Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen dă asigurări că va face tot ce îi stă în putință pentru a eradica antisemitismul și orice formă de discriminare în UE: Antisemitismul a condus la Holocaust, dar nu s-a încheiat odată cu Holocaustul

Published

on

© European Union 2022 - Source : EC

Antisemitismul a condus la Holocaust, dar nu s-a încheiat odată cu Holocaustul, ci este din nou în creștere în Europa, a atras atenția președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în mesajul său publicat în preambului Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului care marchează anul acesta 78 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare nazist Auschwitz-Birkenau.

Ea a amintit că anul 2023 ”va fi marcat de onorarea rezistenței și a revoltei evreilor din Europa ocupată de naziști”.

”Vom marca împlinirea a 80 de ani de la revolte majore, cum ar fi revolta din ghetoul Varșoviei de la 19 aprilie 1943, care a devenit un simbol al rezistenței evreiești și al brutalității regimului nazist. Vom comemora în același timp și alte acțiuni de rezistență; de exemplu, în Belgia, în aceeași zi, trei membri ai rezistenței – Robert Maistriau, Youra Livchitz și Jean Franklemon – au sabotat un tren care ducea la Auschwitz evrei condamnați la moarte. Mai mulți oameni au putut apoi să fugă din tren și 120 au supraviețuit. S-au organizat și alte revolte despre care s-a vorbit mai puțin, cum ar fi cele din lagărele de concentrare și exterminare de la Treblinka și Sobibor sau din ghetoul de la Białystok. Pentru că evreii nu au fost victime pasive, ci au organizat rezistența împotriva naziștilor”, a subliniar Ursula von der Leyen.

Ea a punctat că aceste evenimente arată încă o dată ”forța, curajul și hotărârea acestor luptători și partizani evrei, care, slab înarmați, au reușit să învingă prin revolte cu sorți mici de izbândă și fiind pândiți de o moarte aproape sigură. Au luptat în numele justiției; au avut determinarea să riposteze”.

Citându-l pe Elie Wiesel, supraviețuitor de la Auschwitz și laureat al Premiului Nobel, Ursula von der Leyen a ținut să sublinieze că ”Europa poate prospera doar atunci când și comunitățile sale evreiești prosperă”.

Citiți și:
Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

”După cum a declarat Elie Wiesel, supraviețuitor de la Auschwitz: <<Întrebarea nu este de ce nu au luptat toți evreii, ci de ce au luptat atât de mulți dintre ei. Torturați, bătuți, înfometați, unde au găsit puterea – spirituală și fizică – de a rezista?>> Nu putem rămâne tăcuți atunci când are loc o nedreptate, când sunt comise masacre. Trebuie să denunțăm antisemitismul, atitudinile antirome și toate formele de ură și discriminare – pe motive de origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă sau handicap. Antisemitismul a condus la Holocaust, dar nu s-a încheiat odată cu Holocaustul. Antisemitismul este din nou în creștere în Europa. La fel este și negarea, denaturarea, banalizarea Holocaustului, care alimentează antisemitismul și distorsionează memoria colectivă și coeziunea Europei”, a mai spus oficialul european.

Președinta Comisiei Europene a dat asigurări că ”vom face tot ceea ce ne stă în putință să eradicăm antisemitismul și orice formă de discriminare în Uniunea Europeană, pentru a crea o societate europeană deschisă, favorabilă incluziunii și bazată pe egalitate” în numele ”celor cele șase milioane de femei, bărbați și copii evrei, precum și toate celelalte victime, printre care sute de mii de romi, uciși în timpul Holocaustului”.

Comisia a prezentat, la 5 octombrie 2021, prima strategie privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești, pentru a sprijini țările UE și societatea civilă în lupta lor împotriva antisemitismului. Comemorarea victimelor Holocaustului este un pilon esențial al eforturilor pentru a ne asigura că nu ne vom uita niciodată istoria.

