Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen a ales-o pe Adina Vălean pentru poziția de comisar european din partea României pentru portofoliul Transporturilor

Published

on

Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ales-o pe Adina Vălean, eurodeputat PNL și PPE, pentru poziția de comisar european din partea României, a declarat echipa de tranziție din cadrul Comisiei Europene.

”România a propus astăzi doi candidați pentru comisar. Ambii candidați au avut interviuri cu președintele ales și s-au descurcat bine. Președintele ales a decis ca Adina Valean să preia portofoliul de transport. Valean este un europarlamentar experimentat, care a prezidat deja Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și este în prezent președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European. În cariera sa a acumulat experiență cu subiecte legate de portofoliul Transport. Ea a fost raportor pentru „Facilitatea privind Conectarea Europei”, care sprijină infrastructura în domeniile transporturilor, energiei și serviciilor digitale. În acest cadru, ea a lucrat la autoturisme conectate și la decarbonizarea vehiculelor”, au afirmat sursele citate.

Decizia Ursulei von der Leyen apare și după ce  social-democrații europeni i-au transmis marți președintei alese a executivului european că ”este deja dificil să înghită lipsa unui echilibru politic” și că ”lipsa parității de gen va fi inacceptabilă”, în condițiile în care președinta Comisiei Europene și-a făcut un obiectiv politic din echilibrul de gen în cadrul Comisiei sale. În formula inițială a echipei propuse de Ursula von der Leyen la data de 10 septembrie, social-democrații europeni aveau 10 comisari, iar popularii europeni 9, iar în privința echilibrului de gen, Comisia von der Leyen era formată din 14 bărbați și 13 femei. Noua nominalizare a Franței, Thierry Breton în locul lui Sylvie Goulard, a afectat echilibrul de gen (15 bărbați și 11 femei), în vreme ce instalarea unui guvern de centru-dreapta la București și nominalizarea unui comisar din rândul PPE va modifica raportul politic dintre populari și socialiști în Colegiul Comisiei Europene (10 PPE și 9 PES).

Prin nominalizarea Adinei Vălean pentru poziția de comisar european pentru transporturi, după ce Franța l-a propus pe Thierry Breton, iar Ungaria pe Oliver Varhelyi, Colegiul de Comisari al Ursulei von der Leyen urmează a fi alcătuit din 15 bărbați și 12 femei.

Potrivit unei declarații făcute de europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport, audierea candidatului român în comisia de specialitate este programată pentru data de 14 noiembrie, la ora 15:00.

Noul prim-ministru Ludovic Orban i-a propus miercuri pe Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, pe Adina Vălean, eurodeputat și președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, pentru funcția de membru al Comisiei Europene din partea României pentru portofoliul Transporturi, Bucureștiul răspunzând astfel solicitărilor venite din partea președintelui ales al executivului european, Ursula von der Leyen, ca țara noastră să nominalizeze un nou comisar european. Prin această decizie, anunțată de Orban în timpul primei ședințe oficiale de guvern, România respectă modelul aplicat anterior, când și precedentul cabinet a trimis inițial două propuneri – un bărbat și o femeie – la Bruxelles.

Decizia de la București a fost luată în şedinţa de Guvern la care a participat şi preşedintele Klaus Iohannis, iar propunerile vor fi trimise preşedintelui Comisiei Europene.

După consultarea președintelui, am luat decizia să trimitem către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, doi candidați pentru funcția de comisar european din partea României – europarlamentarii liberali Siegfried Mureșan și Adina Vălean“, a anunțat premierul la finalul ședinței de guvern.

El a spus că va solicita Parlamentului audierea în comisiile parlamentare de specialitate fie pentru ambii candidați, fie doar în cazul candidatului pe care îl va decide președinta Comisiei Europene.

