Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen: Dacă libertatea are un nume, se cheamă Ucraina. Steagul ucrainean este astăzi steagul libertății

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Președinta Comisiei Europene a salutat încă o dată curajul cetățenilor ucraineni care se opun războiului lui Putin, luptând deja de o lună de zile împotriva trupelor rusești care le-au distrus orașele și le-au destrămat familiile.

„Dacă libertatea are un nume, numele său este Ucraina, iar steagul ucrainean este astăzi steagul libertății”, a precizat Ursula von der Leyen într-un discurs emoționant susținut în plenul Parlamentului European în timpul celei de-a doua sesiuni plenare din această lună.

 

„În fiecare zi, mii de ucraineni continuă să iasă pe străzi pentru a protesta împotriva invaziei și își flutură steagurile albastre și galbene în fața soldaților ocupanți. Și nu s-au oprit nici măcar după ce soldații ruși i-au bătut și i-au închis pe unii dintre ei. Toate eforturile noastre sunt menite să facă din acest război un eșec strategic pentru Putin și de aceea statele membre au convenit să aloce 1 miliard de euro pentru asistență de securitate pentru bravii luptători ucraineni”, a mai puncat Ursula von der Leyen. 

De asemenea, președinta Executivului European a menționat în discursul său că Vladimir Putin a devenit cel mai mare dușman al poporului rus: „Sute de companii globale părăsesc Rusia pentru că nu vor să alimenteze războiul ales de Putin. El a devenit cel mai mare dușman și al poporului rus”, a mai adăugat aceasta în discursul său.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Pactul Verde: UE aprobă o lege pentru combaterea defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, determinate de producția și consumul din UE

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

Parlamentul European și Consiliu, cei doi co-legiuitori  ai UE, au ajuns luni, 5 decembrie, la un acord provizoriu cu privire la un regulament al UE privind lanțurile de aprovizionare care nu provoacă defrișări. Odată adoptat și aplicat, noul act normativ va garanta că un set de bunuri esențiale introduse pe piața UE nu vor mai contribui la defrișarea și degradarea pădurilor în UE și în alte părți ale lumii.

Potrivit Comisiei Europene, defrișările și degradarea pădurilor sunt factori importanți pentru schimbările climatice și pierderea biodiversității – cele două provocări de mediu cheie ale timpului nostru. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că 420 milioane de hectare de pădure – o suprafață mai mare decât cea a Uniunii Europene – au fost pierdute din cauza defrișărilor între 1990 și 2020. În ceea ce privește pierderea netă de suprafață (diferența dintre suprafața de pădure defrișată și noua suprafață de păduri plantate sau regenerate), FAO estimează că lumea a pierdut aproximativ 178 milioane de hectare de acoperire forestieră în aceeași perioadă de timp, ceea ce reprezintă o suprafață de trei ori mai mare decât cea a Franței.

De asemenea, Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) estimează că 23% din totalul emisiilor antropice de gaze cu efect de seră (2007-2016) provin din agricultură, silvicultură și alte utilizări ale terenurilor. Aproximativ 11 % din totalul emisiilor provin din silvicultură și alte utilizări ale terenurilor, în principal din defrișări, în timp ce restul de 12 % reprezintă emisii directe din producția agricolă, cum ar fi cele provenite din creșterea animalelor și din îngrășăminte.

Astfel, odată cu intrarea în vigoare a noilor norme, toate companiile relevante vor trebui să efectueze un control riguros dacă introduc pe piața UE sau exportă de pe piața UE: ulei de palmier, bovine, soia, cafea, cacao, lemn și cauciuc, precum și produse derivate (cum ar fi carnea de vită, mobila sau ciocolata). Aceste produse de bază au fost alese pe baza unei evaluări de impact amănunțite care le-a identificat ca fiind principalul motor al defrișărilor datorate expansiunii agricole.

UE este un mare consumator și comerciant de produse de bază care joacă un rol substanțial în defrișări – cum ar fi carnea de vită, cacao, soia și lemn. Noile norme vizează să garanteze că, atunci când cumpără aceste produse, consumatorii nu contribuie la degradarea în continuare a ecosistemelor forestiere. Protejarea mediului în întreaga lume, inclusiv a pădurilor și a pădurilor tropicale, este un obiectiv comun pentru toate țările, iar UE este pregătită să își asume responsabilitatea“, a declarat Marian Jurečka, ministrul ceh al mediului.

Având în vedere că UE este o economie și un consumator important al acestor mărfuri, acest pas va contribui la oprirea unei părți semnificative a defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, reducând, la rândul său, emisiile de gaze cu efect de seră și pierderea biodiversității. Acest acord major intervine chiar înainte de începerea Conferinței de etapă privind biodiversitatea (COP15), care urmează să definească obiectivele de protecție a naturii pentru următoarele decenii.

Acordul politic intervine la doar 12 luni de la propunerea Comisiei din 2021. Versiunea finală se bazează pe caracteristicile de bază propuse de Comisie, și anume: combaterea defrișărilor, indiferent dacă acestea sunt legale sau ilegale; cerințe stricte de trasabilitate care leagă produsele de bază de terenurile agricole pe care au fost produse; și un sistem de analiză comparativă la nivel național.

Parlamentul European și Consiliul vor trebui acum să adopte în mod oficial noul regulament înainte ca acesta să poată intra în vigoare. Odată ce regulamentul va intra în vigoare, operatorii și comercianții vor avea la dispoziție 18 luni pentru a pune în aplicare noile norme. Microîntreprinderile și întreprinderile mici vor beneficia de o perioadă de adaptare mai lungă, precum și de alte dispoziții specifice.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE investește 1,2 miliarde de euro în 61 de proiecte de cooperare industrială în domeniul apărării

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a aprobat astăzi, 5 decembrie, o investiție de aproximativ 1,2 miliarde de euro în activități colaborative de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării, odată cu adoptarea primei decizii de atribuire a 61 de proiecte sprijinite de Fondul European de Apărare (FEA).

Prin această decizie, UE finanțează proiecte privind capabilități de apărare de vârf, cum ar fi următoarea generație de avioane de luptă, vehicule blindate și nave, precum și tehnologii de apărare critice în domeniile spațiului, cibernetic, cloud militar, inteligență artificială, semiconductori și contramăsuri medicale. Proiectele vor constitui, de asemenea, vârful de lance al tehnologiilor disruptive, în special în domeniul tehnologiilor cuantice și al noilor materiale.

Categoriile care beneficiază de o finanțare notabilă sunt: lupta aeriană (aproximativ 190 milioane de euro), lupta terestră (aproximativ 155 milioane de euro), lupta navală (aproximativ 103 milioane de euro) și apărarea antiaeriană și antirachetă (aproximativ 100 milioane de euro). Proiectele legate de spațiul cosmic sunt sprijinite cu aproximativ 50 milioane de euro. Cu 38 milioane de euro investiți în proiecte de sprijinire a cercetării și dezvoltării în domeniul apărării cibernetice, UE finanțează dezvoltarea de capacități comune de apărare cibernetică.

De asemenea, se acordă sprijin proiectelor promițătoare în care sunt implicate IMM-uri și start-up-uri transfrontaliere în cadrul categoriei dedicate IMM-urilor, 24 de proiecte primind finanțare. În total, IMM-urile reprezintă aproximativ 43 % din entitățile care participă la proiecte.

După adoptarea deciziei de atribuire a Comisiei, vor fi semnate acordurile de finanțare cu consorțiile, iar proiectele vor începe să producă rezultate concrete. Obiectivul este de a sprijini competitivitatea industriei de apărare a UE, dezvoltarea tehnologiilor-cheie de care forțele armate europene au nevoie și de a consolida securitatea Uniunii.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Alianța Verde UE-Japonia: Părțile intensifică cooperarea în domeniul hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de CO2

Published

on

© European Union, 2022/Source: EC - Audiovisual Service

UE și Japonia și-au intensificat astăzi, 2 decembrie, cooperarea în domeniul hidrogenului prin semnarea unui memorandum de cooperare (MoC) în vederea stimulării inovării și dezvoltării unei piețe internaționale a hidrogenului, informează Comisia Europeană.

În calitate de lideri în domeniul tehnologiei hidrogenului, UE și Japonia vor colabora în vederea producerii, comercializării, transportului, stocării, distribuției și utilizării durabile și la prețuri accesibile a hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de dioxid de carbon. Cooperarea va contribui la crearea unei piețe mondiale a hidrogenului bazată pe norme și transparentă, fără denaturări ale comerțului și investițiilor.

Memorandumul a fost semnat la Tokyo de comisarul pentru energie, Kadri Simson, și de ministrul japonez al economiei, comerțului și industriei, Yasutoshi Nishimura.

Ambele părți s-au angajat deja să atingă neutralitatea climatică până în 2050 și să accelereze tranziția către o energie curată, așa cum se subliniază în Alianța verde UE-Japonia. Hidrogenul poate avea o contribuție crucială atât la tranziția ecologică, cât și la securitatea energetică. Memorandumul identifică o serie de domenii în care guvernele, actorii industriali, instituțiile de cercetare și autoritățile locale din UE și Japonia vor fi încurajați să coopereze, cum ar fi:

  • politici, reglementări, stimulente și subvenții, inclusiv la nivel internațional, pentru a lucra în direcția unor standarde și certificări comune;
  • cele mai bune practici și lecții învățate în materie de cercetare, dezvoltare, aplicații și proiecte demonstrative privind hidrogenul regenerabil și cu emisii reduse de dioxid de carbon;
  • dezvoltarea de proiecte, inclusiv în contextul inițiativelor de cooperare multilaterală, inclusiv în vederea sprijinirii altor țări din întreaga lume;
  • educație, perfecționare, recalificare, recalificare și educație și formare profesională, inclusiv prin intermediul schimburilor.

UE și Japonia au un dialog bine dezvoltat în domeniul energiei, care acoperă subiecte precum securitatea energetică, energia eoliană offshore, gazul natural lichefiat (GNL), proiectarea pieței energiei electrice, tehnologiile energetice și energia nucleară.

Ambele părți și-au stabilit ca ambiție pe termen lung să fie neutre din punct de vedere climatic până în 2050, iar o cooperare mai strânsă în ceea ce privește emisiile de metan este, de asemenea, în discuție.

În cadrul summitului UE-Japonia din mai 2021, a fost creată o Alianță Verde în care hidrogenul a fost evidențiat ca fiind un domeniu-cheie al cooperării viitoare.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN9 mins ago

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen se va afla joi pe masa Consiliului. Nu ne vom opri din negociat până în ultimul moment

COMUNICATE DE PRESĂ58 mins ago

Pavilionul Multifuncțional din incinta Institutului Cantacuzino, un proiect sustenabil realizat de Leviatan Design și Ubitech Construcții, a fost recepționat

U.E.1 hour ago

Balcanii de Vest ar putea deveni ”o nouă poartă energetică” a Europei, susține comisarul european pentru extindere înaintea summitului dedicat acestei regiuni

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Pactul Verde: UE aprobă o lege pentru combaterea defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, determinate de producția și consumul din UE

GENERAL2 hours ago

UE și SUA au convenit să lanseze Inițiativa Transatlantică privind Comerțul Durabil, pe fondul unui răspuns constructiv al Washingtonului la preocupările europene legate de Legea privind Reducerea Inflației

Dan Motreanu2 hours ago

Dan Motreanu solicită Comisiei Europene ”alternative imediate pentru aplanarea crizei îngrășămintelor”: ”Pune în pericol securitatea alimentară a UE”

MAREA BRITANIE3 hours ago

SUA și Marea Britanie se angajează să continue cooperarea pentru a ”sprijini Ucraina în fața războiului de agresiune al Rusiei”

U.E.4 hours ago

Șeful diplomației UE îi răspunde lui Macron: Ieșirea din război se va face prin “garanții de securitate pentru Ucraina. Pentru Rusia, vom vorbi mai târziu”

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Președinta R. Moldova, vizită în SUA. Maia Sandu s-a întâlnit cu Nancy Pelosi și Samantha Power: Parteneriatul cu Statele Unite, esențial pentru a face față riscurilor

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Șeful Consiliului European era “mai optimist” acum câteva luni privind intrarea României, Bulgariei și Croației în Schengen: Acum, atmosfera este diferită

ROMÂNIA21 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO6 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL7 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending