contribuit direct la creșterea economică înregistrată de România prin investițiile puse la dispoziție și prin salariile plătite direct angajaților și indirect prin lanțul de aprovizionare”, transmite Consiliul Investitorilor Străini din România.

Datele arată că evoluția stocului de investiții străine ca procent din PIB a început de la o valoare aproape inexistentă în 1990 și a crescut semnificativ în deceniile următoare. Potrivit Consiliul Investitorilor Străini din România (FIC), „un element esențial în atragerea investițiilor străine este aderarea României la structurile internaționale”: „Atât aderarea la NATO, cât și mai târziu la UE au fost evenimente care au impulsionat creșterea ISD în statele din Europa Centrală și de Est.”

Anii de aderare la structurile internaționale sunt de departe anii care au adus un impuls puternic de investiții în România. Sectorul privat (format de investitori străini, antreprenori și gospodării) este principalul contributor la dezvoltarea României, raportul mediu dintre investițiile din România și PIB fiind de 23,7% în ultimul deceniu, peste media UE.

„Din punct de vedere economic, România se află într-un punct critic înregistrând cele mai mari niveluri de deficite gemene din istoria recentă, cu excepția vremurilor de criză. Situația economică a țării trebuie să fie prioritatea autorităților în perioada următoare. Este nevoie de măsuri echilibrate pentru a asigura o redresare economică sustenabilă, care să se reflecte în bunăstarea societății. În următorii ani va fi și mai multă nevoie ca mediul privat să continue să investească pentru a menține ritmul de creștere al economiei românești din anii precedenți, mai ales că investițiile sectorului public vor fi restrânse ca urmare a necesității de a reduce deficitul bugetar. Pentru alegerea destinației investiționale, dar și pentru continuarea investițiilor prezente în țară, companiile au nevoie de un angajament ferm, pe termen lung, din partea autorităților în asigurarea unui climat stabil și predictibil”, mai semnalează FIC.

Despre FIC, Consiliul Investitorilor Străini (FIC) este asociația care îi aduce împreună pe cei mai importanți investitori cu capital străin din România, aproximativ 110 dintre cele mai mari companii din țară cu o cifră de afaceri cumulată care reprezintă aproximativ o cincime din produsul intern brut și care au o contribuție semnificativă la bugetul de stat. În cei peste 25 ani de la înființarea organizației, companiile membre FIC au susținut întotdeauna importanța dialogului între comunitatea de afaceri și autorități.

Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS) în calitate de partener în proiectul self-Learn, proiect co-finanțat de Uniunea Europeană se pregătește de finalizarea acestuia. Lucrând alături de parteneri din țări europene, precum Spania, Franța, Italia, Slovacia, Finlanda  și nu numai, coordonatorul proiectului fiind din Turcia, a dezvoltat un instrument digital de învățare, disponibil atât pe website, cât și pe smartphone.

Așadar, proiectul a produs o aplicație Android și iOS disponibilă în mod gratuit, care va ajuta utilizatorii interesați să își îmbunătățească competențele de citire și scriere, de calcul și digitale într-un mod foarte flexibil. Aplicația self-Learn este proiectată și creată cu un parteneriat multicultural pentru a asigura transparența și autenticitatea acesteia cu sprijinul Comisiei Europene prin Erasmus+.

Accesibilitatea mobilă a Self-Learn este o schimbare radicală pentru cursanții adulți, în special pentru cei care jonglează cu munca, familia sau alte angajamente care îi împiedică să participe la cursuri tradiționale. Punând învățarea direct în mâinile lor, instrumentele Self-Learn le permit adulților să se implice în propriul ritm și după bunul lor plac, eliminând multe dintre obstacolele tradiționale din calea educației. Începând cu un test de diagnosticare, cursanții își pot identifica nivelul actual de competențe și pot urma căi de învățare personalizate, concepute pentru a răspunde nevoilor lor specifice. Acest proces nu numai că se adresează cursanților individuali, dar permite și educatorilor să înțeleagă mai bine provocările și punctele forte ale acestora, permițând abordări de predare mai bine direcționate.

În plus, Self-Learn încorporează implicarea familiei, o caracteristică care este adesea neglijată în educația adulților. Proiectul self-Learn oferă resurse pentru ca membrii familiei să sprijine cursantul, promovând un mediu de învățare mai incluziv, care se extinde dincolo de individ și promovează o cultură a învățării pe tot parcursul vieții la domiciliu.

Impactul proiectului se extinde dincolo de cursanții adulți individuali. Prin dotarea acestora cu competențe esențiale, proiectul contribuie la obiective societale mai ample, inclusiv reducerea șomajului, creșterea incluziunii sociale și creșterea productivității economice.

În plus, proiectul Self-Learn are potențial de scalabilitate. Deși în prezent se concentrează pe adulții cu un nivel scăzut de calificare, designul flexibil al platformei înseamnă că aceasta poate fi adaptată pentru o gamă largă de contexte educaționale, inclusiv tineri adulți, migranți și persoane care reintră pe piața muncii. Această flexibilitate o transformă într-o resursă valoroasă pentru viitoarele proiecte în domeniul educației adulților, permițând educatorilor să ghideze cursanții în călătoria lor către dobândirea competențelor esențiale, ajutându-i să se dezvolte într-o lume în continuă evoluție, bazată pe tehnologie.