Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen a ales-o pe Adina Vălean pentru poziția de comisar european din partea României pentru portofoliul Transporturilor

Published

on

Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ales-o pe Adina Vălean, eurodeputat PNL și PPE, pentru poziția de comisar european din partea României, a declarat echipa de tranziție din cadrul Comisiei Europene.

”România a propus astăzi doi candidați pentru comisar. Ambii candidați au avut interviuri cu președintele ales și s-au descurcat bine. Președintele ales a decis ca Adina Valean să preia portofoliul de transport. Valean este un europarlamentar experimentat, care a prezidat deja Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și este în prezent președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European. În cariera sa a acumulat experiență cu subiecte legate de portofoliul Transport. Ea a fost raportor pentru „Facilitatea privind Conectarea Europei”, care sprijină infrastructura în domeniile transporturilor, energiei și serviciilor digitale. În acest cadru, ea a lucrat la autoturisme conectate și la decarbonizarea vehiculelor”, au afirmat sursele citate.

Decizia Ursulei von der Leyen apare și după ce  social-democrații europeni i-au transmis marți președintei alese a executivului european că ”este deja dificil să înghită lipsa unui echilibru politic” și că ”lipsa parității de gen va fi inacceptabilă”, în condițiile în care președinta Comisiei Europene și-a făcut un obiectiv politic din echilibrul de gen în cadrul Comisiei sale. În formula inițială a echipei propuse de Ursula von der Leyen la data de 10 septembrie, social-democrații europeni aveau 10 comisari, iar popularii europeni 9, iar în privința echilibrului de gen, Comisia von der Leyen era formată din 14 bărbați și 13 femei. Noua nominalizare a Franței, Thierry Breton în locul lui Sylvie Goulard, a afectat echilibrul de gen (15 bărbați și 11 femei), în vreme ce instalarea unui guvern de centru-dreapta la București și nominalizarea unui comisar din rândul PPE va modifica raportul politic dintre populari și socialiști în Colegiul Comisiei Europene (10 PPE și 9 PES).

Prin nominalizarea Adinei Vălean pentru poziția de comisar european pentru transporturi, după ce Franța l-a propus pe Thierry Breton, iar Ungaria pe Oliver Varhelyi, Colegiul de Comisari al Ursulei von der Leyen urmează a fi alcătuit din 15 bărbați și 12 femei.

Potrivit unei declarații făcute de europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport, audierea candidatului român în comisia de specialitate este programată pentru data de 14 noiembrie, la ora 15:00.

Noul prim-ministru Ludovic Orban i-a propus miercuri pe Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, pe Adina Vălean, eurodeputat și președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, pentru funcția de membru al Comisiei Europene din partea României pentru portofoliul Transporturi, Bucureștiul răspunzând astfel solicitărilor venite din partea președintelui ales al executivului european, Ursula von der Leyen, ca țara noastră să nominalizeze un nou comisar european. Prin această decizie, anunțată de Orban în timpul primei ședințe oficiale de guvern, România respectă modelul aplicat anterior, când și precedentul cabinet a trimis inițial două propuneri – un bărbat și o femeie – la Bruxelles.

Decizia de la București a fost luată în şedinţa de Guvern la care a participat şi preşedintele Klaus Iohannis, iar propunerile vor fi trimise preşedintelui Comisiei Europene.

După consultarea președintelui, am luat decizia să trimitem către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, doi candidați pentru funcția de comisar european din partea României – europarlamentarii liberali Siegfried Mureșan și Adina Vălean“, a anunțat premierul la finalul ședinței de guvern.

El a spus că va solicita Parlamentului audierea în comisiile parlamentare de specialitate fie pentru ambii candidați, fie doar în cazul candidatului pe care îl va decide președinta Comisiei Europene.