De altfel, imediat după votul de învestitură, obținut cu o majoritate de 240 de parlamentari, premierul Ludovic Orban a declarat că va face o propunere după consultarea președintelui Klaus Iohannis și audierea candidatului în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Reamintim că propunerile inițiale făcute de fostul executiv PSD nu au respectat reglementările naționale în vigoare. Potrivit legii afacerilor europene (373/2013), articolul 19, aliniatul 1 stipulează că ”Parlamentul României va fi informat de către Guvern în legătură cu nominalizarea persoanelor în vederea ocupării unor funcţii în cadrul instituţiilor Uniunii Europene”. La aliniatul 2 este prevăzut că ”Comisiile de specialitate ale Parlamentului vor audia persoana nominalizată de Guvern pentru funcţia de membru al Comisiei Europene”.

La 10 septembrie 2019, când a anunțat componența Comisiei sale, von der Leyen a alocat României portofoliul Transporturilor.

După ce candidații inițiali ai Franței (Sylvie Goulard – Renew Europe), României (Rovana Plumb – S&D) și Ungariei (Laszlo Trocsanyi – PPE) au fost respinși în comisiile Parlamentului European, Budapesta l-a propus pe ambasadorul său la UE, Oliver Varhelyi, în vreme ce președintele francez Emmanuel Macron, acuzând un joc politic al Parlamentului European și indirect al PPE-ului împotriva lui Sylvie Goulard, l-a nominalizat pe Thierry Breton, prejudiciind echilibrul de gen promis eurodeputaților de Ursula von der Leyen la sesiunea plenară la care Parlamentul European a confirmat-o în funcția de președinte.

După ce Franța și Ungaria și-au nominalizat noi comisari, deja acceptați de președinta aleasă a Comisiei Europene, iar situația Marii Britanii este incertă, Uniunea Europeană aștepta o nouă propunere de comisar european din partea României în urma respingerii Rovanei Plumb și a celorlalte propuneri făcute de fostul guvern PSD.

Respingerea candidaților inițiali ai Franței, României și Ungariei în comisiile Parlamentului European a determinat amânarea votului pentru validarea noii Comisii Europene, programat inițial la 23 octombrie. Următoarea sesiune plenară a Parlamentului European are loc în perioada 25-28 noiembrie, iar un vot de aprobare pentru echipa Ursulei von der Leyen ar putea fi dat la 27 noiembrie, pentru ca noua Comisie să își preia mandatul la 1 decembrie 2019, cu 30 de zile întârziere.

Candidații Franței, României și Ungariei trebuie audiați în următoarele două săptămâni în Comisia pentru afaceri juridice și în comisiile de specialitate ale PE, în conformitate cu portofoliile alocate.

Adina Vălean (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. În noua legislatura, Vălean este singurul român președinte al unei comisii parlamentare, Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE). Din această calitate, Adina Vălean a prezidat și co-prezidat deja mai multe audieri ale comisarilor europeni desemnați, inclusiv audierea candidatului inițial al Franței, Sylvie Goulard, și a purtat discuții cu președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind audierile echipei sale de comisari.

Aceasta a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în perioada 2014-2017. Eurodeputatul a fost în perioada 2017-2019 primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. În legislatura 2014-2019, Vălean a fost co-lider al delegației eurodeputaților români din grupul PPE în Parlamentul European.

Adina Vălean a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie și a fost inclusă de Politico Europe în lista celor mai influenți 40 de membri ai Parlamentului European. 

De asemenea, de curând, Adina Vălean a fost inclusă în topul celor mai influenți eurodeputați pentru activitatea sa din Parlamentul European, fiind al patrulea cel mai influent membru al instituției europene, potrivit unui top al celor mai puternici 100 de eurodeputați realizat de VoteWatch Europe.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Liderii de la Bruxelles, apel la o abordare comună privind certificatele de vaccinare anti-COVID pentru a putea fi implementate digital până la vară: Sunt utile pentru a proteja integritatea Pieței Unice

Published

on

© European Union, 2021

Liderii de la Bruxelles au transmis în această seară semnale pozitive în legătură cu sprijinul statelor membre pentru crearea și implementarea unor certificate de vaccinare anti-COVID care să asigure libera circulație a cetățenilor Uniunii Europene în contextul prevenției răspândirii infectării cu unele tulpini mult mai agresive ale noului coronavirus, mai ales în sezonul turistic estival. 

