Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a început miercuri discursul său din plenul Parlamentului European, care va vota asupra validării noulului executiv european, cu un recurs la istoria și a solicitat sprijinul privind ”un nou start pentru Europa”.
27 noiembrie, exact acum 30 de ani, ceasul bătea ora 12. Băteau clopotele bisericii, sirenele se auzeau, uzinele și magazinile erau goale în timp ce străzile se umpleau cu speranță… revoluția de catifea. Despre asta este Europe. Este despre oameni care stau împreună pentru libertățile și valorile lor”, a spus von der Leyen, în aplauzele sălii, citându-l ulterior pe Václav Havel, primul președinte al Cehoslovaciei post-comuniste.
”Fă efort pentru ceva pentru că e bine, nu doar pentru că are șanse de succes”, l-a parafrazat von der Leyen pe Havel, precizând că munca Comisiei Europene în următorii cinci ani va viza ”fiecare parte a societății și economiei noastre”.
Ursula von der Leyen a adus un omagiu și prececesorului său, Jean-Claude Juncker, căruia i-a mulțumit și despre care a spus că ”moștenirea lasată de el vorbește de la sine”.
”Dacă am revenit mai puternici după fiecare criză, și cred că am făcut-o, este mulțumită leadership-ului predecesorului meu Jean-Claude Juncker”, a spus ea.
”În inima acestei democrații europene vă solicit susținerea pentru un nou start pentru Europa (…) Suntem gata, dar și mai important, Europa este gata. Haideți să trecem la treabă.”, a spus von der Leyen, parcurgând prioritățile sale în privința egalității de gen și în domeniile climei, acțiunii externe, Europa actor digital și inovație.
”Să fim o forță a păcii și a schimbării pozitive. (…) Putem fi cei care configurează o ordine globală mai bună pentru că asta este vocația Europei. (..) Aceasta este calea noastră, calea europeană. Aceasta este comisia geopolitică la care mă gândesc și de care Europa are nevoie”, a mai spus Ursula von der Leyen, vorbind despre “super-puterea comercială a Uniunii Europene”, despre întărirea Uniunii prin intermediul unei ”piețe unice puternice” și a unei ”monede unice puternice”.
Citiți și Comisia geopolitică a Ursulei von der Leyen vine în fața Parlamentului European pentru votul de învestire. Ce trebuie să știi despre prima Comisie Europeană condusă de o femeie și de un german după 52 de ani
Parlamentul European se pronunţă miercuri, la 13:00 ora României, asupra noii Comisii Europene, după ce preşedinta aleasă Ursula von der Leyen își prezintă echipa şi programul în plenul legislativului european reunit la Strasbourg în cursul dimineţii.
Europarlamentarii vor decide într-un vot prin apel nominal cu majoritate simplă dacă vor valida sau nu viitoarea Comisie Europeană, care, dacă este aprobată, îşi va începe activitatea pe 1 decembrie, informează un comunicat al Parlamentului European.
Ursula von der Leyen, preşedintele ales al Comisiei Europene, îşi prezintă echipa comisarilor desemnaţi şi validaţi deja de către comisiile de specialitate în cadrul audierilor recente şi discută obiectivele noii Comisii alături de eurodeputaţi.
În urma dezbaterii cu Ursula von der Leyen, fiecare grup politic se va reuni pentru a discuta intenţiile de vot, urmând ulterior să voteze. Procedura de vot prevede că viitoarea Comisie Europeană va fi validată cu majoritatea simplă (50% + 1 din voturi) din numărul total al voturilor valabile exprimate.
Eurodeputaţii au ales-o pe Ursula von der Leyen, fost ministru german al apărării, în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene în iulie, într-un vot secret, cu 383 de voturi pentru, 327 împotrivă şi 22 de abţineri. La momentul respectiv, Ursula von der Leyen trebuia aleasă cu minim 374 de voturi pentru.
Din 1995 și până în 2014, cel mai mic număr de voturi favorabile acordat unei Comisii Europene a fost pentru echipa lui Jacques Santer (1995 – 417 voturi pentru), iar cea mai mare încredere a fost dată Comisiei lui Romano Prodi (1999 – 510 pentru). În 2014, Comisia lui Jean-Claude Juncker a primit 423 de voturi pentru.
Structura viitoarei Comisii Europene este următoarea:
Președinte: Ursula von der Leyen (Germania, PPE);
Trei vicepreședinți executivi: Frans Timmermans (Olanda, PES – responsabil Pactul Ecologic European); Margrethe Vestager (Danemarca, Renew Europe – responsabil o Europă pregătită pentru era digitală); Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE – responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor și comisar pentru servicii financiare)
Cinci vicepreședinți: Josep Borrell (Spania, PES – Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate); Věra Jourová (Cehia, Renew Europe – valori și transparență); Margaritis Schinas (Grecia, PPE – promovarea modului nostru de viață european; Maroš Šefčovič (Slovacia, PES – relații interinstituționale și prospectivă); și Dubravka Šuica (Croația, PPE -Democrație și demografie).
Alți 18 comisari europeni, după cum urmează: Johannes Hahn (Austria, PPE – portofoliul pentru buget și administrație); Didier Reynders (Belgia, Renew Europe – portofoliul pentru justiție); Mariya Gabriel (Bulgaria, PPE – portofoliul pentru inovație, cercetare, tineret, cultură și educație); Stella Kyriakides (Cipru, PPE – portofoliul pentru sănătate); Kadri Simson (Estonia, Renew Europe – portofoliul pentru energie); Jutta Urpilainen (Finlanda, PES – portofoliul pentru parteneriate internaționale); Thierry Breton (Franța, Renew Europe – portofolil pentru piață internă, politică industrială, industira de apărare și spațiu); Olivér Várhelyi (Ungaria, PPE – portofoliul pentru vecinătate și extindere); Phil Hogan (Irlanda, PPE – portofoliul pentru comerț); Paolo Gentiloni (Italia, PES – portofoliul pentru economie); Virginijus Sinkevičius (Lituania, Verzii – portofoliul pentru mediu, oceane și pescuit); Nicolas Schmit (Luxemburg, PES – portofoliul pentru locuri de muncă și afaceri sociale); Helena Dalli (Malta, PES – portofoliul pentru egalitate); Janusz Wojciechowski (Polonia, ECR – portofoliul pentru agricultură); Elisa Ferreira (Portugalia, PES – portofoliul pentru coeziune și reforme); Adina Vălean (România, PPE – portofoliul pentru transporturi); Janez Lenarčič (Slovenia, Renew Europe – portofoliul pentru gestionarea crizelor); Ylva Johansson (Suedia, PES – portofoliul pentru afaceri interne).