Anul acesta, ca parte a eforturilor sale de a marca Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, Comisia Europeană a organizat, la 23 ianuarie, conferința de comemorare a Holocaustului „Remembering the Past. Shaping the Future” („Să ne reamintim trecutul, să ne clădim viitorul”), în parteneriat cu președinția suedeză a Consiliului, cu președinția suedeză a Alianței Internaționale pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA) și cu organizațiile-umbrelă evreiești cu sediul la Bruxelles.

Pentru a sensibiliza opinia publică și a combate denaturarea Holocaustului, Comisia a lansat și continuă să desfășoare campania mondială #ProtectTheFacts împreună cu Alianța Internațională pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA), UNESCO și Organizația Națiunilor Unite.

În 2005, Rezoluția privind comemorarea Holocaustului (60/7) a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite a desemnat data de 27 ianuarie ca zi internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. La 27 ianuarie 1945, forțele aliate au eliberat lagărul de concentrare și de exterminare Auschwitz-Birkenau.

Rezoluția îndeamnă toți membrii Organizației Națiunilor Unite să onoreze memoria victimelor Holocaustului și să încurajeze dezvoltarea de programe educaționale privind istoria Holocaustului, pentru a preveni viitoare acte de genocid. În rezoluție se solicită conservarea activă a siturilor Holocaustului care au servit drept lagăre de exterminare, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forțată și închisori naziste.

În ianuarie 2022, ONU a adoptat o nouă rezoluție, prin care condamnă negarea și denaturarea Holocaustului. Această rezoluție îndeamnă membrii ONU și societățile care gestionează platforme de comunicare socială să ia măsuri active de combatere a antisemitismului și a negării sau denaturării Holocaustului.

Comisia Europeană și statele membre ale UE s-au angajat să combată atitudinile antirome ca parte a Cadrului strategic al UE privind romii și a Recomandării Consiliului privind romii. La 9 ianuarie 2023, a fost adoptat primul raport de evaluare a cadrelor strategice naționale pentru romi ale statelor membre.

În cadrul programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CEDV), Comisia Europeană va furniza în 2023 peste 10 milioane EUR din fonduri UE pentru a sprijini proiecte consacrate memoriei istorice europene. Se va acorda o prioritate deosebită proiectelor care vizează consolidarea comemorării Holocaustului și a educației și cercetării în domeniu sau combaterea negării și denaturării Holocaustului. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Klaus Iohannis a discutat cu Frans Timmermans despre rolul energiei nucleare și al gazelor naturale în tranziția verde a UE și aderarea României la Schengen

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, vineri, la Palatul Cotroceni, pe vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, responsabil de Pactul Verde European, cu care a discutat despre implementarea agendei verzi a Uniunii Europene și despre aderarea României la spațiul Schengen, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit Palatului Cotroceni, discuţia a fost centrată pe provocările privind implementarea Pactului Verde European, implicarea Uniunii Europene şi, implicit, a României în combaterea schimbărilor climatice, educaţia privind schimbările climatice şi mediul, precum şi provocarea majoră reprezentată de războiul din Ucraina şi consecinţele acestuia în mai multe domenii.

În cadrul întâlnirii cu înaltul oficial european, şeful statului a evidenţiat implicarea României în gestionarea efectelor războiului din Ucraina şi a accentuat nevoia menţinerii în continuare a sprijinului european pentru ţara vecină, dar şi pentru Republica Moldova, atât timp cât va fi necesar.

Preşedintele Iohannis a accentuat că România va continua să sprijine la nivel naţional, european şi internaţional acţiuni şi politici menite să combată schimbările climatice şi să îmbunătăţească calitatea mediului.

El a prezentat eforturile României în ceea ce priveşte reducerea emisiilor poluante şi poziţia sa pentru menţinerea unui mix energetic echilibrat care să maximizeze utilizarea surselor de energie indigene. În acest sens, şeful statului a subliniat importanţa şi rolul energiei nucleare şi al gazelor naturale în asigurarea tranziţiei energetice verzi.

Vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene i-a mulţumit preşedintelui Iohannis pentru implicarea sa pe aceste teme de interes major, inclusiv în domeniul educaţiei pentru mediu şi climă, şi promovarea unei abordări integrate la nivelul României în materie de tranziţie verde, informează sursa citată.

Frans Timmermans a subliniat şi importanţa utilizării de către România a tuturor instrumentelor şi a fondurilor europene, inclusiv PNRR şi REPowerEU pentru investiţii în economia verde şi asigurarea tranziţiei climatice.

Înaltul oficial european a exprimat aprecierea pentru rolul jucat de România şi pentru sprijinul său acordat atât Ucrainei, cât şi Republicii Moldova.

Timmermans a transmis şi cu această ocazie sprijinul “ferm” al Comisiei Europene pentru aderarea României la spaţiul Schengen.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut, vineri, o întrevedere şi cu preşedintele Partidului Popular European, Manfred Weber.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Politica de coeziune a UE: Comisia Europeană aprobă o contribuție de 166 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și de ape uzate în România

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a aprobat o contribuție de peste 166 de milioane de euro din Fondul de coeziune 2014-2020 pentru modernizarea rețelelor de apă și de ape uzate din județele Călărași, Giurgiu, Ialomița și Ilfov din România.

Potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România, aceste investiții fac referire la două proiecte care vor îmbunătăți calitatea și accesul la apă potabilă și vor îmbunătăți tratarea apelor uzate în zona respectivă.

”Aceste proiecte de mare anvergură vor continua să amelioreze calitatea și disponibilitatea apei, reducând riscul de îmbolnăvire a oamenilor și îmbunătățind calitatea vieții acestora. De asemenea, proiectele respective contribuie la dezvoltarea durabilă a zonei prin promovarea biodiversității și prin reducerea pierderilor din rețeaua de alimentare cu apă. Politica de coeziune demonstrează, încă o dată, că îmbunătățește în mod concret viața cetățenilor”, a precizat comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Lucrările la infrastructura de alimentare cu apă includ nouă stații noi de tratare a apei, încă 1 061 km de rețea nouă și 40 de noi rezervoare, pe lângă reabilitarea infrastructurii existente. În ceea ce privește apele uzate, se vor construi patru stații de epurare a apelor uzate, iar alte trei vor fi extinse; în același timp, se vor instala 761 km de noi rețele de canalizare și se va reabilita infrastructura existentă.

Aceste investiții fac parte dintr-un plan mai amplu de îmbunătățire a infrastructurii de apă și de ape uzate din întreaga Românie.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Fondul european de apărare: Comisia Europeană deblochează 1,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea în comun a unor capabilități și tehnologii strategice de apărare

Published

on

©️ European Parliament

Comisia Europeană a adoptat joi al treilea program anual de lucru în cadrul Fondului european de apărare (FEA), alocând 1,2 miliarde de euro pentru proiecte colaborative de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării.

Prin acest nou program de lucru, Comisia deblochează noi fonduri pentru proiecte de apărare în vederea dezvoltării în comun a unor capabilități și tehnologii strategice de apărare. Programul introduce, de asemenea, o serie de noi măsuri de promovare a inovării în domeniul apărării în cadrul Schemei UE de inovare în domeniul apărării (EUDIS).

Potrivit unui comunicat al instituției, FEA va contribui la reducerea fragmentării investițiilor în dezvoltarea capabilităților europene de apărare. De asemenea, el va spori competitivitatea industrială și va promova interoperabilitatea în întreaga Europă. Odată cu adoptarea acestui program de lucru, investițiile Comisiei de la intrarea în vigoare a Regulamentului FEA în mai 2021 vor depăși 3 miliarde de euro.

”Astăzi, Comisia deblochează noi fonduri pentru investiții comune mai eficiente în capabilitățile de apărare. Programul de lucru al Fondului european de apărare include noi instrumente. Acestea vizează actorii inovatori mai mici din cadrul ecosistemului industrial european de apărare și al produselor cu dublă utilizare, și anume IMM-urile și întreprinderile nou-înființate, pentru a valorifica la maximum ideile din întreaga Uniune Europeană”, a subliniat Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

Sprijinirea investițiilor în proiecte colaborative europene de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării

Programul de lucru pentru 2023 vizează tehnologiile și capabilitățile de apărare necesare în conformitate cu prioritățile UE în materie de capabilități stabilite de către statele membre și detaliate în Busola strategică. Acesta abordează 34 de teme structurate în cadrul a patru cereri de propuneri tematice, precum și trei cereri de propuneri axate pe tehnologiile disruptive și pe IMM-uri.

Programul de lucru va sprijini proiecte emblematice în domenii critice, cum ar fi cunoașterea situației spațiale, combaterea rachetelor hipersonice și, în domeniul naval, dezvoltarea prototipului Corvetei europene de patrulare (EPC). Se preconizează că cererile de propuneri vor fi deschise la 15 iunie 2023, termenul de depunere a propunerilor fiind 22 noiembrie 2023.

Cererile de propuneri vor pregăti terenul pentru dezvoltarea următoarei generații de sisteme de luptă, a tancurilor principale de luptă, a capabilităților europene de sprijin de foc indirect, precum și a transportului aerian strategic de mărfuri agabaritice, o capabilitate de bază pentru sprijinirea rapidă a misiunilor în întreaga lume. Vor fi sprijinite, de asemenea, soluțiile pentru arhitectura hardware specifice pentru sisteme de inteligență artificială (IA) eficiente din punct de vedere energetic, în toate domeniile.

Finanțarea dedicată IMM-urilor și organizațiilor de cercetare prin intermediul cererilor de propuneri de C&D netematice este majorată cu 50 % față de 2022, oferind un sprijin mai puternic întreprinderilor mici și mijlocii din domeniul apărării.

În plus, programul de lucru al FEA pentru 2023 asigură continuitatea finanțării pentru unele proiecte importante inițiate în cadrul cererilor de propuneri FEA anterioare, precum și în cadrul celor două programe precursoare ale FEA.

Sprijinirea schemei UE de inovare în domeniul apărării

Până în 2027, Comisia urmărește să genereze investiții de până la 2 miliarde de euro în inovarea în domeniul apărării, declanșate de FEA, în cadrul EUDIS.

Prin intermediul EUDIS, Comisia va sprijini antreprenorii, întreprinderile nou-înființate și IMM-urile inovatoare, pentru a le ajuta să depășească barierele tradiționale la intrare, să aducă idei pe piață și să facă o schimbare în ceea ce privește securitatea și apărarea UE. EUDIS introduce treptat o gamă largă de măsuri de sprijin pentru consolidarea ecosistemului UE de inovare în domeniul apărării. Programul de lucru al FEA pentru 2023 va adăuga trei noi măsuri EUDIS, alocând un buget de aproximativ 220 de milioane de euro pentru punerea în aplicare a tuturor măsurilor.

Pe lângă măsurile deja introduse în cadrul EUDIS, cum ar fi cererile de propuneri dedicate IMM-urilor și referitoare la tehnologiile disruptive, îndrumarea în afaceri pentru IMM-uri, provocările tehnologice, noile măsuri EUDIS vor include:

  • o cerere pentru organizarea unei serii de hackathoane în domeniul apărării în mai multe locații europene;
  • cereri care includ sprijin financiar pentru organizații (finanțare în cascadă) pentru a sprijini dezvoltarea centrelor de inovare;
  • cereri de propuneri specifice menite să sprijine exploatarea în continuare a cercetării finanțate de sectorul civil din UE pentru a testa aplicabilitatea acesteia pentru utilizatorii finali militari;
  • 20 de milioane de euro pentru mecanismul de capitaluri proprii în domeniul apărării (similar cu 2022);
  • Comisia va dezvolta în continuare activitățile de stabilire de contacte pentru a accelera parteneriatele între întreprinderi.

Schema va contribui la implementarea Planului de acțiune al UE din 2021 privind sinergiile dintre industria civilă, industria apărării și industria spațială.

EUDIS va continua să lucreze în strânsă colaborare cu Centrul de inovare în domeniul apărării (HEDI) al Agenției Europene de Apărare (AEA) pentru a sprijini inovarea în domeniul apărării pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor și, în cele din urmă, pentru a consolida capabilitățile de apărare în statele membre ale UE. EUDIS creează un cadru comun pentru acțiunile din cadrul Fondului european de apărare, dar și din afara acestuia.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA2 hours ago

Liderii Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei și Bulgariei i-au scris Ursulei von der Leyen solicitând măsuri pentru protejarea fermierilor UE afectați de importurile ucrainene

NATO3 hours ago

Presa britanică scrie că Ursula von der Leyen va candida la șefia NATO, deși aceasta este președinte al Comisiei Europene până la 30 noiembrie 2024

ROMÂNIA4 hours ago

82 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă. 3.000 de români au fost uciși atunci de trupele sovietice din ordinul lui Stalin

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Maia Sandu, alături de Zelenski la comemorarea unui an de la masacrele de la Bucea: Alegem să rămânem de partea lumii libere, credem în victoria Ucrainei și cerem dreptate

INTERNAȚIONAL4 hours ago

De la Beijing, premierul Spaniei îl încurajează pe Xi Jinping să meargă în Ucraina și să discute cu Zelenski despre planurile de pace

NATO4 hours ago

Ministrul apărării a pledat, la Washington, pentru elaborarea strategiei de securitate a SUA la Marea Neagră și includerea României în programul Visa Waiver

NATO4 hours ago

Nicolae Ciucă: Regiunea Mării Negre, o graniță sau punte geopolitică între Europa, Orientul Mijlociu și Asia. Importanța ei strategică nu mai poate fi ignorată în contextul războiului Rusiei în Ucraina

NATO4 hours ago

“București 9”: Aliații NATO de pe flancul estic solicită o apărare înaintată, creșterea prezenței SUA și tratarea Ucrainei și R. Moldova ca elemente importante ale arhitecturii de securitate europene

ENGLISH20 hours ago

130 years of social democracy in Romania. Marcel Ciolacu: PSD brought the country into the family of nations that base their existence on democracy, paving the way for NATO and EU membership

NATO20 hours ago

Mandatul lui Mircea Geoană de secretar general adjunct al NATO a fost prelungit cu un an, până la 16 octombrie 2024

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Maia Sandu, alături de Zelenski la comemorarea unui an de la masacrele de la Bucea: Alegem să rămânem de partea lumii libere, credem în victoria Ucrainei și cerem dreptate

INTERNAȚIONAL4 hours ago

De la Beijing, premierul Spaniei îl încurajează pe Xi Jinping să meargă în Ucraina și să discute cu Zelenski despre planurile de pace

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen dorește o “reducere a riscurilor, nu o decuplare a UE de China”: Relațiile vor fi definite de modul cum Beijingul se raportează la războiul lui Putin. Echilibrul de putere în relația cu Rusia este în favoarea Chinei

MAREA BRITANIE2 days ago

Regele Charles al III-lea, la Berlin: Regatul Unit și Germania “sunt alături” de Ucraina în “apărarea libertății și suveranității” în fața unei agresiuni neprovocate

ROMÂNIA3 days ago

VIDEO Klaus Iohannis, la summitul pentru democrație organizat de SUA: România este un cap de pod al democraţiei în regiunea noastră. Vom continua să protejăm ce am realizat

ROMÂNIA5 days ago

Înainte de vizita șefului Consiliului European la Chișinău, Charles Michel și Klaus Iohannis condamnă tentativele Rusiei de a destabiliza R. Moldova și promit tot sprijinul din partea UE

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Șeful Consiliului European susține creșterea sprijinului UE pentru fermierii români: România a jucat un rol esențial care a adus venituri vitale Ucrainei

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu: România va apăra suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova și nu vom avea liniște până când nu se va vindeca definitiv de boala rusească

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Președintele Consiliului European vizitează Centrul operațional de coordonare al Poliției de Frontieră: Trebuie să luăm o decizie cât mai rapidă privind aderarea României la Schengen

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis se așteaptă că încrederea românilor în UE să revină după aderarea la Schengen: “Dacă e război la graniță și mai vine un refuz pe Schengen, este de înțeles că românii își pierd puțin răbdarea”

Team2Share

Trending