Cei 27 de lideri ai statelor membre s-au reunit prin videoconferință joi, 25 februarie, pentru a discuta despre producția și livrarea de vaccinuri în UE, noile variante mai agresive ale noului coronavirus, restricțiile de călătorie, certificatele de vaccinare și solidaritate internațională. De asemenea, aceșstia au discutat despre lecțiile învățate din această criză pentru a consolida sistemele de sănătate de la nivel național și a îmbunătăți coordonarea europeană.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a făcut apel, într-o conferință de presă comună cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la eforturi pentru a continua o abordare comună privind certificatele de vaccinare, precizând, totodată că liderii europeni vor reveni asupra acestei chestiuni.

„Am fost de acord să ne continuăm activitatea pentru o abordare comună privind certificatele de vaccinare. Desigur, trebuie depuse mai multe eforturi în materie de digitalizare și cooperare cu Organizația Mondială a Sănătății, dar am simțit în această seară din ce în ce mai mult convergență între noi în legătură cu acest subiect important, iar Consiliul European va reveni asupra acestui subiect”, a declarat Michel.

Citiți și Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

La rândul său, Ursula von der Leyen a declarat că Executivul European a colaborat cu statele membre pentru a hotărî asupra datelor necesare pentru un astfel de certificat de vaccinare, iar la finele lunii ianuarie acestea au decis ca certificatele în format digital să aibă un conținut uniform, care să ofere informații asupra vaccinului utilizat și care să se bazeze pe un identificator unic de tipul unui cod IBAN pentru fiecare astfel de document electronic.

Totodată, von der Leyen a precizat că Executivul European oferă sprijin tehnic pentru coordonarea standardelor privind datele electronice din aceste certificate de vaccinare, cum s-a întâmplat și în cazul aplicațiilor de urmărire a expunerii la COVID-19, pentru a crea „un gateway care conectează diferitele soluții naționale între ele, astfel încât aceste informații să fie interoperabile în timp”. În acest scop, șefa Comisiei a îndemnat statele membre să implementeze aceste soluții digitale în sistemele lor naționale de sănătate, precum și în sistemele de gestionare a frontierelor, însă a precizat că acest lucru „durează ceva timp; cel puțin trei luni”.

De cealaltă parte, oficialul european a atenționat că statele membre „vor trebui să meargă rapid cu implementarea dacă dorim ca un astfel de certificat să fie pus în aplicare până în vară”. Astfel, a insistat von der Leyen, dincolo de acordul asupra principiilor și tehnologiei, „statele membre vor trebui să asigure o implementare rapidă și completă în sistemul național de sănătate și în sistemele lor de frontieră”.

Nu în ultimul rând, șefa Comisiei Europene a recunoscut că încă există o serie de întrebări politice deschise cu privire la scopul final al acestor certificate, precum și la utilitatea lor în contextul în care nu există un răspuns clar legat de posibilitatea ca virusul să fie totuși transmis mai departe fie că oamenii au fost imunizați prin vaccinare sau prin contractarea bolii la un anumit interval de timp. Totuși, a spus von der Leyen, datele promițătoare din Israel, unde imunizarea s-a făcut cu vaccinurile Biontech-Pfizer, au arătat că, atunci când o persoană a urmat întreaga schemă de vaccinare, deci două inoculări, nu mai poate transmite boala.

În orice caz, aceasta a precizat că în cele din urmă este la latitudinea statelor membre să decidă ce doresc să facă cu aceste certificate de vaccinare, însă la nivelul UE, ele ar fi utile pentru protejarea pieței unice. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Published

on

© European Union, 2021

Principala prioritate a Uniunii Europene este acum accelerarea producției și livrării vaccinurilor anti-COVID, precum și accelerarea ritmului campaniei de vaccinare în statele membre, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, la finele primei zile a reuniunii prin videconferință a liderilor europeni. Totodată, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat în cadrul conferinței de presă comune că UE va fi primit 50 de milioane de doze de vaccin la finele lunii februarie de la începutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020. 

„Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri și vaccinări în întreaga Uniune Europeană. De aceea susținem eforturile Comisiei de a colabora cu industria pentru a identifica blocajele, a garanta lanțurile de aprovizionare și a extinde producția. Și dorim mai multă previzibilitate și transparență pentru a ne asigura că companiile farmaceutice își respectă angajamentele”,  a declarat Charles Michel. 

La rândul său, șefa Comisiei Europene a asigurat că Executivul European lucrează constant cu companiile biofarmaceutice pentru a sprijini mărirea capacității de producție a vaccinurilor anti-COVID, precum și pentru a facilita livrarea acestora,

„Colaborăm cu companiile pentru a crește producția și pentru a aborda blocajele în aprovizionare și asigurăm disponibilitatea rapidă a noilor unități de producție în Europa. Un bun exemplu recent este Biontech care și-a deschis noi fabrici în Austria și în Germania, la Marburg. Acest lucru a cauzat o mică întârziere, dar au recuperat cu livrarea vaccinurilor, iar fabrica de la Marburg, de exemplu, funcționează pe deplin. Până în iulie, vom putea produce 1 miliard de doze pe an, deci este un adevărat pas înainte”, a precizat von der Leyen.

Aceasta a mai spus că în prezent, în Europa funcționează 41 de unități industriale care contribuie la producerea vaccinului, existând posibilitatea ca multe altele să li se alăture. „Așadar, încurajăm puternic cooperarea dintre actorii industriali”, a adăugat șefa Comisiei Europene.

De asemenea, von der Leyen a precizat că instituția se ocupă și de gestionarea blocajelor din lanțurile de aprovizionare care merg de la ingrediente active la filtre specializate. 

Pe lângă subiectul privind producția și livrarea de vaccinuri în UE, liderii europeni au discutat astăzi și despre noile variante mai agresive ale noului coronavirus, restricțiile de călătorie, certificatele de vaccinare și solidaritate internațională. De asemenea, aceșstia au discutat despre lecțiile învățate din această criză pentru  a consolida sistemele de sănătate de la nivel național și a îmbunătăți coordonarea europeană.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători până în 2030 pentru a gestiona nevoile unei populații în curs de îmbătrânire

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători între 2018 și 2030 pentru a răspunde cerințelor unei populații care îmbătrânește, potrivit unui raport al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC).

Raportul, care analizează demografia în schimbare a UE și impactul asupra cererii din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung, constată că sporirea numărului persoanelor în vârstă a crescut cererea pentru acest tip de servicii, generând o cerere în creștere pentru o forță de muncă calificată.

O mare parte din această cerere este satisfăcută prin educația și formarea internă, în timp ce migrația din țări terțe și mobilitatea intra-UE au de asemenea un rol din ce în ce mai important de jucat.

În 2018, în UE erau aproape două milioane de lucrători în domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung care lucrau într-o țară diferită de cea în care s-au născut.

În timp ce numărul acestor lucrători născuți în străinătate a crescut în ultimii ani, ca procent din totalul lucrătorilor din domeniul sănătății (13,2%), este semnificativ mai mic decât în ​​alte țări, cum ar fi Marea Britanie sau SUA. De asemenea, acești lucrători nu sunt răspândiți uniform, mai mult de două treimi din angajați regăsindu-se în doar cinci țări ale UE: Germania, Italia, Suedia, Franța și Spania.

Raportul identifică mai multe provocări care, dacă sunt abordate, pot contribui la încurajarea mobilității și la deblocarea întregului potențial al migrației din țările terțe pentru a contribui la atenuarea presiunii deficitului de forță de muncă din aceste sectoare. Aceste provocări includ:

  • În prezent, nu există un instrument sectorial specific pentru migrația forței de muncă din UE sau un instrument care să atragă lucrători străini din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung. Acest lucru înseamnă că lucrătorii potențiali trebuie să navigheze între diversele competențe și profiluri de ocupare a forței de muncă care există în întreaga UE și că nu există canale specifice de migrație pentru lucrătorii din domeniul îngrijirii pe termen lung;
  • Cerințele privind migrația includ adesea recunoașterea calificărilor ca o condiție prealabilă pentru exercitarea profesiilor reglementate din domeniul sănătății. Procedurile complexe asociate cu aceasta reprezintă o provocare într-un context în care programele de educație și formare în domeniul sănătății diferă considerabil de cele din UE;
  • Lucrătorii din domeniul îngrijirii pe termen lung, deși uneori nu au nevoie de calificări formale, îndeplinesc sarcini care implică un set de abilități informale greu de evaluat. Absența instrumentelor de evaluare specifice poate, de asemenea, descuraja recrutarea;
  • Parteneriatele internaționale pentru recrutarea personalului medical și de îngrijire pe termen lung rămân în continuare limitate ca număr și acoperire.

Autorii raportului recomandă integrarea canalelor actuale de migrație a forței de muncă cu considerații mai specifice pentru sănătatea și sistemele de îngrijire pe termen lung, rămânând în același timp în conformitate cu Codul de practică global al OMS.

Acest lucru ar putea favoriza migrația înainte și înapoi, producând beneficii atât pentru țările de origine, cât și pentru cele de destinație. Ar implica, de asemenea, facilitarea recunoașterii calificărilor și activarea deplină a competențelor forței de muncă migrante și mobile din UE.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Președintele Consiliului European se va întâlni cu Maia Sandu la Chișinău în cadrul turneului în trei țări ale Parteneriatului Estic

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Liderii de la Bruxelles, apel la o abordare comună privind certificatele de vaccinare anti-COVID pentru a putea fi implementate digital până la vară: Sunt utile pentru a proteja integritatea Pieței Unice

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi12 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE: Producția vaccinurilor COVID-19 reprezintă astăzi o povocare industrială

MAREA BRITANIE13 hours ago

Ministerul britanic de Interne: Peste 830.000 de români s-au înregistrat pentru a rămâne în Regatul Unit după ce acesta a părăsit Uniunea Europeană

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători până în 2030 pentru a gestiona nevoile unei populații în curs de îmbătrânire

S&D13 hours ago

Raportul eurodeputatului Victor Negrescu privind educația digitală a fost aprobat cu o largă majoritate în Comisia pentru Educație din Parlamentul European

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Vom reuși să învingem diabetul dacă vom folosi fondurile alocate prin programele Orizont Europa și EU4Health și dacă vom profita de oportunitățile pe care ni le oferă digitalizarea

Dan Motreanu15 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu atrage atenția că UE s-ar putea confrunta în următorii zece ani cu ”abandonul efectiv a 5 milioane de hectare de teren” agricol: România, printre țările cele mai afectate

RENEW EUROPE15 hours ago

Eurodeputatul Vlad Gheorghe a depus o serie de amendamente prin care solicită ca modificarea kilometrajului la mașini să fie infracțiune pedepsită în toate statele UE

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

ROMÂNIA3 days ago

Valeriu Gheorghiță: România, pe locul 2 în UE la administrarea schemei complete de vaccinare anti-COVID

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Soliditatea PNRR constă în stimularea sinergiilor între măsurile celor șase piloni de reformă și dezvoltare ai Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL4 days ago

Israelul și Egiptul au convenit să construiască un gazoduct offshore pentru a creşte exporturile de gaze naturale lichefiate către Europa

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu i-a transmis omologului slovac intenția României de aprofundare a schimburilor comerciale cu Slovacia și a investițiilor reciproce

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, solicită Comisiei Europene să evalueze centrala nucleară de la Ostrovets pentru a asigura respectarea celor mai înalte standarde internaționale de securitate ecologică și nucleară

ENGLISH2 weeks ago

EPP Local Dialogue: Emil Boc and Markku Markkula pledge their commitment to employing the local innovation potential of their communities to build stronger regional cohesion post-COVID19 pandemic

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Josep Borrell ar fi trebuit să se urce în avion și să plece la Bruxelles când a aflat despre expulzarea diplomaților europeni la Moscova

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Vizita lui Josep Borrell la Moscova este umilitoare pentru UE, pentru standardele democratice pe care trebuie să le apere în lume

Advertisement
Advertisement

Trending