COMISIA EUROPEANA
Ursula von der Leyen condamnă violențele împotriva protestatarilor georgieni care ”își exprimă atașamentul puternic față de democrație” și își arată îngrijorarea față de ”legea privind influența străină”
Published
2 weeks agoon
By
Teodora IonParlamentarii georgieni au adoptat miercuri o nou[ legislație controversată care ar califica grupurile societății civile finanțate de Occident drept agenți străini, în pofida indignării publice în creștere și a avertismentelor repetate că această măsură ar dinamita aspirațiile țării la Uniunea Europeană, anunță Politico Europe.
În cadrul celui de-al doilea vot în plen asupra proiectului de lege, parlamentarii din această țară din Caucazul de Sud au susținut propunerile guvernului cu 83-23, deschizând calea pentru ca legea să fie adoptată în următoarele săptămâni, chiar dacă mii de persoane au protestat în fața Adunării Naționale din capitala Tbilisi.
Autoritățile au folosit spray-uri cu piper și tunuri cu apă asupra a mii de protestatari din fața parlamentului georgian.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat violențele din Tbilisi.
”Urmăresc cu mare îngrijorare situația din Georgia și condamn violențele de pe străzile din Tbilisi. Cetățenii georgieni își demonstrează atașamentul puternic față de democrație. Guvernul georgian ar trebui să țină cont de acest mesaj clar. Uniunea Europeană și-a exprimat, de asemenea, în mod clar îngrijorarea cu privire la legea privind influența străină. Poporul georgian dorește un viitor european pentru țara sa. În semn de recunoaștere a acestor aspirații, Consiliul European din decembrie a acordat Georgiei statutul de țară candidată și a stabilit o cale clară pentru deschiderea negocierilor de aderare. Ne așteptăm ca guvernul georgian să acționeze rapid cu privire la măsurile pe care s-a angajat să le ia în calitate de țară candidată. Georgia se află la o răscruce de drumuri. Ea ar trebui să mențină cursul pe drumul spre Europa”, a menționat aceasta într-un comunicat dat publicității de instituția pe care o conduce.
Președinta georgiană pro-europeană Salome Zourabichvili a lansat un apel la adresa manifestanților să ”stea departe de ușile Parlamentului”, deoarece „legea este deja adoptată prin a doua lectură”. Ea a cerut manifestanților să mențină protestul pașnic pe bulevardul central Rustaveli.
”Lupta noastră este această lege, ea se află în cadrul alegerilor, în cadrul fiecărei legi adoptate de guvern care ne îndepărtează de calea europeană”, a menționat aceasta.
Măsurile legii se vor aplica ONG-urilor, instituțiilor media și grupurilor de campanie care primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate, va mai avea nevoie de un al treilea vot pentru a deveni lege.
Dar acum se așteaptă ca acest lucru să fie o formalitate, având în vedere că partidul de guvernământ Visul Georgian are majoritate și în această țară din Caucazul de Sud cutuma depunerii amendamentelor nu este des întâlnită.
Luni, comisia pentru afaceri juridice a parlamentului a dat undă verde legii după o audiere acerbă, în cadrul căreia parlamentari din opoziție au fost scoși din sală și li s-a interzis să pună întrebări din motive procedurale.
Între timp, ONG-uri și apărători ai drepturilor omului au declarat că li s-a refuzat posibilitatea de a prezenta argumente cu privire la potențialul impact al legii asupra activității lor, acuzându-l pe deputatul partidului Visul georgian și președintele comisiei, Anri Okhanashvili, că le-a ”cenzurat” vocile.
De asemenea, jurnaliștilor din mass-media online, care ar putea fi cei mai afectați de proiectul de lege, li s-a interzis accesul în parlament.
Proiectul de lege a fost propus inițial anul trecut, dar a fost retras de guvern după proteste publice de amploare și condamnări internaționale.
În timp ce Visul georgian susține că este necesar pentru a asigura transparența și pentru a proteja democrația fragilă a țării, criticii spun că proiectul de lege seamănă cu normele rusești privind ”agenții străini”, care au fost folosite pentru a închide grupurile societății civile și pentru a reprima vocile critice.
Când proiectul a fost reintrodus la începutul acestei luni, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că adoptarea proiectului de lege ar încălca termenii în baza cărora Georgiei i-a fost acordat statutul de candidat la aderarea la UE.
Marți seară, poliția a încercat să pună capăt demonstrațiilor pașnice din fața clădirii parlamentului din Tbilisi, folosind gaze lacrimogene și scuturi pentru a dispersa cu forța protestatarii.
S-a confirmat că cel puțin 63 de persoane au fost reținute, în timp ce un politician de rang înalt din opoziție a rămas cu un ochi umflat și fără dinți după ce ar fi fost bătut de ofițeri.
Ombudsmanul pentru drepturile omului al țării a acuzat autoritățile că au folosit o forță ”disproporționată” împotriva mulțimii, în timp ce Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a îndemnat partidul de guvernământ Visul georgian să se asigure că este respectat dreptul la întruniri pașnice.
Urmând exemplul Kievului, Tbilisi a decis la 3 martie 2022 să depună cererea de aderare la Uniunea Europeană, angajându-se pe o cale cu sens unic a valorilor democratice.
La distanță de câteva luni, mai precis pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană a luat hotărârea de a-i oferi acestei țări din Caucaz o perspectivă de a deveni membră a Uniunii Europene, pentru ca pe 8 noiembrie 2023, să decidă recomandarea acordării statului de țară candidată, după ce a constat progresele înregistrate de Tbilisi, decizie adoptată ulterior de liderii UE la 15 decembrie 2023.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
You may like
UE ”condamnă cu fermitate atacul josnic” asupra premierului Slovaciei: Astfel de acte de violență nu își au locul în societatea noastră și subminează democrația
Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge
SUA ar putea ”reevalua” relația cu Georgia după adoptarea controversatei legi privind ”influența străină”. UE avertizează Tbilisi că legislația afectează ”progresul țării pe calea Uniunii Europene”
Financial Times: R. Moldova sfidează Rusia și va semna un pact de securitate cu UE, care prevede inclusiv exerciții militare și achiziții de arme
Parlamentul Georgiei a adoptat legea “agenților străini” inspirată din Rusia, sfidând avertismentele UE. Protestele din Tbilisi iau amploare
Von der Leyen avertizează cu privire la riscul pentru democrație pe fondul atacurilor asupra politicienilor din Germania
COMISIA EUROPEANA
Înaintea alegerilor europene, UE include pe lista sancțiunilor patru noi instituții media susținute de Kremlin, anunță vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență
Published
18 hours agoon
May 16, 2024By
Teodora IonAmbasadorii țărilor membre la UE au convenit miercuri, în principiu, să includă patru instituții media rusești pe lista sa de sancțiuni, acuzându-le de propagandă, a declarat comisarul european pentru valori și transparență Vera Jourova pe platforma de socializare X, conform Reuters.
”Patru rețele de propagandă cu legături cu Kremlinul (au fost) adăugate pe lista de sancțiuni: Vocea Europei, RIA Novosti, Izvestija și Rossiyskaya Gazeta”, a spus Jourova, care a completat că va fi interzisă, în egală măsură, finanțarea de către Rusia a mass-mediei, organizațiilor neguvernamentale și partidelor politice din UE.
‼️Another sanctions package against #Russia approved at Coreper today!
4 #Kremlin-linked propaganda networks added to the sanctions list: Voice of Europe, RIA Novosti, Izvestija and Rossiyskaya Gazeta.
Ban on Russian funding of EU media, NGOs and political parties.
— Věra Jourová (@VeraJourova) May 15, 2024
Ambele măsuri fac parte din cel de-al 14-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pentru invazia pe scară largă în Ucraina, declașantă în februarie 2022, potrivit unui document pe care Reuters l-a consultat săptămâna trecută.
Uniunea Europeană a luat deja măsuri similare împotriva Russia Today și Sputnik, care și-au pierdut dreptul de difuzare în UE.
În ceea ce privește instituțiile media rusești recent adăugate pe lista sancțiunilor, blocul european nu a precizat care sunt măsurile pe care le va aplica.
Decizia vine cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile europene, care urmează să aibă loc în perioada 6-9 iunie, și arată hotărârea Bruxelles-ului de a contracara dezinformarea, fenomen care a căpătat amploare.
Scandalul a izbucnit după ce premierul ceh Petr Fiala a anunțat că serviciile de informații din țara sa au reușit să demaște o rețea finanțată de Moscova care răspândea propagandă rusă despre Ucraina și ale cărei tentacule erau întinse până în Parlamentul European.
Potrivit publicaţiei Denik N, responsabili politici europeni ce cooperează cu site-ul Voice of Europe, care a publicat apeluri ale unora dintre ei pentru încetarea ajutorării Ucrainei, au fost plătiţi din fonduri ruse, care au finanţat de asemenea campanii pentru viitoarele alegeri europene.
