Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Published

on

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat investiții de până la 20% din fondul de redresare post-pandemie Next Generation EU, care se ridică la 750 miliarde de euro, pentru a pava „calea europeană spre era digitală”. 

„Vom investi 20% din Next Generation EU în domeniul digital. (…) Vrem să pavăm calea, calea europeană, către Era digitală: pe baza valorilor noastre, a forței noastre, a ambițiilor noastre globale”, a subliniat von der Leyen în primul său discurs despre Starea Uniunii Europene, în plenul Parlamentului European, la Bruxelles.

 

„Imaginați-vă pentru o clipă viața în această pandemie fără digital în viața noastră. De la statul în carantină – izolați de familie și comunitate și separați de lumea muncii – la probleme majore de aprovizionare. De fapt, nu este atât de greu de imaginat că acesta a fost cazul în urmă cu 100 de ani în timpul ultimei pandemii majore. Un secol mai târziu, tehnologia modernă le-a permis tinerilor să învețe de la distanță și altor milioane să lucreze de acasă. A permis companiilor să-și vândă produsele, fabricilor să continue să funcționeze și guvernelor să furnizeze servicii publice cruciale de la distanță. Am văzut câțiva ani de inovație digitală și transformare în decursul a câteva săptămâni. Ajungem la limita lucrurilor pe care le putem face într-un mod analog. Și această mare accelerație abia începe. Trebuie să realizăm din acest moment decada digitală a Europei”, a menționat șefa Comisiei Europene. 

În acest sens, von der Leyen a pledat pentru o acțiune rapidă a UE în sfera digitală, cu obiective clar definite pentru 2030, cum ar fi conectivitatea, capabilitățile și serviciile publice digitale, care să se bazeze însă pe principii clare, precum dreptul la confidențialitate și conectivitate, libertatea de exprimare, fluxul liber de date și securitatea cibernetică. Motivul pentru care „trebuie să mișcăm repede” este acela de a ne asigura că UE stabilește standardele digitale pentru a nu fi nevoiți să le aplicăm  pe cele stabilite de alții. 

Astfel, șefa Comisiei Europene a anunțat investiții de până la 20% din fondul de redresare post-pandemie Next Generation EU, care se ridică la 750 miliarde de euro, pentru ca Europa „să capete mai mult control asupra propriului viitor”. 

Potrivit lui von der Leyen, un plan comun în sfera digitală la nivel european ar trebui să se concentreze pe trei domenii: date, tehnologie și infrastructură.

În domeniul datelor, președinta Executivului European a pus accentul pe valoarea inestimabilă a datelor industriale care pot fi „un motor puternic pentru inovație și noi locuri de muncă” dacă sunt puse la dispoziția companiilor, IMM-urilor și cercetătorilor. 

„Datele industriale valorează greutatea lor în aur atunci când vine vorba de dezvoltarea de noi produse și servicii. Dar realitatea este că 80% din datele industriale sunt încă colectate și niciodată utilizate, ceea ce este o risipă pură. O economie reală a datelor, pe de altă parte, ar fi un motor puternic pentru inovație și noi locuri de muncă. Iată de ce trebuie să securizăm aceste date pentru Europa și să le facem accesibile pe scară largă. Avem nevoie de spații comune de date – de exemplu, în sectoarele energiei sau al sănătății. Acest lucru va sprijini ecosistemele de inovare în care universitățile, companiile și cercetătorii pot accesa și contribui la date”, a atenționat aceasta.

În acest sens, von der Leyen a anunțat realizarea unui „cloud european” ca parte a NextGenerationEU – bazat pe GAIA-X, un proiect european dezvoltat pentru Europa, cu obiectivul de a pune la punct o infrastructură a datelor comună. 

În ceea ce privește al doilea domeniu, tehnologia, Ursula von der Leyen a făcut în special referire la inteligența artificială și la o propunere care urmează să fie prezentată curând de Comisie privind o identitate electronică europeană sigură, „în care avem încredere și pe care orice cetățean o poate folosi oriunde în Europa pentru a face orice, de la plata taxelor până la închirierea unei biciclete”. Această identitate electronică ar fi o „tehnologie cu care putem controla ce date sunt utilizate și cum”.

În ultimul rând, referitor la al treilea domeniu, infrastructura, președinta Comisiei Europene a subliniat că „conexiunile de date trebuie să țină pasul cu viteza rapidă de schimbare”

Fie că este vorba de agricultură de precizie în agricultură, diagnostic medical mai precis sau conducere autonomă sigură – inteligența artificială ne va deschide noi lumi. Dar această lume are nevoie și de reguli.

Vrem un set de reguli care să pună oamenii în centru. Algoritmii nu trebuie să fie o cutie neagră și trebuie să existe reguli clare dacă ceva nu merge bine. Comisia va propune o lege în acest sens anul viitor.

Aceasta include controlul asupra datelor noastre personale, care încă au mult prea rar astăzi. De fiecare dată când o aplicație sau un site web ne cere să creăm o nouă identitate digitală sau să ne conectăm cu ușurință printr-o platformă mare, nu avem nicio idee ce se întâmplă cu datele noastre în realitate.

De aceea, Comisia va propune în curând o identitate electronică europeană sigură.

Unul în care avem încredere și pe care orice cetățean îl poate folosi oriunde în Europa pentru a face orice, de la plata taxelor dvs. până la închirierea unei biciclete. O tehnologie în care ne putem controla ce date și cum sunt utilizate datele.

Al treilea domeniu la care a făcut referire Ursula von der Leyen este infrastructura, iar Comisia Europeană propune concentrarea pe investițiile în pe conectivitate sigură, pe extinderea rețelelor 5G, 6G și fibră, care să asigure oportunități de dezvoltare pentru afaceri, precum și pentru echilibrarea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni, în special cele rurale. 

Ursula von der Leyen susține miercuri primul său discurs privind Starea Uniunii Europene în timpul celei mai grave crize din istoria UE

În contextul pandemiei de COVID-19 și a crizei economice, eurodeputații trec în revistă realizările obținute până în prezent de Comisia condusă de von der Leyen.

În prima sa dezbatere privind Starea Uniunii Europene, Ursula van der Leyen prezintă activitatea Comisiei pentru a atenua criza economică și sanitară provocată de COVID-19 și va prezenta viziunea sa privind redresarea economică, lupta împotriva schimbărilor climatice și situația din vecinătatea Europei.

Liderii grupurilor politice evaluează activitatea Comisiei și își exprimă opiniile cu privire la prioritățile Comisiei pentru 2021.

Dezbaterea privind Starea Uniunii Europene reprezintă un moment-cheie pentru a demonstra responsabilitatea Comisiei Europene față de reprezentanții UE aleși în mod democratic. Discuțiile se concentrează asupra unor aspecte importante precum redresarea socială și economică, schimbările climatice, șomajul în rândul tinerilor și migrația.

Acest eveniment anual este semnificativ pentru a promova o Uniune mai transparentă și mai democratică. Reprezintă o oportunitate de a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățenii săi, evidențiind principalele puncte de acțiune și provocările din anul respectiv. Drepturile cetățenilor și procesul democratic stau la baza acestei dezbateri plenare unice.

Prima dezbatere privind starea Uniunii a avut loc la Strasbourg la 7 septembrie 2010, alături de președintele Comisiei în acel moment, José Manuel Barroso.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Securitate cibernetică: Comisia Europeană solicită României, Belgiei și Ungariei să respecte obligațiile care le revin în ceea ce privește operatorii de servicii esențiale

Published

on

© European Union, 2015

Comisia Europeană a decis vineri să trimită avize motivate Belgiei, Ungariei şi României în ceea ce priveşte absenţa notificării către Comisie a anumitor informaţii cu privire la identificarea operatorilor de servicii esenţiale, conform unui comunicat al Reprezentanței executivului european în România remis CaleaEuropeană.ro.

Termenul limită pentru transmiterea informaţiilor a fost 9 noiembrie 2018, iar cele trei ţări au la dispoziţie două luni pentru a lua măsurile necesare pentru a se conforma, în caz contrar cazul putând fi înaintat Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Comisia a solicitat aceste informaţii, astfel cum este prevăzut în Directiva privind securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice (Directiva UE 2016/1148), pentru a evalua coerenţa abordărilor pe care le adoptă diferite state membre atunci când identifică operatorii de servicii esenţiale.

