Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen a ales-o pe Adina Vălean pentru poziția de comisar european din partea României pentru portofoliul Transporturilor

Published

on

Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ales-o pe Adina Vălean, eurodeputat PNL și PPE, pentru poziția de comisar european din partea României, a declarat echipa de tranziție din cadrul Comisiei Europene.

”România a propus astăzi doi candidați pentru comisar. Ambii candidați au avut interviuri cu președintele ales și s-au descurcat bine. Președintele ales a decis ca Adina Valean să preia portofoliul de transport. Valean este un europarlamentar experimentat, care a prezidat deja Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și este în prezent președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European. În cariera sa a acumulat experiență cu subiecte legate de portofoliul Transport. Ea a fost raportor pentru „Facilitatea privind Conectarea Europei”, care sprijină infrastructura în domeniile transporturilor, energiei și serviciilor digitale. În acest cadru, ea a lucrat la autoturisme conectate și la decarbonizarea vehiculelor”, au afirmat sursele citate.

Decizia Ursulei von der Leyen apare și după ce  social-democrații europeni i-au transmis marți președintei alese a executivului european că ”este deja dificil să înghită lipsa unui echilibru politic” și că ”lipsa parității de gen va fi inacceptabilă”, în condițiile în care președinta Comisiei Europene și-a făcut un obiectiv politic din echilibrul de gen în cadrul Comisiei sale. În formula inițială a echipei propuse de Ursula von der Leyen la data de 10 septembrie, social-democrații europeni aveau 10 comisari, iar popularii europeni 9, iar în privința echilibrului de gen, Comisia von der Leyen era formată din 14 bărbați și 13 femei. Noua nominalizare a Franței, Thierry Breton în locul lui Sylvie Goulard, a afectat echilibrul de gen (15 bărbați și 11 femei), în vreme ce instalarea unui guvern de centru-dreapta la București și nominalizarea unui comisar din rândul PPE va modifica raportul politic dintre populari și socialiști în Colegiul Comisiei Europene (10 PPE și 9 PES).

Prin nominalizarea Adinei Vălean pentru poziția de comisar european pentru transporturi, după ce Franța l-a propus pe Thierry Breton, iar Ungaria pe Oliver Varhelyi, Colegiul de Comisari al Ursulei von der Leyen urmează a fi alcătuit din 15 bărbați și 12 femei.

Potrivit unei declarații făcute de europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport, audierea candidatului român în comisia de specialitate este programată pentru data de 14 noiembrie, la ora 15:00.

Noul prim-ministru Ludovic Orban i-a propus miercuri pe Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, pe Adina Vălean, eurodeputat și președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, pentru funcția de membru al Comisiei Europene din partea României pentru portofoliul Transporturi, Bucureștiul răspunzând astfel solicitărilor venite din partea președintelui ales al executivului european, Ursula von der Leyen, ca țara noastră să nominalizeze un nou comisar european. Prin această decizie, anunțată de Orban în timpul primei ședințe oficiale de guvern, România respectă modelul aplicat anterior, când și precedentul cabinet a trimis inițial două propuneri – un bărbat și o femeie – la Bruxelles.

Decizia de la București a fost luată în şedinţa de Guvern la care a participat şi preşedintele Klaus Iohannis, iar propunerile vor fi trimise preşedintelui Comisiei Europene.

După consultarea președintelui, am luat decizia să trimitem către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, doi candidați pentru funcția de comisar european din partea României – europarlamentarii liberali Siegfried Mureșan și Adina Vălean“, a anunțat premierul la finalul ședinței de guvern.

El a spus că va solicita Parlamentului audierea în comisiile parlamentare de specialitate fie pentru ambii candidați, fie doar în cazul candidatului pe care îl va decide președinta Comisiei Europene.

De altfel, imediat după votul de învestitură, obținut cu o majoritate de 240 de parlamentari, premierul Ludovic Orban a declarat că va face o propunere după consultarea președintelui Klaus Iohannis și audierea candidatului în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Reamintim că propunerile inițiale făcute de fostul executiv PSD nu au respectat reglementările naționale în vigoare. Potrivit legii afacerilor europene (373/2013), articolul 19, aliniatul 1 stipulează că ”Parlamentul României va fi informat de către Guvern în legătură cu nominalizarea persoanelor în vederea ocupării unor funcţii în cadrul instituţiilor Uniunii Europene”. La aliniatul 2 este prevăzut că ”Comisiile de specialitate ale Parlamentului vor audia persoana nominalizată de Guvern pentru funcţia de membru al Comisiei Europene”.

La 10 septembrie 2019, când a anunțat componența Comisiei sale, von der Leyen a alocat României portofoliul Transporturilor.

După ce candidații inițiali ai Franței (Sylvie Goulard – Renew Europe), României (Rovana Plumb – S&D) și Ungariei (Laszlo Trocsanyi – PPE) au fost respinși în comisiile Parlamentului European, Budapesta l-a propus pe ambasadorul său la UE, Oliver Varhelyi, în vreme ce președintele francez Emmanuel Macron, acuzând un joc politic al Parlamentului European și indirect al PPE-ului împotriva lui Sylvie Goulard, l-a nominalizat pe Thierry Breton, prejudiciind echilibrul de gen promis eurodeputaților de Ursula von der Leyen la sesiunea plenară la care Parlamentul European a confirmat-o în funcția de președinte.

După ce Franța și Ungaria și-au nominalizat noi comisari, deja acceptați de președinta aleasă a Comisiei Europene, iar situația Marii Britanii este incertă, Uniunea Europeană aștepta o nouă propunere de comisar european din partea României în urma respingerii Rovanei Plumb și a celorlalte propuneri făcute de fostul guvern PSD.

Respingerea candidaților inițiali ai Franței, României și Ungariei în comisiile Parlamentului European a determinat amânarea votului pentru validarea noii Comisii Europene, programat inițial la 23 octombrie. Următoarea sesiune plenară a Parlamentului European are loc în perioada 25-28 noiembrie, iar un vot de aprobare pentru echipa Ursulei von der Leyen ar putea fi dat la 27 noiembrie, pentru ca noua Comisie să își preia mandatul la 1 decembrie 2019, cu 30 de zile întârziere.

Candidații Franței, României și Ungariei trebuie audiați în următoarele două săptămâni în Comisia pentru afaceri juridice și în comisiile de specialitate ale PE, în conformitate cu portofoliile alocate.

Adina Vălean (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. În noua legislatura, Vălean este singurul român președinte al unei comisii parlamentare, Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE). Din această calitate, Adina Vălean a prezidat și co-prezidat deja mai multe audieri ale comisarilor europeni desemnați, inclusiv audierea candidatului inițial al Franței, Sylvie Goulard, și a purtat discuții cu președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind audierile echipei sale de comisari.

Aceasta a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în perioada 2014-2017. Eurodeputatul a fost în perioada 2017-2019 primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. În legislatura 2014-2019, Vălean a fost co-lider al delegației eurodeputaților români din grupul PPE în Parlamentul European.

Adina Vălean a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie și a fost inclusă de Politico Europe în lista celor mai influenți 40 de membri ai Parlamentului European. 

De asemenea, de curând, Adina Vălean a fost inclusă în topul celor mai influenți eurodeputați pentru activitatea sa din Parlamentul European, fiind al patrulea cel mai influent membru al instituției europene, potrivit unui top al celor mai puternici 100 de eurodeputați realizat de VoteWatch Europe.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Mihaila Bogdan

    November 6, 2019 at 7:34 pm

    Presedinta Comisiei Europeana o alege pe Adina Ioana Valean ca comisar european fara sa astepte avizul de la GRECO.Ca sa fie nominalizata comisar european trebuie sa-si dea demisia din acea comisie.Doamna presedinta trebuie sa astepte primul filtru adica GRECO mai intai sa dea avizul si apoi sa astepte daca rezultatul este negativ atunci doamna Ursula von der Leyen trebuie sa isi dea demisia de la Comisia Europeana.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen: Este datoria noastră morală să ne amintim. Nu putem schimba istoria, dar istoria ne poate schimba pe noi

Published

on

Este datoria noastră morală, mai mult ca oricând, să ne amintim. Istoria Shoah ne reamintește unde pot duce antisemitismul și ura, a spus președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un mesaj pe Twitter postat cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

”Nu putem schimba istoria, dar istoria ne poate schimba pe noi”, a mai spus șefa Excutivului european.

Peste 200 de supraviețuitori ai Holocaustului, alături de delegații din peste 50 de țări, precum și reprezentanți ai Uniunii Europene, Consiliului Europei, ONU, OSCE, vor participa la ceremoniile de comemorare a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau.

România va fi reprezentată de premierul Ludovic Orban, potrivit Guvernului.

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, se va întâlni cu supraviețuitorii la Berlin, luni dimineața, înainte de a merge împreună în Polonia.

Evenimentul comemorativ va fi deschis de președintele Poloniei, Andrzej Duda, după care vor urma discursuri ale supraviețuitorilor de la Auschwitz.

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit TVR

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În total, în lagărul nazist și-au pierdut viața peste un milion de persoane, în principal etnici evrei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune lansarea Conferinței privind viitorul Europei într-un moment istoric: la 9 mai 2020, de Ziua Europei

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a propus miercuri ca lansarea oficială a Conferinței privind viitorul Europei să aibă loc la 9 mai 2020, de Ziua Europei, marcând astfel aniversarea a 70 de ani de la Declarația Schuman și a 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, asumându-și în această privință poziția Parlamentului European adoptată săptămâna trecută. Totodată, această propunere are o însemnătate aparte și pentru România: anul trecut, la 9 mai 2019, România a găzduit, la Sibiu, prima reuniune a șefilor de stat sau de guvern din UE organizată vreodată de Ziua Europei, încheiată cu angajamentul liderilor europeni de a apăra o singură Europă, de la nord la sud și de la est la vest.

Executivul european și-a prezentat miercuri ideile pentru creionarea marilor teme de discuție ale Conferinței privind viitorul Europei, care ar urma să fie lansată de Ziua Europei și să se desfășoare timp de doi ani, devenind a treia instituție a Uniunii Europene, după Parlamentul European și Consiliul European, care își adoptă poziția cu privire la această Conferință. 

”Comunicarea adoptată reprezintă contribuția Comisiei Europeană la dezbaterile aprinse care au loc deja cu privire la Conferința privind viitorul Europei – un proiect care a fost anunțat de președinta Ursula von der Leyen în orientările sale politice și care urmărește să le ofere europenilor posibilitatea de a avea un cuvânt mai greu de spus cu privire la ceea ce face Uniunea Europeană și cum se pune în slujba cetățenilor”, informează Comisia Europeană într-un comunicat.

Conferința va beneficia de învățămintele desprinse din experiențele anterioare, de exemplu din dialogurile cu cetățenii, dar introduce și o multitudine de elemente noi menite să atragă o audiență mai largă și să consolideze căile prin care cetățenii pot influența acțiunile viitoare ale UE. Conferința va crea premisele pentru o dezbatere deschisă, incluzivă, transparentă și structurată cu cetățeni veniți din orizonturi profesionale diverse și din toate categoriile sociale. Comisia se angajează să transpună în acțiuni concrete rezultatele dezbaterilor.

Ce propune Comisia Europeană? Ursula von der Leyen: Cetățenii trebuie să se afle în centrul tuturor politicilor noastre

Comisia propune două direcții de lucru paralele pentru dezbateri. Prima ar trebui să se axeze pe prioritățile UE și pe obiectivele pe care Uniunea ar trebui să le urmărească, printre care se numără combaterea schimbărilor climatice și provocările de mediu, o economie aflată în slujba cetățenilor, echitatea socială și egalitatea, transformarea digitală a Europei, promovarea valorilor noastre europene, afirmarea mai puternică a vocii UE în lume sau consolidarea bazelor democratice ale Uniunii. Cea de a doua direcție de lucru ar trebui să se axeze pe abordarea unor teme legate în mod specific de procesele democratice și de aspectele instituționale, în special de sistemul candidaților cap de listă și de listele transnaționale pentru alegerile pentru Parlamentul European.

”Cetățenii trebuie să se afle în centrul tuturor politicilor noastre. Îmi doresc, așadar, ca toți europenii să contribuie activ la Conferința privind viitorul Europei și să joace un rol primordial în stabilirea priorităților Uniunii Europene. Doar împreună putem construi Uniunea noastră de mâine”, a spus Ursula von der Leyen.

Însărcinată cu coordonarea acestui proiect, Dubravka Šuica, vicepreședinta Comisiei Europene pentru democrație și demografie, a declarat că ”Conferința privind viitorul Europei este o ocazie unică de a reflecta împreună cu cetățenii, de a-i asculta, de a intra în dialog cu ei, de a le răspunde și de a explica”.

”Vom consolida încrederea între instituțiile UE și cei în slujba cărora lucrăm. Este șansa noastră de a arăta cetățenilor că vocea lor este auzită în Europa”, a completat Šuica, care va coordona activitatea Comisiei Europene legată de Conferință și va benefica în acest sens de sprijinul vicepreședintei Vera Jourová pentru aspectele instituționale și al vicepreședintelui Maros Šefčovič pentru dimensiunea prospectivă și aspectele interinstituționale.

Comisia Europeană consideră conferința drept un forum deschis tuturor, nu numai celor care locuiesc în capitalele Europei, ci cetățenilor din toate colțurile Uniunii. Sunt invitate să participe la discuții și celelalte instituții ale UE, parlamentele naționale, partenerii sociali, autoritățile locale și regionale și societatea civilă. O platformă online multilingvă va asigura transparența dezbaterilor și va permite o participare cât mai largă. Astfel, Comisia Europeană s-a angajat să ia, împreună cu celelalte instituții ale UE, măsurile cele mai eficace pentru ca ideile și părerile exprimate de cetățeni să fie integrate în procesul de elaborare a politicilor UE.

Trebuie precizat că poziția Comisiei Europene apare după ce Parlamentul European și Consiliul European și-au definitivat și ele contribuția la Conferința privind viitorul Europei. 

Parlamentul European a propus organizarea ”mai multor agore ale cetățenilor și tinerilor” și lansarea Conferinței pe 9 mai 2020

Parlamentul European, în rezoluția sa din 15 ianuarie 2020, a făcut apel la un proces deschis și transparent, care să asigure o abordare incluzivă, participativă și echilibrată față de cetățeni și de părțile interesate.

Eurodeputații au solicitat ca cetățenii și tinerii ”să dea tonul” pentru reforma Uniunii Europene și în care propun organizarea unor ”agore tematice” ale cetățenilor din toată Europa. Parlamentul European precizează că negocierile cu Comisia și Consiliul European ar trebui încheiate la timp pentru ca această Conferință să fie lansată cu prilejul Zilei Europei din 2020 (9 mai) și să aibă loc până în vara anului 2022.

Pe lângă sprijinul la nivel înalt din partea președinților celor trei instituții principale ale UE, Parlamentul European a îndemnat Consiliul și Comisia Europeană să își exprime angajamentul față de o posibilă schimbare a tratatelor.

Mai mult, Conferința președinților din Parlamentul European l-a propus pe Guy Verhofstadt, fostul lider al Grupului ALDE, actualmente Renew Europe din Parlamentul European, să devină președintele Conferinței privind viitorul Europei.

Liderii europeni pregătesc terenul pentru reformarea UE: Emmanuel Macron, Klaus Iohannis și ceilalți lideri susțin lansarea ”Conferinței privind viitorul Europei”

Între timp, în concluziile sale din 12 decembrie 2019, Consiliul European a îndemnat președinția croată să înceapă să lucreze la definitivarea poziției Consiliului. Președinția croată a inclus, la rândul său, conferința printre prioritățile pe care și le-a fixat pentru mandatul său la președinția rotativă a Consiliului.

”Conferința ar trebui să contribuie la dezvoltarea politicilor noastre pe termen mediu și lung, astfel încât să fim în măsură să abordăm mai bine provocările actuale și viitoare”, au spus liderii în decembrie trecut, având în vedere că la summitul din 20-21 iunie 2019 a fost adoptată Agenda Strategică a UE 2019-2024, prin care Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Agenda Strategică a Liderilor pentru perioada 2019-2024 are ca moment predecesor Summitul de la Sibiu, din 9 mai 2019, când șefii de stat sau de guvern din UE și-au luat angajamentul de a apăra o singură Europă, de la nord la sud și de la est la vest.

În egală măsură, în concluziile lor, liderii europeni propun valorificarea dialogurilor cu cetățenii purtate cu succes în ultimii doi ani și să prevadă o amplă consultare a cetățenilor în cursul procesului.

”Conferința trebuie să implice Consiliul, Parlamentul European și Comisia, cu respectarea deplină a echilibrului interinstituțional și a rolurilor acestora, astfel cum sunt definite în tratate. Consiliul European subliniază că este nevoie de un proces incluziv, în care toate statele membre să fie implicate în mod egal. Instituțiile și statele membre ale UE, inclusiv parlamentele lor, ar trebui să își asume în mod egal acest proiect”, se mai arată în concluziile Consiliului European.

Declarație comună a Comisiei, Parlamentului și Consiliului

Potrivit comunicării de miercuri a Comisiei Europene, executivul de la Bruxelles consideră că este crucial ca cele trei instituții să formuleze o declarație comună în care să fie precizate conceptul, structura, sfera de acțiune și calendarul Conferinței privind viitorul Europei și să se stabilească un set de principii și obiective agreate de toate părțile.

Această declarație va putea fi mai apoi semnată și de alți actori publici, fie ei instituții, organizații sau alte părți interesate. Parlamentele și actorii naționali și regionali joacă un rol important în cadrul conferinței și ar trebui să fie încurajați să organizeze evenimente legate de conferință.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european pentru transport Adina Vălean participă la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde va susține un discurs privind viitorul mobilității

Published

on

© European Parliament

Comisarul european pentru transport, Adina Vălean, va participa joi la Forumul Economic Mondial de la Davos, acolo unde va avea întrevederi cu importanți oficiali, inclusiv cu secretarul american pentru transport, și va susține un discurs introductiv în cadrul panelului privind viitorul mobilității.

Potrivit programului său oficial, Vălean își va începe ziua la Davos cu o serie de întrevederi bilaterale cu Cristoph Wolff, șeful departamentului privind viitorul mobilității în cadrul World Economic Forum și Elaine Chao, secretarul american pentru transport.

În cursul zilei, comisarul european pentru transport se va adresa unei audiențe de 900 de persoane în cadrul panelului ”Viitorul mobilității”.

Ulterior, Adina Vălean va fi prezentă la două sesiuni de lucru cu ușile închise privind tematicile ”Clean Skies of Tomorow” și ”Circular Car”, alături de secretarul general al Organizației Internaționale a Aviației Civile, de președintele COP26.

În cadrul sesiunii ”Circular Car”, discuțiile vor fi moderate de Ernest Moniz, fost secretar american al energiei.

Adina Vălean și-a preluat atribuțiile de comisar european pentru transport la 1 decembrie ca parte a instalării în funcție a noii Comisii Europene. Între atribuțiile sale figurează ca principal obiectiv, pentru următorii cinci ani, implementarea unui ”transport durabil, sigur și accesibil” la nivel european.

Pe de altă parte, coordonarea domeniului transporturilor la nivelul UE este importantă și din perspectiva Pactului Ecologic European.

În ambițiosul plan lansat de Comisia Europeană și care conține 50 de acțiuni concrete până în 2050 este prevăzută și reducerea cu 90% a emisiilor din domeniul transporturilor până în anul 2050, întrucât transporturile produc în prezent 25% din emisiile de gaze cu efect de seră.

Cea de-a 50-a ediție a prestigiosului Forum Economic Mondial de la Davos, o reuniune anuală a elitelor politice și de afaceri globale și care anul acesta stă sub schimbărilor climatice și turbulențelor mondiale, se desfășoară de marți până vineri în faimoasa stațiune din Alpii elvețieni. Aproximativ 3.000 de participanţi din 117 ţări participă la cea de-a 50-a reuniune anuală, printre aceştia numărându-se preşedintele american Donald Trump, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, precum și pe tânăra activistă de mediu Greta Thunberg.

Temele majore care domină în mod tradițional Forumul de la Davos – evoluțiile comerțului și economiei globale, a patra revoluție industrială și influența companiilor tehnologice, viitorul multilateralismului și al globalizării, precum și ordinea geopolitică a lumii – ar putea fi eclipsate în acest an de criza climatică. Pentru prima dată, anul acesta, Raportul anual al Forumului Economic Mondial plasează criza ecologică în top cinci riscuri cu un impact major asupra lumii în deceniul următor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending