Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, a subliniat în cadrul unui eveniment organizat în Silicon Valley, nevoia unei colaborări mai strânse între UE și SUA în domeniul inovării.

Acesta se află într-o vizită oficială în ”capitala mondială a tehnologiei” pentru a organiza alături de comisarul european pentru  Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Mariya Gabriel, Zilele europene ale inovării.

Obiectivul evenimentului este de a atrage investitori și specialiști pentru dezvoltarea sistemului european de inovare.

”În deschiderea EU Innovation Days, am prezentat astăzi acțiunile Comisiei ITRE, pe care o conduc în Parlamentul European în domeniul cercetării și inovării. Am subliniat că ITRE susține inițiativele comisarului european pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Mariya Gabriel și programele europene Horizon Europe, Innovation Union și The European Research Area (ERA). Am insistat pe nevoia unui colaborări mai strânse cu SUA în domeniul inovării. Trebuie să știți că Statele Unite ale Americii sunt cel mai important participant non-UE la programele de cercetare ale Uniunii”, a detaliat Bușoi într-un mesaj publicat pe Facebook.

Apelul său vine pe fondul unor valori și ambiții comune în domeniul științei și cercetării, ”pe care îl considerăm esențial pentru progres”.

”Rezultatele și proiectele pe care SUA, în general și Silicon Valley, în special, le au in domeniul inovarii sunt o importantă sursă de inspirație și pentru UE. Am subliniat totodată necesitatea consolidării cooperării transatlantice pentru a răspunde mai bine provocărilor din domeniul sănătății și al climei, dar și oportunităților oferite de inteligența artificială, quantum computing și tehnologia 6G”, a completat eurodeputatul în cadrul evenimentului la care au participat peste 250 de persoane.

Mai mult, acesta a reafirmat ”angajamentul Parlamentului European de a susține toate inițiativele care să transforme Europa într-un continent al inovației și cercetării”. Cristian Bușoi nu a uitat să amintească de Cluj Napoca, ”centru al inovării și excelenței”.

În 2022, investițiile în inovare în Europa s-au ridicat la peste 85 de miliarde de euro.

Comisia Europeană recunoaște că decizia din 8 decembrie 2022 din Consiliul justiție și afaceri interne privind respingerea aderării României la Schengen este una ”incorectă și regretabilă”, anunță eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE), astfel că instituția europeană ”validează în mod oficial argumentele” pe care acesta le-a invocat atunci când a pornit acțiunea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

”Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, în răspunsul la întrebarea pe care am adresat-o, subliniază importanța eliminării controalelor la frontierele interne pentru libera circulație a persoanelor și a mărfurilor și pentru consolidarea competitivității în UE. Este important să reținem că eforturile continuă. Comisia Europeană face precizarea că este în continuă colaborare cu statele membre pentru a ajunge la un acord unanim în ceea ce privește aderarea României”, detaliază eurodeputatul într-un mesaj publicat pe Facebook.

Deși Comisia Europeană nu și-a asumat în mod direct o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ”recunoaște că ne sunt încălcate drepturi și ne este îngrădit potențialul pe care ni-l oferă spațiul Schengen. Prin urmare, acest răspuns este foarte util în demersul pe care l-am inițiat la CJUE”, a mai spus Tomac.

Acesta s-a arătat convins că ”vom reuși să facem dreptate pentru România și ne vom obține dreptul de a fi liberi în Europa, așa cum ne dorim și cum merităm”.

Eugen Tomac a lansat o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene după ce României și românilor li s-a făcut o nedreptate în cadrul Consiliului JAI din 8 decembrie, când Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație.

Pentru ca demersul său să capete forță este nevoie ca Parlamentul European să intervină din calitatea de reclamant privilegiat în procesul intentat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Consiliului UE, astfel că eurodeputatul a lansat o companie de strângere de semnături în acest sens.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a încurajat Parlamentul European într-o discuție telefonică cu președinta acestei instituții, Roberta Metsola, ”să-și mențină rolul vital în combaterea impunității” pentru crimele comise în războiul ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei.

”În urma rezoluției Parlamentului European, ne-am coordonat demersurile în vederea creării unui tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei”, a detaliat oficialul ucrainean într-un mesaj publicat pe Twitter.

In my call with @EP_President @RobertaMetsola, I encouraged the European Parliament to keep up its vital role in tackling impunity. Following the relevant @Europarl_EN resolution, we coordinated steps toward creating a Special tribunal for the crime of aggression against Ukraine.

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) March 21, 2023

Acesta a anunțat pe aceeași rețea de socializare că ”astăzi (n.r. marți) și mâine (n.r. miercuri), Ucraina reunește coaliția de 33 de state care lucrează pentru crearea unui tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Tribunalul este esențial pentru a asigura tragerea la răspundere pentru crima inițială care a dus la atrocitățile rusești ulterioare”.

Today & tomorrow in Strasbourg, Ukraine is gathering the coalition of 33 states working to create a Special Tribunal for the Crime of Aggression Against Ukraine. The tribunal is critical to ensure accountability for the initial crime that led to all subsequent Russian atrocities.

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) March 21, 2023

De altfel, președinta Parlamentului European a avut o întâlnire cu procurorul general al Ucrainei, Andri Kostin, pentru a conveni asupra eforturilor viitoare și pentru ”a-i trage la răspundere” pe cei vinovați pentru ”fiecare crimă comisă”.

We will not rest until Ukraine achieves justice.

Following our meeting in Lviv earlier this month, Ukraine’s Prosecutor General @AndriyKostinUa and I today met at @Europarl_EN and agreed on further coordinated efforts.

To ensure accountability for every crime committed. pic.twitter.com/8FrKpFHKtI

— Roberta Metsola (@EP_President) March 22, 2023

”Nu ne vom odihni până când în Ucraina nu se va face dreptate”, a reiterat Metsola.

Întâlnirea are loc la scurtă vreme după ce Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus, Vladimir Putin, și a comisarului pentru drepturile copilului din Rusia, Maria Lvova-Belova, ca urmare a responsabilității lor în privința presupuselor crime de război legate de deportarea ilegală a copiilor din zonele ocupate de forțele ruse.

România s-a aflat printre cele 43 de țări care, în urmă cu un an, a sesizat această instanță pentru crime de război, crime împotriva umanității și crime de genocid în Ucraina.

Demersurile recente vin să răspundă apelurilor insistente ale președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, de a aduce în fața unui tribunal internațional ”întregul sistem de genocid rusesc”.