De altfel, imediat după votul de învestitură, obținut cu o majoritate de 240 de parlamentari, premierul Ludovic Orban a declarat că va face o propunere după consultarea președintelui Klaus Iohannis și audierea candidatului în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Reamintim că propunerile inițiale făcute de fostul executiv PSD nu au respectat reglementările naționale în vigoare. Potrivit legii afacerilor europene (373/2013), articolul 19, aliniatul 1 stipulează că ”Parlamentul României va fi informat de către Guvern în legătură cu nominalizarea persoanelor în vederea ocupării unor funcţii în cadrul instituţiilor Uniunii Europene”. La aliniatul 2 este prevăzut că ”Comisiile de specialitate ale Parlamentului vor audia persoana nominalizată de Guvern pentru funcţia de membru al Comisiei Europene”.

La 10 septembrie 2019, când a anunțat componența Comisiei sale, von der Leyen a alocat României portofoliul Transporturilor.

După ce candidații inițiali ai Franței (Sylvie Goulard – Renew Europe), României (Rovana Plumb – S&D) și Ungariei (Laszlo Trocsanyi – PPE) au fost respinși în comisiile Parlamentului European, Budapesta l-a propus pe ambasadorul său la UE, Oliver Varhelyi, în vreme ce președintele francez Emmanuel Macron, acuzând un joc politic al Parlamentului European și indirect al PPE-ului împotriva lui Sylvie Goulard, l-a nominalizat pe Thierry Breton, prejudiciind echilibrul de gen promis eurodeputaților de Ursula von der Leyen la sesiunea plenară la care Parlamentul European a confirmat-o în funcția de președinte.

După ce Franța și Ungaria și-au nominalizat noi comisari, deja acceptați de președinta aleasă a Comisiei Europene, iar situația Marii Britanii este incertă, Uniunea Europeană aștepta o nouă propunere de comisar european din partea României în urma respingerii Rovanei Plumb și a celorlalte propuneri făcute de fostul guvern PSD.

Respingerea candidaților inițiali ai Franței, României și Ungariei în comisiile Parlamentului European a determinat amânarea votului pentru validarea noii Comisii Europene, programat inițial la 23 octombrie. Următoarea sesiune plenară a Parlamentului European are loc în perioada 25-28 noiembrie, iar un vot de aprobare pentru echipa Ursulei von der Leyen ar putea fi dat la 27 noiembrie, pentru ca noua Comisie să își preia mandatul la 1 decembrie 2019, cu 30 de zile întârziere.

Candidații Franței, României și Ungariei trebuie audiați în următoarele două săptămâni în Comisia pentru afaceri juridice și în comisiile de specialitate ale PE, în conformitate cu portofoliile alocate.

Adina Vălean (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. În noua legislatura, Vălean este singurul român președinte al unei comisii parlamentare, Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE). Din această calitate, Adina Vălean a prezidat și co-prezidat deja mai multe audieri ale comisarilor europeni desemnați, inclusiv audierea candidatului inițial al Franței, Sylvie Goulard, și a purtat discuții cu președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind audierile echipei sale de comisari.

Aceasta a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în perioada 2014-2017. Eurodeputatul a fost în perioada 2017-2019 primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. În legislatura 2014-2019, Vălean a fost co-lider al delegației eurodeputaților români din grupul PPE în Parlamentul European.

Adina Vălean a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie și a fost inclusă de Politico Europe în lista celor mai influenți 40 de membri ai Parlamentului European. 

De asemenea, de curând, Adina Vălean a fost inclusă în topul celor mai influenți eurodeputați pentru activitatea sa din Parlamentul European, fiind al patrulea cel mai influent membru al instituției europene, potrivit unui top al celor mai puternici 100 de eurodeputați realizat de VoteWatch Europe.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Mihaila Bogdan

