Connect with us

U.E.

Ursula von der Leyen critică veto-ul Franței în privința extinderii UE: Dacă nu aducem Balcanii de Vest aproape de noi, o vor face alții

Published

on

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că Macedonia de Nord și Albania au făcut eforturi semnificative pentru a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană și a adăugat că instituțiile UE și țările membre trebuie să încurajeze aderarea statelor din Balcani la UE, potrivit Digi24.ro.

Prin declarația de vineri, Ursula von der Leyen a criticat, implicit, decizia Franței de a-și folosi dreptul de veto pentru a bloca începerea negocierilor de aderare cu Skopje și Tirana, notează Reuters.

Într-un discurs susținut la Berlin, unde se află cu ocazia aniversării a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, von der Leyen a declarat că este ”un interes strategic extrem de important pentru Europa” ca cele două state să aibă în continuare garanții că vor putea adera la Uniunea Europeană.

Declarația acesteia vine în contextul în care țările UE nu au dat undă verde, în luna octombrie, la o treia încercare în ultimul an și jumătate, pentru începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. La fel ca în iunie 2018 și iunie 2019, Franța și președintele Emmanuel Macron s-au opus, cu susținerea Danemarcei și a Olandei, deschiderii tratativelor, în timpul discuțiilor de la summitul Consiliului European.

Albania și Macedonia de Nord au făcut eforturi incredibile pentru a ajunge aici. Voi face tot posibilul pentru a aduce aproape de noi țările din Balcanii de Vest. Dacă nu o vom face noi, o vor face alții”, a spus viitoarea președintă a Comisiei Europene, care a criticat indirect și afirmațiile lui Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a NATO”, respingând această teză.

La Consiliul European din octombrie, 25 de țări au susținut deschiderea negocierilor cu ambele țări, Macedonia de Nord împreună cu Albania, două au fost în favoarea decuplării și începerii diferențiate a tratativelor, iar Franța a fost singura împotriva ambelor idei. Potrivit concluziilor summitului, ”Consiliul European va reveni asupra acestui subiect înainte de summitul UE – Balcanii de Vest de la Zagreb, din mai 2020”.

La finalul lunii mai, Comisia Europeană a recomandat lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă.

Pe de altă parte, în timpul negocierilor tensionate din vara acestui an pentru numirea liderilor instituțiilor UE, Emmanuel Macron și-a avertizat omologii europeni că se va opune extinderii UE din cauza dificultăților cu care țările membre ajung, în prezent, la un consens.Voi fi intransigent asupra acestui fapt și voi refuza orice extindere înainte de o profundă reformă a funcționării noastre instituționale”, a spus, la 1 iulie, liderul de la Elysee.

Semnalul dat de UE către Balcanii de Vest prin amânarea acestor tratative a fost speculat dinspre Răsărit. Recent, Serbia a semnat un acord de liber schimb cu Uniunea Economică Eurasiatică susținută de Moscova, iar reprezentantul permanent al Rusiei la UE a invitat Albania și Macedonia de Nord să facă același lucru.

În schimb, Albania este stat membru al NATO din 2009, iar Macedonia de Nord, după soluționarea litigiului cu Grecia prin schimbarea denumirii țării, urmează să primească invitația de aderare la summitul de la Londra din 3-4 decembrie și să devină stat aliat anul viitor.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Uniunea Europeană anunță ca va finanța în conitnuare Organizația Mondială a Sănătății și solicită SUA să reia relația cu OMS 

Published

on

© European Council Multimediacenter

Uniunea Europeană reacționează la decizia președintelui Donlad Trump de a pune capăt relației cu Organizația Mondială a Sănătății și anunță că va sprijini în continare finanțarea OMS.

Într-o declarație comună, președinta Comisiei Europene și Înaltul Reprezentat al UE solicită SUA să își reconsidere decizia anunțată: ”Cooperarea globală și solidaritatea prin eforturi multilaterale sunt singurele căi eficiente și viabile pentru a câștiga această bătălie cu care se confruntă lumea. OMS trebuie să poată continua să conducă răspunsul internațional al pandemiei actuale, cât și viitoare.  Este necesară participarea și sprijinul tuturor. În fața acestei amenințări globale, acum este momentul pentru o mai bună cooperare și găsirea de soluții comune. Trebuie evitate acțiunile care slăbesc rezultatele internaționale. În acest context, solicităm SUA să-și reconsidere decizia anunțată”, se arată în documentul oficial.

Ursula von der Leyen și Josep Borrell reamintesc că într-o rezoluție condusă de UE, adoptată prin consens la 19 mai, la Adunarea Mondială a Sănătății, toate statele membre OMS au convenit să inițieze, în cel mai scurt timp, o evaluare imparțială, independentă și cuprinzătoare pentru a revizui lecțiile învățate din răspunsul internațional în domeniul sănătății, în special în scopul consolidării pregătirii viitoare a securității sănătății la nivel mondial.

Totodată, cei doi oficiali europeni subliniază că lumea continuă să lupte împotriva pandemiei COVID-19, principala sarcină a tuturor este salvarea de vieți și atenuarea acestei pandemii. Uniunea Europeană continuă să sprijine OMS în acest sens și a oferit deja finanțări suplimentare.

Preşedintele SUA Donald Trump a anunţat vineri încetarea relaţiei dintre ţara sa şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), pe care a acuzat-o încă de la începutul pandemiei de  că este prea indulgentă cu Beijingul: ”Deoarece nu au reuşit să facă reformele necesare şi cerute, vom pune capăt astăzi relaţiei noastre cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi vom redirecţiona aceste fonduri către alte nevoi de sănătate publică urgente şi mondiale care merită”.

Tot în această lună, președintele Donald Trump a anunțat retragerea SUA din Tratatul Cer Deschis.

Continue Reading

U.E.

Alianța pentru coeziune îndeamnă Comisia Europeană să mențină un accent puternic asupra coeziunii în toate măsurile de redresare a economiei

Published

on

© CoR

Alianța pentru coeziune (#CohesionAlliance), formată din principalele asociații europene de orașe și regiuni și Comitetul European al Regiunilor, solicită o politică de coeziune mai puternică dupa 2020 și în același timp salută propunerile revizuite ale Comisiei Europene pentru bugetul 2021-2027 și Planul de recuperare al economiei europene, inclusiv extinderea actualelor programe de coeziune cu o flexibilitate crescută și finanțare suplimentară.

Cu toate acestea, Alianța îndeamnă Comisia Europeană și statele membre să asigure implicarea orașelor, municipalităților și regiunilor și să mențină un accent puternic asupra coeziunii în toate măsurile de redresare, care vizează reconstruirea economiei, favorizarea sustenabilității și consolidarea țesăturii teritoriale și sociale a noastră Uniune, inclusiv în procesul semestrului european, se arată în comunicatul oficial, remis Caleaeuropeana.ro

”Cadrul financiar multianual și Planul de recuperare trebuie să se concentreze asupra coeziunii ca valoare fundamentală a Uniunii Europene, pentru a urmări provocări majore, precum Acordul Verde European, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, Pilonul European pentru Drepturile Sociale”, se arată în declarația Alianței.

Potrivit declarației, în actuala criză, orașele, municipalitățile și regiunile au ”nevoie mai mult decât oricând de sprijinul direct al unei politici de coeziune puternice pentru a preveni lărgirea disparităților teritoriale și o redresare asimetrică, întrucât statele membre dispun de mijloace financiare diferite pentru a face față provocărilor economice și sociale actuale.”

#CohesionAlliance salută propunerea Comisiei Europene de a asigura rolul politicii de coeziune ca politică puternică de investiții pe termen lung a UE, precum și investiția de 55 miliarde de euro prin instrumentul REACT-UE pentru a oferi un răspuns eficient la COVID -19 pandemie și consecințele sociale și economice ale acesteia

Alianța este totuși îngrijorată de faptul că, fără luarea în considerare a nevoilor diverse ale regiunilor, orașelor și municipalităților, precum și implicarea puternică a actorilor locali, facilitatea de recuperare și rezistență – care este cel mai puternic instrument de investiții din planurile de recuperare ale UE – riscă să eșueze.

Alianța îndeamnă toate instituțiile UE și naționale – și în special comisarul UE pentru Reforme și Coeziune, Elisa Ferreira – să ia măsurile necesare pentru a se asigura că planurile naționale de recuperare și reziliență respectă principiul parteneriatului, să răspundă nevoilor reale ale cetățenilor și întreprinderilor și să permită o implicare mai puternică și mai structurată a autorităților locale și regionale.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Eurodeputații cer Comisiei Europene măsuri și mai concrete pentru repornirea turismului, criticând lipsa de sprijin financiar specific pe termen scurt

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Deputații europeni au oferit un feedback general pozitiv asupra pachetului Comisiei de transport și turism privind noile măsuri luate în considerare pentru repornirea turismului. Cu toate acestea, europarlamentarii solicită măsuri mai concrete și sprijin financar înainte de începrea vacanței de vară, se arată în comunicatul ofical al Parlamentului European.

Repornirea turismului: eurodeputații au subliniat necesitatea restabilirii încrederii în ”călătorii în siguranță” prin măsuri concrete suplimentare, întrucât situația actuală rămâne incertă în ciuda pachetului propus.

Dificultăți financiare: mulți europarlamentari au ridicat problema pierderilor de locuri de muncă masive, riscului de faliment în sector și au comentat lipsa de ajutor concret și sprijin financiar specific pe termen scurt, precum și necesitatea unei linii bugetare dedicate pe termen lung.

Probleme privind siguranța: Cu multe întrebări privind repornirea în siguranță a turismului în UE, Comisia a subliniat că cooperarea dintre statele membre s-a îmbunătățit și ridicarea restricțiilor de călătorie, inclusiv deschiderea frontierelor, ar trebui să se bazeze pe criterii stabilite și protocoale de sănătate puternice. Comisia încurajează statele membre să introducă scheme de certificare pentru călătorii în siguranță. Cu toate acestea, o acțiune similară la nivelul UE nu va fi posibilă înainte de această vară.

Drepturile pasagerilor: eurodeputații au subliniat că regulile de rambursare sunt aplicate prea des în diferite state membre. Comisia i-a asigurat pe eurodeputații că urmăresc îndeaproape problema, iar pasagerii își păstrează dreptul la rambursări în numerar.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending