Corespondență din Strasbourg
Ultimul Consiliu European a demonstrat voința politică de a fi alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie, a apreciat miercuri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, arătându-se încrezătoare că o soluție în formula “UE-27” este posibilă.
Șefa executivului european a susținut un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, în cadrul unei dezbateri cu eurodeputații privind concluziile Consiliului European din 14-15 decembrie 2023 și pregătirea Consiliului European special din 1 februarie, reuniune generată, între altele, de refuzul Ungariei lui Viktor Orban din luna decembrie de a aproba revizuirea bugetului european 2021-2027 și sprijinul de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Potrivit lui von der Leyen, trebuie să “susținem această decizie” de a fi alături de Ucraina “cu o finanțare adecvată”.
“Am propus să garantăm Ucrainei o finanțare stabilă și substanțială în următorii patru ani pentru a sprijini funcționarea zilnică a statului, pentru a stabiliza economia și pentru a o apropia de Uniunea noastră”, a explicat ea.
Șefa Comisiei a precizat că actualizarea bugetului UE nu este doar despre Ucraina, ci și despre “competitivitate, migrație, sprijinul pentru Balcanii de Vest sau solidaritate în fața dezastrelor naturale, inundațiilor și incendiilor”.
“Și sunt încrezătoare că este posibilă o soluție în 27“, a adăugat von der Leyen, referindu-se la un consens al celor 27 de șefi de stat sau de guvern.
Deși s-a abținut de la vot privind integrarea europeană a Ucrainei, iar liderii europeni au putut adopta decizia deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina și cu Republica Moldova, premierul ungar Viktor Orbán a respins, prin veto, la Consiliul European din decembrie 2023 fondul de ajutor financiar pe termen lung al Uniunii Europene pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro. De aceea, liderii europeni au convenit să se întrunească, din nou, la 1 februarie 2024.
Propunerea Comisiei Europene include 17 miliarde de euro sub formă de granturi și 33 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi extra-bugetare pentru Kiev.
Ungaria și-a menținut inflexibilitatea pe această temă, deși Comisia Europeană a deblocat 10,2 miliarde de euro din fondurile europene alocate Ungariei, într-o decizie pentru care președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a fost acuzată că plătește “cea mai mare mită din istoria UE” lui Viktor Orban.
Acuzații similare a avut de înfruntat von der Leyen și la sesiunea plenară a PE de miercuri. Cu toate acestea, ea s-a apărat în discurs de aceste acuzații, conform cărora ar fi cedat şantajului premierului ungar Viktor Orban.
“Ultimul subiect pe care aș dori să îl abordez este Ungaria și accesul acesteia la fondurile UE. (…) Când am preluat mandatul, am promis să protejăm statul de drept în Uniunea noastră, fiind în același timp corecți față de toate statele membre. Am făcut din acest lucru o prioritate pentru Comisia mea”, a spus ea, invocând mecanismul privind satul de drept și rapoartele aferente.
“În luna mai a anului trecut, Ungaria a adoptat o nouă lege privind reforma justiției care abordează o serie de recomandări ale noastre din Raportul 2022. Este o lege care consolidează independența justiției și limitează posibilitatea de interferență politică asupra sistemului judiciar. Acest lucru a fost necesar pentru ca Ungaria să îndeplinească condițiile pentru fondurile de coeziune. Aceasta este ceea ce am solicitat – și Ungaria a îndeplinit. Comisarii au informat Parlamentul în prealabil și, bineînțeles, sunt pregătiți să ofere informații suplimentare oricând. În același timp, aproximativ 20 de miliarde de euro rămân înghețate. Acestea sunt suspendate din motive care includ preocupări privind drepturile LGBTIQ, libertatea academică și drepturile de azil. Unele sunt blocate în cadrul mecanismului de condiționalitate. Și vor rămâne blocate până când Ungaria va îndeplini toate condițiile necesare. Între timp, Ungaria a primit, de asemenea, prefinanțare în cadrul REPowerEU, ca orice alt stat membru”, a explicat Ursula von der Leyen.
Între timp, premierul maghiar Viktor Orban a dat de înțeles că ar putea susține un sprijin “extra-bugetar” pentru Ucraina, iar premierul slovac Robert Fico a indicat că este de acord cu poziția omologului maghiar asupra necesității de a modifica planul Uniunii Europene privind acordarea de asistență financiară Ucrainei.
Oficialii UE susțin că, dacă nu vor reuși să convingă Ungaria, celelalte 26 de state membre vor căuta să ofere bani în afara bugetului UE, dar probabil pentru o perioadă mai scurtă de timp.