“Avizele motivate de astăzi urmează scrisorilor de punere în întârziere trimise de Comisie celor trei state în iulie 2019. În cazul Belgiei, informaţiile lipsă includ numărul operatorilor din mai multe sectoare critice, cum ar fi energia, transporturile, sănătatea, furnizarea şi distribuţia apei potabile, precum şi informaţii cu privire la pragurile existente pentru identificarea acestora (utilizate în procesul de identificare). Ungaria trebuie să notifice informaţii care lipsesc deocamdată cu privire la operatorii de servicii esenţiale din sectorul transporturilor, iar autorităţile române nu au notificat încă măsurile naţionale care permit identificarea operatorilor, numărul operatorilor de servicii esenţiale şi pragurile utilizate în procesul de identificare“, se menţionează în comunicat.

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, Comisia Europeană urmăreşte acţionarea în justiţie a statelor membre care nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce le revin în temeiul legislaţiei UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare şi domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislaţiei UE, în beneficiul cetăţenilor şi al întreprinderilor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Procedura de infringement: România are la dispoziție două luni pentru a remedia deficiențele privind tratarea apelor urbane reziduale

Published

on

©️ European Commission

Comisia Europeană solicită României să remedieze deficiențele privind tratarea apelor urbane reziduale într-o scrisoare suplimentară de de punere în întârziere pentru nerespectarea normelor UE privind tratarea apelor urbane reziduale (Directiva Consiliului 91/271/CEE) în marile zone urbane.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, citat de Agerpres, această scrisoare de punere în întârziere reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement.

Așadar, țara noastră are la dispoziție două luni să remedieze această problemă, în caz contrar Executivul european poate decide să trimită un aviz motivat.

Potrivit acestei directive, oraşelor li se cere să pună în aplicare infrastructura necesară pentru colectarea şi tratarea apelor lor reziduale urbane. Apele reziduale netratate pot pune în pericol sănătatea umană şi pot polua lacurile, râurile, solul, apele de coastă şi subterane.

Obiectivul Pactului Ecologic European este să orienteze UE către reducerea la zero a poluării, care să aducă beneficii sănătăţii publice, mediului şi neutralităţii climatice.

Conform celor mai recente date oferite de autoritățile române, în vreme ce unele aglomerări nu au asigurat colectarea adecvată a apelor reziduale urbane, s-a constatat că cele suplimentare nu sunt conforme, informează Comisia Europeană.

188 de mari aglomerări încă nu sunt conforme cu obligaţiile de colectare a apelor reziduale urbane, prevăzute de legislaţia UE, în timp ce 192 de mari aglomerări nu respectă obligaţiile de tratare secundară, iar 193 de mari aglomerări nu îndeplinesc cel mai strict tratament.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport al Comisiei Europene: Fundamentele societăților democratice, sub presiunea influenței pe care social media o are asupra opiniilor politice ale utilizatorilor

Published

on

Fundamentele democratice ale societăților noastre sunt sub presiunea influenței pe care platformele de social media o exercită asupra opiniilor politice și a comportamentelor utilizatorilor, potrivit unui nou raport al Joint Research Centre al Comisiei Europene.

Raportul consacrat tehnologiei și democrației analizează influența tehnologiilor online asupra comportamentului politic și a procesului de luare a deciziilor.

Aproape 48% dintre europeni folosesc social media în fiecare zi sau aproape în fiecare zi și interacționează inclusiv din perspectivă politică, arată raportul, subliniind că platformele social media sunt supuse unei limitată supravegheri publice și guvernanțe democratice, care pot avea un impact uriaș asupra societăților.

“Platformele de socializare sunt instrumente valoroase care ne ajută să ne conectăm între noi și să ne implicăm în democrațiile noastre. Dar sunt folosite și pentru a răspândi mesaje polarizante și informații înșelătoare, care ne pot împiedica capacitatea de a lua decizii politice în cunoștință de cauză. Acest nou raport caracterizează aceste provocări, oferind dovezi solide care să ne ajute să întreprindem acțiunile corecte pentru a proteja un viitor democratic și participativ în beneficiul tuturor cetățenilor europeni”, a declarat, în context, comisarul european pentru inovație, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel.

Raportul dezvăluie presiunea pusă pe fundamentele societăților democratice din cauza influenței rețelelor sociale și a efectelor acestora asupra opiniilor politice și a comportamentelor noastre. Acesta subliniază provocările cheie, cum ar fi platformele care profită de informațiile colectate despre personalitățile utilizatorilor pentru a capta și păstra atenția lor sau folosind tehnici comportamentale pentru a încuraja oamenii să se angajeze și să împărtășească în mod constant informațiile lor.

O constatare importantă arată că utilizatorii nu sunt adesea familiarizați cu datele pe care le furnizează și cu modul în care sunt utilizate.

În cele din urmă, raportul indică algoritmi complecși, care selectează informațiile pe care utilizatorii le văd online, care sunt adesea opace și nu sunt bine înțelese și pot încuraja discursul polarizat sau ne pot împiedica să primim informații fiabile.

Studiul preîntâmpină mai multe inițiative importante, anunțate de Comisia Europeană, și care abordează probleme ce apar la nivelul rețelelor de socializare: Actul legislativ privind serviciile digitale și Planul de acțiune pentru democrația europeană.

La data de 2 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat consultarea publică referitoare la Actul Legislativ privind Serviciile Digitale. Consultarea vizează aspecte relevante pentru economia și societatea digitală cum ar fi siguranța online, libertatea de exprimare, corectitudinea și condițiile de concurență echitabile.

Conform celor prezentate, atât în programul politic al Președintelui von der Leyen, cât și în Comunicarea privind Conturarea viitorului digital al Europei, actualizarea cadrului legislativ pentru serviciile digitale reprezintă unul dintre obiectivele principale ale Comisiei Europene pentru următoarea perioadă.

Actul privind serviciile digitale vizează două direcții de acțiune: un set de măsuri ex-ante care să asigure un mediu concurențial adecvat în rândul platformelor online și un set de reguli care să aducă un grad mai mare de integrare la nivelul Pieței Interne pentru serviciile digitale. Noile reglementări vor contribui la asigurarea respectării drepturilor fundamentale, la protejarea cetățenilor Uniunii Europene în mediul online, asigurând un ecosistem echitabil pentru întreprinderile europene, care se pot dezvolta pentru a deveni cât mai competitive la nivel global.

În ce-l privește, scopul planului de acțiune privind democrația europeană este de a se asigura că cetățenii pot participa la sistemul democratic prin luarea de decizii informate, fără interferențe și manipulări ilegale. Planul de acțiune se va baza, de asemenea, pe lecțiile învățate din criza COVID-19 și va include măsuri privind: integritatea electorală, libertatea presei, pluralismul media și dezinformare.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

COMISIA EUROPEANA12 mins ago

Securitate cibernetică: Comisia Europeană solicită României, Belgiei și Ungariei să respecte obligațiile care le revin în ceea ce privește operatorii de servicii esențiale

CONSILIUL UE19 mins ago

Țările UE sprijină în unanimitate o reformă a OMS, care să devină mai “transparentă și mai puternică”: UE este pregătită să fie lider în acest efort

ROMÂNIA43 mins ago

Ambasadorul SUA afirmă sprijinul țării sale pentru “perioada Renașterii în România”: România poate fi un lider de talie mondială şi un model demn de urmat în Europa

U.E.57 mins ago

Belgia, țara care găzduiește instituțiile UE și NATO, intră în carantină totală pentru a salva sistemul sanitar

Cristian Bușoi15 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România, șanse reale de a obține găzduirea Centrului European pentru Securitatea Cibernetică și de a-și consolida poziția în UE

U.E.16 hours ago

Comisarul european pentru sănătate îndeamnă statele membre să impună măsuri dure de distanțare socială „pentru a rupe lanțul transmiterii” noului coronavirus

NATO17 hours ago

MApN: Încă două avioane F-16 au sosit în țară. Forțele Aeriene Române au de acum în dotare 16 aeronave de luptă F-16

ROMÂNIA17 hours ago

Raport al Comisiei Europene: România a suferit cele mai mari pagube produse de incendii în zonele protejate în 2019

ROMÂNIA18 hours ago

Procedura de infringement: Comisia Europeană solicită României să transpună pe deplin legislația UE care condamnă discursul și infracțiunile motivate de ură

ROMÂNIA18 hours ago

Ambasadorul SUA, la cinci ani de la Colectiv: Nu pot șterge răul din trecut, dar pot să asigur că SUA sunt partenerul neclintit în crearea unei Românii lipsite de corupție

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI21 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru Cerul Unic European, speră că va finaliza cât mai rapid acest dosar ”esențial pentru viitorul aviației”

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

ROMÂNIA4 days ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA4 days ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA4 days ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA4 days ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș5 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

Advertisement
Advertisement

Trending