Conștient de acest pericol, Parlamentul European a adoptat deja noi norme de transparență pentru publicitatea politică menite să combată dezinformarea și ingerințele străine.
COMISIA EUROPEANA
UE sprijină îmbunătățirea cooperării la punctele de trecere a frontierei dintre Ucraina și R. Moldova în cadrul coridoarelor de solidaritate
Published
19 hours agoon
May 16, 2024By
Teodora IonComisia Europeană, împreună cu Ucraina, Republica Moldova, România și SUA, inaugurează joi punctul de trecere a frontierei moldo-ucraineană modernizat din Reni, Ucraina.
În cadrul inițiativei privind coridoarele de solidaritate, executivul european a sprijinit lucrările la acest punct de trecere a frontierei pentru a permite fluidizarea traficului la frontieră, precum și o mai bună conectivitate între Ucraina, Republica Moldova și România.
Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, controale comune la frontiera ucraineano-moldovenească vor accelera trecerea frontierei în ambele direcții, permițând mărfurilor transportate pe cale rutieră să ajungă mai repede la destinație.
În plus, UE a alocat până la 11 milioane de euro pentru continuarea renovării substanțiale și pentru o potențială extindere a punctului de trecere a frontierei, precum și pentru dezvoltarea altor infrastructuri de frontieră prioritare.
Inaugurarea are loc în contextul discuțiilor periodice dintre UE, Ucraina, Republica Moldova, România și SUA cu privire la creșterea în continuare a eficienței coridorului dunărean pentru nevoile actuale și viitoare.
”De la înființarea coridoarelor de solidaritate în mai 2022, coridorul Dunării a fost un exemplu excelent de cooperare strânsă între Ucraina, Republica Moldova și România – cea mai mare parte a mărfurilor care ies și intră în Ucraina au folosit acest coridor în ultimii doi ani, cu costuri logistice comparabile cu cele de pe ruta Mării Negre. Cu sprijinul nostru, inaugurarea de astăzi a punctului de trecere a frontierei îmbunătățit dintre Ucraina și Republica Moldova de la Reni va reduce și mai mult timpii de așteptare la frontieră și, astfel, va crește atractivitatea acestei rute”, a declarat comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean.
Până în prezent, coridoarele de solidaritate au permis Ucrainei să exporte peste 136 de milioane de tone de bunuri, inclusiv, de exemplu, cereale, minereuri și oțel, și să importe peste 52 de milioane de tone de bunuri de care are nevoie.
Coridoarele solidarității au generat venituri de aproximativ 50 de miliarde de euro pentru economia ucraineană și au permis importul în Ucraina de bunuri în valoare de aproximativ 107 miliarde de euro din UE.
COMISIA EUROPEANA
CE: 54 de proiecte industriale în domeniul apărării vor fi finanțate cu peste 1 miliard de euro prin intermediul Fondului european de apărare (FED)
Published
19 hours agoon
May 16, 2024By
REDACTIAComisia Europeană sprijină cu 1,031 miliarde de euro 54 de proiecte europene comune de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării. Finanțarea anunțată astăzi, 16 mai, în urma rezultatelor cererilor de propuneri pentru 2023, face parte din Fondul european pentru apărare (FED).
Proiectele selectate vor sprijini excelența tehnologică într-o gamă largă de capacități de apărare în domenii critice, inclusiv apărarea cibernetică, lupta terestră, aeriană și navală, protecția activelor spațiale sau apărarea chimică, biologică, radiologică și nucleară (CBRN).
Acestea vor contribui la prioritățile UE în materie de capacități, cum ar fi o mai bună cunoaștere a situației pentru a asigura accesul la spațiu și la tehnologiile pentru un viitor tanc de luptă principal. Proiectele MARTE și FMBTech, de exemplu, vor reuni peste 70 de actori industriali și organizații de cercetare pentru a lucra la proiectarea și sistemele pentru platforma tancului de luptă principal care va fi utilizată în întreaga Europă.
- În domeniul capacităților terestre, pe baza rezultatelor obținute în cadrul Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, proiectul SRB2 va îmbunătăți un sistem de suspensie nou pentru vehicule blindate grele. EDC2 va avea ca rezultat un prototip al corvetei europene de patrulare, bazat pe un proiect inițial dezvoltat în cadrul apelurilor EDF din 2021. Proiectul de cercetare TALOS-TWO, cu 19 participanți din 8 țări, va aduce în față excelența europeană în domeniul armelor cu energie dirijată bazate pe laser.
- În cadrul Schemei UE de inovare în domeniul apărării (EUDIS) din cadrul programului FED, IMM-urile, întreprinderile nou-înființate și noii intrați în sectorul apărării au profitat de o serie de oportunități oferite în cadrul rundei de finanțare FED 2023.
- Pentru prima dată, 4 proiecte vor sprijini transferul de inovare civilă în domeniul apărării. În plus, proiectul MaJoR va combina dezvoltarea tehnologică cu un sprijin tehnic și financiar pe termen scurt pentru până la 60 de start-up-uri și IMM-uri în timpul fazei de implementare, oferindu-le acestora un acces mai facil la program.
„Participarea activă a industriei de apărare din UE, cu 76% mai multe propuneri depuse față de anul trecut, demonstrează încă o dată importanța Fondului european de apărare. Un interes deosebit de mare a fost înregistrat de IMM-uri, ceea ce confirmă faptul că FED continuă să fie foarte atractiv pentru întreprinderile mai mici și pentru noii veniți în sectorul apărării. Cu această rundă a FED, observăm că noul program UE de inovare în domeniul apărării facilitează adaptarea tehnologiilor civile în domeniul apărării și, prin urmare, face ca baza industrială și tehnologică de apărare europeană să devină mai competitivă”, a transmis Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv pentru o Europă adaptată erei digitale
„Astăzi anunțăm finanțarea, prin intermediul Fondului european de apărare, a 54 de proiecte de colaborare în domeniul apărării cu o valoare de peste 1 miliard de euro. Prin intermediul FED, încurajăm industriile din statele membre să își stimuleze cooperarea și inovarea în domenii critice și să dezvolte capacitățile de apărare necesare, inclusiv apărarea cibernetică, apărarea terestră, aeriană, navală de luptă și spațială – și să anticipeze, împreună. Aceasta contribuie la satisfacerea nevoilor noastre de securitate în materie de apărare în fața noului mediu de securitate și la pregătirea pentru poziția de lider tehnologic al Europei”, a mai precizat comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton.
Concrete & Design Solutions
Președintele ASF, Alexandru Petrescu, a dezbătut cu omologii din cadrul autorităților similare în alte state membre riscurile și oportunitățile generate de utilizarea AI și impactul acesteia asupra piețelor financiare
Comisarul european Nicolas Schmit și ministrul Muncii, vizită la Uzina Dacia: Susținerea industriei auto europeană, un obiectiv fundamental pentru Comisia Europeană
Ministrul Finanțelor, discuții cu vicepreședintele CE: România, angajată pe drumul atragerii baniilor europeni, atât din PNRR, cât și din Politica de Coeziune
Premierul Marcel Ciolacu, discuții cu comisarul european Nicolas Schmit cu privire la aplicarea directivei privind salariul minim european
MAE publică un ghid pentru românii care doresc să voteze pentru Parlamentul European la secțiile de votare organizate în străinătate
Grecia propune înființarea unui sistem european de apărare antiaeriană similar cu sistemul israelian Iron Dome
BCE constată că vulnerabilitățile în materie de stabilitate financiară s-au atenuat, dar perspectivele rămân fragile
Înaintea alegerilor europene, UE include pe lista sancțiunilor patru noi instituții media susținute de Kremlin, anunță vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență
UE sprijină îmbunătățirea cooperării la punctele de trecere a frontierei dintre Ucraina și R. Moldova în cadrul coridoarelor de solidaritate
CE: 54 de proiecte industriale în domeniul apărării vor fi finanțate cu peste 1 miliard de euro prin intermediul Fondului european de apărare (FED)
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge
Premierul Marcel Ciolacu: Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea Neagră are relevanță sporită în contextul lansării procesului de reconstrucție a Ucrainei
Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul
Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”
Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene
Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”
Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Nicolae Ciucă: Revenirea României în lumea liberă impune celebrarea Zilei Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial pe 8 mai, alături de partenerii euro-atlantici, nu după ceasul Moscovei
- NATO1 week ago
Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică
- ROMÂNIA1 week ago
Joe Biden, către Klaus Iohannis, în Biroul Oval: Nu există niciun aliat NATO cu un angajament euro-atlantic mai puternic decât România și SUA
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
”Pentru prima dată în istorie, UE are o legislație care protejează libertatea presei”. Intră in vigoare Legea europeană privind libertatea mass-mediei
- NATO1 week ago
Iohannis i-a transmis lui Biden că este deschis discuțiilor privind oferirea unui sistem Patriot Ucrainei, dar nu ca România să rămână fără apărare antiaeriană