    November 6, 2019 at 7:34 pm

    Presedinta Comisiei Europeana o alege pe Adina Ioana Valean ca comisar european fara sa astepte avizul de la GRECO.Ca sa fie nominalizata comisar european trebuie sa-si dea demisia din acea comisie.Doamna presedinta trebuie sa astepte primul filtru adica GRECO mai intai sa dea avizul si apoi sa astepte daca rezultatul este negativ atunci doamna Ursula von der Leyen trebuie sa isi dea demisia de la Comisia Europeana.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Bulgaria și Croația au aderat la anti-camera zonei euro. Comisia Europeană salută intrarea celor două țări în mecanismul ratelor de schimb, pre-condiție pentru aderarea la euro

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Comisia Europeană a salutat vineri seară decizia celor 19 țări membre ale zonei euro și a Băncii Centrale Europene de a include leva bulgară și kuna croată în mecanismul ratelor de schimb (ERM-II), considerat anti-camera zonei euro și care este o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei euro.  De asemenea, executivul european a salutat decizia Consiliului guvernatorilor BCE privind cooperarea strânsă cu ambele țări, marcând intrarea lor în Uniunea bancară, informează un comunicat al CE.

Decizia reprezintă o etapă importantă în eforturile Bulgariei și Croației de a adera la zona euro. Ambele state membre trebuie să participe acum la mecanism fără tensiuni severe și, în special, fără a-și devaloriza rata centrală a monedei față de euro din proprie inițiativă, timp de cel puțin doi ani înainte să se poată califica pentru a adopta moneda euro. Comisia Europeană va continua să încurajeze și să sprijine eforturile autorităților bulgare și croate pentru a finaliza procesul de aderare la zona euro.

“Euro este un simbol tangibil al unității, prosperității și solidarității europene. Această decizie recunoaște reformele economice importante întreprinse deja de Bulgaria și Croația, confirmând totodată atractivitatea monedei unice a Europei. Vom continua să fim alături de ambele țări, întrucât vor face următorii și ultimii pași spre aderarea la zona euro”, a afirmat Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Recent, Banca Centrală Europeană anunțase că Bulgaria și Croaţia ar putea să se alăture în acest an la ERM-II.

Având în vedere că ţările candidate trebuie să rămână în sistemul ERM-2 timp de doi ani, pentru a dovedi că monedele lor sunt stabile, “prima fereastră de oportunitate disponibilă pentru Croaţia şi Bulgaria să adere la zona euro ar fi 2023, dacă toate evaluările preliminare vor fi încheiate cu succes”, a spus BCE recent.

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Politica de coeziune: Comisia Europeană va sprijini un program transfrontalier Bulgaria-România pentru implicarea activă a cetățenilor în proiecte de mediu

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

 

Comisia Europeană și-a anunțat sprijinul pentru pentru un program transfrontalier Bulgaria-România, ce are ca scop intensificarea participării cetățenilor la deciziile de investiții privind proiectele de protecție a mediului din cadrul politicii de coeziune.

De asemenea, Executivul European va mai finanța încă alte 4 programre-pilot naționale și regionale din Spania, Polonia, Italia și Belgia+Țările de Jos. Toate cele cinci programe-pilot vor beneficia de sprijin specific din partea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

”Obiectivul programelor-pilot va fi acela de a promova participarea activă a cetățenilor și a societății civile la conceperea, implementarea și evaluarea proiectelor din cadrul politicii de coeziune, precum și de a stimula cultura transparenței și a responsabilității instituțiilor publice implicate. Promovarea obiectivelor Pactului verde european, a sustenabilității și caracterului incluziv al economiei sunt elemente importante în cadrul programelor selectate”, se arată în comunicatul Executivului.

Potrivut actualului comisar european pentru politica regională: ”Politica de coeziune joacă un rol central în promovarea și contribuția la o redresare economică ecologică, digitală și rezilientă. Politica de coeziune a acționat întotdeauna în favoarea cetățenilor, iar scopul prezentei inițiative este să implice cetățenii în acțiunile din cadrul acestei politici. Implicarea cetățenilor va face ca investițiile să fie mai transparente și mai eficiente, în special într-un moment în care comunitățile și teritoriile se confruntă cu efectele crizei provocate de coronavirus.”

Secretarul general al OCDE, Angel Gurrìa, a declarat: „Activitatea de lungă durată a OCDE cu privire la guvernarea deschisă arată că participarea cetățenilor la procesul decizional public duce la politici mai eficiente și mai legitime și poate contribui la creșterea încrederii între cetățeni și guverne, care se dovedește a fi un aspect deosebit de critic în contextul crizei actuale. Așteptăm cu interes să colaborăm cu țările pentru acest proiect-pilot și cu Comisia pentru a consolida implicarea cetățenilor în politica de coeziune.”

Cele cinci programe au fost selectate pe baza planurilor lor ambițioase și valoroase pentru îmbunătățirea participării cetățenilor în domeniile lor respective:

  • în Spania, guvernul regional din Cantabria se va concentra asupra participării cetățenilor la tranziția către o economie ecologică și cu emisii scăzute de carbon;
  • în Polonia, autoritatea responsabilă de Programul operațional pentru infrastructură și mediu 2014-2020 va încuraja participarea publicului larg la implementarea proiectelor de infrastructură de transport la scară largă, prin crearea unei platforme pentru participare socială;
  • organismul responsabil pentru programul transfrontalier Bulgaria-România va promova participarea la deciziile de investiții privind proiectele de protecție a mediului;
  • programul Interreg Țările de Jos-Flandra va extinde utilizarea instrumentului online pentru participare, în special în cazul microproiectelor de care beneficiază comunitățile locale; iarprogramul regional din regiunea Emilia-Romagna din Italia va elabora o foaie de parcurs privind implicarea cetățenilor în punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă în cadrul investițiilor aferente politicii de coeziune.
  • O echipă specializată a Diviziei pentru guvernare deschisă și inovatoare din cadrul OCDE va oferi sprijin practic autorităților selectate cu privire la modul de a implica societatea civilă, inclusiv în analiza situației actuale, discuții structurate cu părțile interesate relevante și pregătirea unui plan de acțiune.

Următoarele etape

Cele cinci proiecte-pilot se vor desfășura timp de 12 luni începând cu luna iulie 2020. Rezultatele vor fi apoi difuzate pe scară largă, pentru a inspira și alte instituții implicate cu privire la modul optim de implicare a cetățenilor în punerea în aplicare a finanțărilor din fondul de coeziune. Scopul este de a promova inițiative similare pentru programele politicii de coeziune în cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027.

Aceste programe-pilot fac parte dintr-o acțiune mai amplă anunțată de Comisie în cadrul unei conferințe la nivel înalt pe tema „Mobilizarea cetățenilor pentru a asigura o bună guvernanță a politicii de coeziune”, la 6 februarie 2020. În acest context, Comisia va oferi, de asemenea, finanțare „de bază” pentru a sprijini ideile și inițiativele inovatoare de promovare a implicării cetățenilor provenind de la organizațiile societății civile de dimensiuni mai mici și locale.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană își consolidează Spațiul european al educației. Au fost selectate 24 de noi ”universități europene”, din care vor face parte și șapte universități din România

Published

on

Șapte universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană pentru crearea, în consorții internaționale, a altor 24 de ”universități europene”, care vin în completarea primelor 17 alianțe ale instituțiilor de învățământ superior, selectate încă din iunie 2019, consolidând astfel Spațiul european al educației, potrivit unui comunicat al Executivului european. 

