Comisia Europeană a decis alocarea a încă 3 miliarde de euro pentru sprijinirea statelor membre în implementarea Pactului privind migrația și azilul, precum și pentru găzduirea refugiaților din Ucraina, informează comunicatul oficial.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat acest sprijin suplimentar în conferința de presă de vineri, alături de cancelarul german Friedrich  Merz. 

Finanțarea suplimentară provine din revizuirea actualului Cadrul Financiar Multianual (CFM – 1,8 miliarde euro) și dintr-o majorare a Fondului pentru Azil, Migrație și Integrare (AMIF) și a Instrumentului pentru Managementul Frontierelor și Vize (BMVI – 1,2 miliarde euro).

Aceste fonduri se adaugă celor aproape 11 miliarde de euro deja alocate pentru migrație și gestionarea frontierelor prin AMIF și BMVI pentru perioada 2025–2027, precum și celor 450 de milioane de euro alocate statelor membre care găzduiesc persoane aflate sub protecție temporară din Ucraina, începând din 2022.

„În ceea ce privește gestionarea migrației, sprijinim statele membre pe tot parcursul acestui proces. Cele 3 miliarde de euro vin într-un moment crucial, în care pregătirile pentru implementarea Pactului privind migrația și azilul avansează în ritm susținut, iar solidaritatea UE cu Ucraina rămâne fermă”, a declarat Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă pentru Suveranitate Tehnologică, Securitate și Democrație

Statele membre vor putea utiliza acest sprijin financiar suplimentar până la finalul anului 2027, atât pentru implementarea Pactului privind migrația și azilul (prin AMIF și BMVI), cât și pentru sprijinirea persoanelor care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei (prin AMIF).

Fiecărui stat membru îi va fi alocată o sumă specifică, stabilită pe baza unui set de criterii de eligibilitate. Pentru a accesa această finanțare suplimentară, statele membre vor trebui să își modifice programele naționale existente până la sfârșitul anului 2025. Comisia este deja în contact strâns cu autoritățile naționale pentru a oferi sprijinul necesar în acest proces.

Vicepreședinta Executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a fost primită la Palatul Cotroceni de către președintele interimar, Ilie Bolojan, informează un comunicat oficial al Administrației Prezidențiale. 

Discuțiile s-au concentrat pe teme de interes major pentru România și Uniunea Europeană: strategia privind Marea Neagră și consolidarea apărării pe Flancul Estic, accelerarea accesării fondurilor europene și recuperarea întârzierilor din PNRR, precum și pregătirea proiectelor din industria de apărare în vederea finanțării prin programul european ReArm / Readiness 2030 și creării de locuri de muncă.

De asemenea, a fost subliniată importanța îmbunătățirii colaborării interinstituționale, pentru o reprezentare cât mai eficientă a României în cadrul Uniunii Europene și o contribuție activă în construcția europeană.

Întâlnirea a reflectat angajamentul ambelor părți de a lucra împreună pentru avansarea dosarelor de importanță strategică.

Citiți și: Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

Comisia Europeană a anunţat, pe 25 martie, că a emis o evaluare preliminară pozitivă a jalonului-cheie din cea de-a treia cerere de plată a României în ceea ce priveşte reducerea regimului fiscal special pentru microîntreprinderi. Pe de altă parte, Comisia a constatat că jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în această etapă.

Totodată, CE a anunţat a anunţat că activează procedura de „suspendare a plăţilor”, astfel cum se subliniază în Regulamentul privind MRR. Această procedură oferă României mai mult timp pentru a îndeplini aceste jaloane restante, primind în acelaşi timp plăţi parţiale pentru jaloanele care au fost finalizate cu succes.

Până în prezent, 68 dintre cele 74 de jaloane şi ţinte au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care se ridică la 2 miliarde euro (fără prefinanţare) în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, elementul central al planului de redresare post-pandemie NextGenerationEU. 

Cultura oferă cetățenilor un sentiment de comunitate și integrare. Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru publicat de Comisia Europeană, cetățenii sprijină cu fermitate schimburile culturale, libertatea artistică și condițiile de muncă echitabile pentru artiști. Aceștia solicită, de asemenea, un rol mai puternic al UE pentru a proteja patrimoniul și a răspunde impactului noilor tehnologii.

87% dintre respondenți sunt de acord că domeniul cultural și schimburile culturale ar trebui să ocupe un loc foarte important în UE, astfel încât cetățenii să se simtă mai europeni. 86% afirmă că patrimoniul cultural este important pentru Europa, confirmând că cultura este apreciată nu numai în viața actuală, ci și ca parte a trecutului. Un procent similar de respondenți afirmă că cultura și artele sunt importante pentru bunăstarea și dezvoltarea economică.

Libertatea artistică este apreciată, dar percepțiile variază

Libertatea artistică rămâne un pilon al societăților democratice, iar 88% dintre europeni au declarat că aceasta contează pentru ei. 77% cred că artiștii își pot exprima liber ideile și opiniile fără teama de cenzură sau represalii din partea guvernului lor. Cu toate acestea, percepția asupra libertății artistice variază de la un stat membru la altul.

Aproape jumătate dintre europeni se implică în activități artistice

49% dintre respondenți au indicat că au participat la activități artistice în ultimele 12 luni. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă în comparație cu 2013, când cifra a fost de 37%.

Cetățenii își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul IA și la remunerarea artiștilor

În același timp, 73% dintre europenii intervievați sunt îngrijorați de faptul că dezvoltarea IA generative ar putea avea un impact asupra ocupării forței de muncă sau asupra veniturilor artiștilor. Mai puțin de jumătate dintre europeni (48%) au declarat că ar putea face diferența între o operă de artă cu IA și una realizată de un om. În sens mai larg, remunerarea echitabilă rămâne o problemă: doar 51% afirmă că, în opinia lor, artiștii din țara lor primesc, în general, o remunerație echitabilă și adecvată pentru munca lor.

Publicul sprijină consolidarea rolului UE în domeniul culturii

Europenii consideră, de asemenea, că țara lor și UE ar trebui să colaboreze mai strâns în chestiuni de politică culturală, principalele priorități fiind:

• creșterea accesibilității artelor;
• protejarea siturilor de patrimoniu cultural în timpul războaielor, al dezastrelor naturale sau al schimbărilor climatice;
• garantarea faptului că artiștii și lucrătorii din domeniul cultural beneficiază de o remunerație echitabilă și de condiții bune de muncă.

În cazul respondenților din România, 76% afirmă că au un interes crescut pentru cultură. Acest interes se reflectă în preferințele pentru muzică, filme, dar și tradiții populare.

Participare culturală sub media europeană
Cu toate acestea, doar 36% dintre români au participat la cel puțin un eveniment cultural în ultimele 12 luni (față de 52% media UE). Cele mai frecvente activități sunt vizionarea de filme sau ascultarea muzicii, mai rar fiind menționate vizitele la muzee, concerte sau teatre.

Principalele bariere
Românii indică în principal:

• lipsa de timp (39%)
• prețul ridicat al biletelor (28%)
• lipsa ofertei culturale locale (22%)

Rolul educației și tehnologiei
68% consideră că educația artistică ar trebui să aibă un rol mai important în școală. De asemenea, platformele digitale devin o poartă tot mai accesată spre cultură – peste 70% dintre respondenți au consumat produse culturale online.

Sprijin pentru diversitate și patrimoniu
Românii sunt printre cei mai mari susținători ai păstrării patrimoniului cultural și ai promovării diversității culturale în UE.

Rezultatele Eurobarometrului special de astăzi vor contribui la pregătirea Busolei culturale pentru Europa, viitorul cadru strategic al Comisiei pentru politica culturală a UE, care este așteptat încă în 2025. În plus, o cerere de contribuții privind Busola pentru cultură este în prezent deschisă pentru feedback până la 13 mai.

Sondajul a fost realizat în perioada februarie-aprilie 2025 și a colectat răspunsuri de la peste 26.300 de cetățeni ai UE. Raportul complet și detaliat, precum și fișele informative pentru fiecare dintre cele 27 de state membre ale UE au fost publicate astăzi pe site-ul Eurobarometru.