Biroul prim-ministrului ungar Viktor Orban a declarat joi că Ungaria analizează opțiunea retragerii din Organizația Mondială a Sănătății, luând în considerare factorii care au determinat și alte state să ia măsuri similare, informează Politico. 

Președintele american Donald Trump a ordonat retragerea SUA imediat după preluarea mandatului în ianuarie, fiind urmat miercuri de președintele argentinian Javier Milei.

Gergely Gulyas, ministrul responsabil cu biroul prim-ministrului ungar, a declarat joi reporterilor că „dacă cea mai puternică țară din lume decide să părăsească o organizație internațională, atunci cred că Guvernul Ungariei ar acționa cu prudență dacă ar lua în considerare dacă nu ar trebui să facă acest pas.”

„S-ar putea să ajungem la concluzia că nu trebuie să facem acest lucru, s-ar putea să luăm o altă decizie, desigur, dar cu siguranță merită luat în considerare”, a declarat Gulyas, deoarece „cea mai puternică democrație din lume pleacă de bunăvoie.”

Așa cum a făcut în timpul primei sale administrații, Trump a retras SUA din Organizația Mondială a Sănătății. El a ordonat, de asemenea, o revizuire cuprinzătoare a cheltuielilor cu ajutorul extern al SUA. Ambele măsuri se încadrează în abordarea sa mai izolaționistă “America pe primul loc” față de afacerile internaționale.

Trump și aliații săi au acuzat OMS că interferează cu suveranitatea țărilor, că este influențată excesiv de China și că a gestionat defectuos răspunsul la pandemia de COVID-19 – acuzații respinse categoric de directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-un discurs adresat țărilor membre luni.

„Ca agenție a ONU, OMS este imparțială și există pentru a deservi toate țările și toți oamenii. Când țările fac solicitări care depășesc misiunea OMS de a sprijini sănătatea globală, spunem nu, politicos”, a declarat Tedros. 

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a participat la dezbaterea IciLEurope, găzduită de France 24, în cadrul căreia a subliniat importanța dialogului pentru identificarea soluțiilor pragmatice astfel încât viitorul relațiilor dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană să fie unul mai bun.

”Au trecut cinci ani de la Brexit, iar în tot acest timp am văzut efectele nefaste pentru britanici dar și cum cooperarea economică și de securitate dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană au fost afectate semnificativ. Astăzi, mai mult ca oricând, este esențial să găsim o cale de mijloc, agreată de cele două părți, pentru a reconstrui încrederea și colaborarea de care avem cu toții nevoie”, a precizat eurodeputatul.

Victor Negrescu și-a exprimat încrederea că ”actual guvern laburist”, cu care a avut numeroase discuții, ”este pregătit să conducă acest proces și să ne ofere un nou impuls relațiilor noastre bilaterale”.

Europarlamentarul a punctat, de asemenea, importanța protejării cetățenilor europeni și români care trăiesc în Regatul Unit.

”Ei merită ca drepturile lor să fie respectate și să trăiască fără temeri sau incertitudini. Am subliniat aceste aspecte în numeroasele întâlniri avute cu autoritățile britanice și europene responsabile. România și întreaga Uniune Europeană trebuie să rămână unite în demersul de a apăra interesele tuturor cetățenilor noștri, indiferent unde aleg să-și construiască viitorul”, a amintit oficialul european.

Ziua de 24 iunie 2016 a fost emisarul a două vești neașteptate: cetățenii britanici au decis, în proporție de 51.89%, ca Regatul Unit să părăsească Uniunea Europeană, iar țara a rămas fără prim-ministru în urma deciziei artizanului Brexitului, David Cameron, de a-și da demisia din fruntea Guvernului. 

Britanicii fuseseză astfel invitați, pentru a doua oară în mai puțin de 50 de ani, să se pronunțe cu privire la problema aderării/rămânerii la/în Uniunea Europeană.

Prima consultare a cetățenilor a avut loc în 1975, când labursitul Harold Wilson, din dorința a scăpa de opoziția anti-europeană din propriul partid, a hotărât convocarea unui referendum privind apartenența țării la un club în care tocmai intrase după un decediu de negocieri.

La 5 iunie 1975, cetățenii britanici s-au pronunțat printr-un ”Da” răsunător pentru Europa. 17.378.581 (67.23%) au votat pentru rămânerea în Comunitatea Europeană, strămoșul Uniunii Europene, comparativ cu 8.470.073 (32.77%), cei care s-au pronunțat împotrivă.

După un travaliu al negocierilor care a durat ani, ieșirea oficială a Regatului Unit din Uniunea Europeană s-a produs la 31 ianuarie 2020, după ora Bruxelles-ului, 1 februarie 2020, după ora Londrei, cu addendumul că a existat o perioadă de tranziție, până la 31 decembrie 2020, care a permis acestei țări să se bucure de piața unică și uniunea vamală. 

Într-un recent raport al think-tank-ului European Council on Foreign Relations (ECFR), majoritatea britanicilor care au votat pentru ieșirea țării din Uniunea Europeană și-au arătat deschiderea de a accepta acum o revenire la libera circulație în schimbul accesului la piața unică.

Mai mult, cel mai recent sondaj YouGov arată că sprijinul britanicilor pentru ieșirea Regatului Unit din UE a scăzut la un minim post-referendum de 30%. 

În prezent, Marea Britanie depune eforturi pentru a-și consolida cooperarea strategică cu Uniunea Europeană, semnând o declarație comună în acest sens.

Astfel, Londra va găzdui în această primăvară un summit destinat resetării relațiilor post-Brexit.

Franța a livrat joi Ucrainei un prim lot de avioane de luptă Mirage 2000-5 pentru a ajuta Kievul să-și apere spațiul aerian împotriva Rusiei, a declarat joi ministrul Apărării, Sébastien Lecornu, relatează France24.

„Primele dintre aceste avioane au ajuns astăzi în Ucraina”, a declarat Lecornu pe X, fără a preciza câte au fost livrate. După ce Franța a contribuit la formarea piloților ucraineni în ultimele luni, „ei vor ajuta acum la apărarea cerului Ucrainei”, a adăugat el.

Le 6 juin 2024, @EmmanuelMacron avait annoncé la livraison à l’Ukraine de Mirage 2000 français.

Les premiers d’entre eux sont arrivés aujourd’hui en Ukraine.

Avec à leur bord les pilotes ukrainiens formés pendant plusieurs mois en France, ils participeront désormais à défendre…

— Sébastien Lecornu (@SebLecornu) February 6, 2025

În iunie anul trecut, președintele Emmanuel Macron a anunțat că Franța va transfera avioane Mirage 2000-5 Ucrainei și va instrui piloții ucraineni ai acestora în cadrul cooperării militare cu Kievul.

Din cele 26 de aeronave Mirage 2000-5 deținute de forțele aeriene franceze, șase urmau să fie transferate Ucrainei, potrivit unui raport bugetar publicat de camera inferioară a Adunării Naționale a Franței.

Ministerul francez al Apărării nu a negat și nici nu a confirmat cifra din motive de securitate.

Piloții și mecanicii ucraineni au fost instruiți în estul Franței pentru a utiliza avioanele, care au suferit modificări, inclusiv pentru a combate bruiajul rusesc.

Franța a anunțat livrarea primelor avioane de luptă în contextul în care discuțiile privind o încheiere negociată a războiului de aproape trei ani au crescut, Donald Trump fiind din nou la Casa Albă, iar trupele ucrainene se luptă pe câmpul de luptă din est.

În august, Ucraina a primit primul lot de avioane de luptă F-16 de fabricație americană.