Astfel, cele șapte universități din România se alătură celorlalte trei instituții, și anume SNSPA, Universitatea din București și Universitatea Thenică de Construcții Bucureși, selectate în primul apel:

1. Universitatea Politehnica din Timișoara, care va crea o universitate europeană în consorțiul ”E3UDRES2 – Engaged and Entrepreneurial European University as Driver for European Smart and Sustainable Regions”,

2. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care va face parte din consorțiul ”EC2U – European Campus of City- Universities”,

3. Universitatea Politehnica din București, declarată câștigătoare alături de consorțiul ”EELISA – European Engineering Learning Innovation and Science Alliance”,

4. Universitatea din Petroșani , cu consorțiul ”EURECA-PRO – The European University Alliance on Responsible Consumption and Production”,

5. Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, care va face parte din consorțiul ”Eut – European University of Technology”,

6. Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațeganu” din Cluj Napoca, parte a consorțiului ”NeurotechEU – European University of Brain and Technology”,

7. Universitatea de Vest din Timișoara, câștigătoare în consorțiul ”E3UDRES2 – Engaged and Entrepreneurial European University as Driver for European Smart and Sustainable Regions”.

Beneficiind de sprijin financiar din partea programelor Erasmus+ și Orizont 2020, ele sporesc calitatea, incluziunea, digitalizarea și atractivitatea învățământului superior european.

Așadar, fiecare alianță primește până la 5 milioane de euro din programul Erasmus+ și până la 2 milioane de euro din programul Orizont 2020 timp de trei ani, pentru a începe punerea în aplicare a planurilor lor și pentru a asigura accesul altor instituții de învățământ superior din întreaga UE, dintr-un buget total de 287 de milioane de euro, disponibile pentru aceste 41 de universități europene.

Finanțarea din ambele programe reprezintă un pas important în consolidarea interacțiunilor dintre Spațiul european al educației și Spațiul european de cercetare. Progresele fiecărei alianțe sunt monitorizate riguros.

La lansarea celui de-al doilea apel al Executivului european de finanțare, 62 de propuneri de consorții au intrat în competiție, dintre care au fost selectate cele 24 consorții ce vor trebui să creeze tot atâtea universități europene din care vor face parte 165 instituții de învățământ superior din 26 de state membre și din alte țări participante la programul Erasmus+.

Acestea li se vor alătura celor 17 consorții europene din care fac parte 114 instituții de învățământ superior din 24 de state membre, dintre care trei din România, selectate de Comisia Europeană în cadrul primului apel din 2019.

Universitățile europene includ diverse tipuri de instituții de învățământ superior, de la universități de științe aplicate, universități tehnice și școli artistice de film și mass-media, până la universități generaliste și axate pe cercetare.

Ele vor implica aproximativ 280 de instituții de învățământ superior din toate statele membre și din afara Uniunii, situate nu doar în capitale, ci și în regiuni mai îndepărtate ale Europei. Fiecare alianță este compusă, în medie, din șapte instituții de învățământ superior. În timp ce unele alianțe sunt generaliste și cuprind toate disciplinele, altele se concentrează, de exemplu, asupra dezvoltării sustenabile, asupra sănătății și bunăstării, asupra digitalizării și inteligenței artificiale, asupra artei, ingineriei sau spațiului.

Așadar, universitățile europene vor deveni campusuri inter-universitare ce vor facilita libera circulație a studenților, doctoranzilor, personalului și cercetătorilor. Aceștia își vor uni experiența, platformele și resursele necesare pentru a furniza programe sau module comune care acoperă diverse discipline. Aceste curricule vor fi foarte flexibile și vor permite studenților să-și personalizeze educația, alegerea a ceea ce, unde și când să studieze și să obțină o diplomă europeană.

Universitățile europene vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea economică durabilă a regiunilor în care se află, deoarece studenții lor vor colabora strâns cu companii, autorități municipale, universități și cercetători pentru a găsi soluții la provocările cu care se confruntă regiunile lor.

Comisia Europeană a propus această nouă inițiativă liderilor Uniunii europene înainte de summitul social de la Gothenburg din noiembrie 2017. Inițiativa a fost aprobată de Consiliul European în decembrie 2017 care a cerut apariția a cel puțin 20 de universități europene până în 2024 și face parte din eforturile de a crea un spațiu european al educației până în 2025.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending