Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, decizie fără precedent în istoria UE: Comisia Europeană activează clauza relaxării regulilor bugetare, iar ”guvernele pot pompa în economie oricâți bani e nevoie”

Published

on

© European Parliament

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat vineri seară că Uniunea Europeană suspendă temporar prevederile Pactului de Stabilitate și Creștere și regulile bugetare care le impuneau statelor membre să nu depășească un deficit bugetar de 3% din PIB.

”Am promis că vom face orice pentru a sprijini companiile și cetățenii europeni în această criză și astăzi pot să spun că am livrat. Ieri am pus în practică cea mai flexibilă schemă de ajutor de stat pentru a ajuta oamenii și companiile. Guvernele pot da acum bani pentru multe companii care sunt lovite de acest șoc, hoteluri, restaurante, companii de transport sau firme mici care riscă să se închidă. fără sprijin. Astăzi, iar asta nu s-a mai făcut niciodată, activăm clauza de relaxare a regulilor bugetare. Asta înseamnă că guvernele naționale pot pompa în economie atât de mulți bani cât este nevoie. Relaxăm regulile bugetare pentru a le permite să facă acest lucru”, a spus von der Leyen într-o postare video pe contul său de Twitter, făcând astfel un anunț fără precedent în istoria Uniunii Europene.

Această decizie este menită să vină în sprijinul guvernelor naționale ale statelor membre, implicit și guvernul României, prin relaxarea regulilor bugetare. Astfel, statele membre pot cheltui oricât de mulți bani este nevoie pentru a combate criza generată de pandemia de coronavirus fără a exista riscuri declanșării procedurii de deficit excesiv din partea Comisiei Europene.

Pentru România, acest lucru reprezintă o veste aparte în contextul în care Comisia Europeană a propus la data de 4 martie deschiderea procedurii de deficit excesiv în cazul țării noastre. De altfel, în raportul de țară publicat recent, Comisia Europeană avertizase că noua lege a pensiilor este principalul factor al proiectatei creşteri rapide a deficitului general guvernamental, care va ajunge la 6,1% din PIB în 2021, şi al riscurilor ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare.

Reamintim și faptul că Comisia Europeană a adoptat un cadru temporar pentru a permite statelor membre să utilizeze toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul epidemiei de COVID-19.

Sub prevederile acestui cadru, statele membre vor putea să instituie scheme care să permită acordarea unei finanțări de până la 800 000 euro unei întreprinderi pentru a răspunde nevoilor urgente de lichiditate ale acesteia.

În ce privește România, Comisia Europeană a mai anunțat vineri o decizie importantă, direcționând peste un miliard de euro pentru combaterea efectelor coronavirusului. Astfel, 483 de milioane de euro vor fi alocate prin renunțarea în acest an la obligația de a solicita României rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale, iar 637 de milioane de euro prin virarea avansului aferent fondurilor structurale pentru anul 2020 în cursul lunilor martie și aprilie.

Citiți și Țările UE au dat undă verde unei finanțări de 37 de miliarde de euro împotriva ”șocului economic” al crizei coronavirusului. România ar putea beneficia de cel puțin 600 de milioane de euro

Citiți și UE sprijină România: Comisia Europeană lansează luni achiziții publice comune cu statele membre pentru truse de testare și ventilatoare respiratorii

Comisia Europeană a anunțat săptămâna trecută că se pregătește pentru un ”șoc economic” și a lansat un amplu pachet de 37 de miliarde de euro pentru statele membre în atenuarea unei crize economice asociate pandemiei de coronavirus, dar și flexibilizarea unor reguli europene cuprinse în politica de predictibilitate fiscală europeană, anume relaxarea criteriilor de menținere a unui deficit bugetar la 3% din PIB.

Planul a fost adoptat de cele 27 de state membre și urmează a fi votat de Parlamentul European, în sesiune plenară extraordinară, pe 26 martie.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

COVID-19: Germania, criticată de comisarii europeni din partea Franței și Italiei pentru că se opune emiterii de “coronabonduri”

Published

on

©️ European Union / EC - Audiovisual Service

Comisarii europeni Thierry Breton (Franța) și Paolo Gentiloni (Italia) au pledat luni pentru recurgerea la un împrumut european cu scopul de a face faţă crizei coronavirusului într-un articol de opinie publicat în ziare din Franţa şi din Germania, în care guvernul german este criticat pentru că se opune emiterii de coronabonduri.

Fără a numi direct Germania, comisarul european pentru piaţa internă Thierry Breton şi cel pentru economie, Paolo Gentiloni, cer celor 27 de state membre ale UE – într-un editorial publicat în ziarele Frankfurter Allgemeine Zeitung şi Le Monde – să-şi demonstreze “solidaritatea” creând un fond european finanţat prin impozite şi capabil să emită obligaţiuni pe termen lung, relatează AFP, potrivit Agerpres.

În plus, Breton şi Gentiloni vor ca ideea lor să fie complementară planului Marshall european promis de Ursula von der Leyen prin bugetul UE pentru perioada 2021-2027, cu scopul de a relansa economia după criză.

Potrivit celor doi comisari, sumele vehiculate sunt de o asemenea factură încât UE are nevoie de un al “patrulea pilon” în plus faţă de celelalte trei constituie prin fondul de ajutor MES (Mecanismul European de Stabilitate), Banca Europeană de Investiţii şi iniţiativa pe termen scurt a UE pentru a garanta planurile privind şomajul parţial în statele membre.

Unele state europene, între care Franţa şi Italia, au cerut recent Germaniei şi altor ţări din nordul Europei mutualizarea anumitor datorii pe fondul consecinţelor economice ale pandemiei. În context, Emmanuel Macron a transmis indirect Germaniei și Olandei că dacă un minim de solidaritate nu va fi arătat țărilor care au nevoie “atunci acceptăm că Europa nu are un destin comun”.

Această mutualizare, sub forma de coronabonduri, este respinsă ferm de Germania, Olanda şi alte ţări din nord, care sunt mai riguroase din punct de vedere bugetar și care au abordat aceeași poziție și în cursul crizei financiare din 2008.

Un lucru este sigur, “timpul presează” şi “trebuie să fim creativi”, avertizează Thierry Breton și Paolo Gentiloni în articolul de opinie publicat în ajunul unei reuniuni a miniştrilor de finanţe UE care intenţionează să abordeze – în cadrul unei videoconferinţe programată pentru marți – mijloacele financiare de luptă împotriva pandemiei.

De altfel, luni este ziua editorialelor pe plan european privind salvarea economiei europene.

Pandemia COVID-19 este cea mai mare provocare de sănătate publică, socială și economică cu care țările europene se confruntă de la crearea Uniunii Europene încoace, au scris miniștrii germani de externe și de finanțe, Heiko Maas și Olaf Scholz, într-un editorial comun semnat luni în mai multe publicații europene din Franța, Italia, Spania, Portugalia și Grecia. Potrivit acestora, Guvernul german va susține un pachet european de răspuns la criză pe scheletul Mecanismului european de stabilitate, însă care să nu cuprindă instituirea unei noi troici europene pe modelul crizei financiare din 2008 și care să nu presupună emitarea de obligațiuni, așa numitele “eurobonduri”. 

În paralel, într-un alt editorial, preşedintele Adunării Naţionale a Franţei, Richard Ferrand, şi președintele Bundestagului german, Wolfgang Schäuble, pledează pentru “mai multă solidaritate şi integrare financiară” în Europa în faţa crizei coronavirusului. “Putem şi trebuie astfel să mobilizăm şi să extindem cu toată flexibilitatea necesară bugetul european şi cadrul financiar multianual (CFM) şi ansamblul fondurilor structurale, regionale şi sociale”, şi, de asemenea, “Banca Europeană de Investiţii”, precum şi “Mecanismul european de stabilitate”, spun cei doi lideri ai parlamentarelor de la Paris și Berlin.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern au decis la 26 martie să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19, iar un răspuns ar putea fi formulat marți.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, mesaj pentru cetățenii europeni: ”Europa stă acum în picioare. Solidaritatea este contagioasă și este în centrul Uniunii noastre”

Published

on

© European Parliament

Ultimele săptămâni au pus la grea încercare liderii instituțiilor europene pentru a veni cu un răspuns rapid în vederea atenuării crizei provocate de pandemia de COVID-19.

Cu un start greu, într-o situație fără precedent, Europa a fost inițial orbită de un inamic necunoscut și de o criză de proporții și viteză fără precedent.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene a scris un editorial dedicat cetățenilor Europei pentru a înțelege demersurile luate în ultima lună de liderii europeni, dar și pentru a insufla încredere și a cere continuitatea solidarității europene. 

”Europa stă acum în picioare. Această solidaritate este contagioasă și este în centrul Uniunii noastre. Datorită acestui impuls, Europa cea adevărată a revenit”, a scris președinta Executivului European.

Ursula von der Leyen explică tot ce au realizat instituțiile europene în ultimele săptămâni ca să atenueze criza din fiecare stat membru care este afectat de pandemie: Regulile pentru oferirea ajutoarelor de stat au devenit mai flexibile ca niciodată. Regulile bugetare sunt mai relaxate pentru a permite cheltuielilor naționale și ale UE să se deplaseze rapid. 

”Acest lucru a ajutat instituțiile UE și statele membre să ridice 2,8 trilioane de euro pentru a lupta împotriva crizei – cel mai puternic răspuns oriunde în lume.”

Săptămâna aceasta a fost propusă o nouă schemă numită SURE pentru a ne asigura că oamenii își pot păstra locurile de muncă și veniturile lor, precum și pentru a ne asigura că întreprinderile pot rămâne la plutire în timp ce hibernăm.

Schema va oferi 100 de miliarde de euro pentru a ajuta guvernele și să sprijine companiile și angajații independenți. 

Și pentru a intensifica salvarea de vieți, banii rămași în bugetul acestui an au fost transformați într-un instrument de urgență pentru a ajuta securizarea echipamentelor medicale vitale și pentru a îmbunătăți testarea: ”Acest lucru reflectă faptul că în această criză nu pot exista jumătăți de măsură.”

”Miliarde și trilioane cheltuite astăzi pentru a preveni un dezastru mai mare reprezintă o investiție în protecția noastră viitoare și vor lega generațiile”.

Acesta este motivul pentru care banii din bugetul nostru următor trebuie investiți într-un mod inteligent și durabil. Acesta trebuie să contribuie la păstrarea a ceea ce ne este drag și să reînnoiască sentimentul de apartenență dintre națiunile Europei.

Și în mod crucial trebuie să investim strategic în viitorul nostru, de exemplu în cercetare inovatoare, pentru infrastructura digitală, pentru energie curată, pentru o economie circulară inteligentă, pentru sistemele de transport ale viitorului. Un plan Marshall de această natură va ajuta la construirea unei Europe mai moderne, durabile și mai rezistente.

”Și acest efort enorm, această nouă Europă, va avea nevoie de un lucru mai mult decât de oricare altul: Oamenii Europei trebuie să își dorească un viitor comun în care să ne sprijinim unul pentru celălalt.”

Viitorul Europei înseamnă medicii polonezi care pleacă în Italia să își ajute colegii în nevoie. Cehii trimit 10.000 de măști în Spania și în alte părți. Avioanele care transportă pacienți din Nordul Italiei spre Estul Germaniei sau trenurile care duc oamenii peste granițe pentru a fi tratați în paturi de terapie intensivă gratuită.

Bulgarii sunt cei care trimit echipamente de protecție austriecilor și austriecii care trimit măști în Italia. Este primul stoc comun european de echipamente medicale, sau aparatele respiratorii și kiturile de testare achiziționate împreună de aproape fiecare țară, din România în Portugalia, care trebuie trimise în Spania, Italia și în alte părți.

Citiți și:Parlamentul European: Zece lucruri pe care le face Uniunea Europeană pentru a lupta împotriva coronavirusului și pentru solidaritatea între europeni

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Scrisoare comună: Franța, Italia, Spania și Germania îi solicită comisarului european, Adina Vălean, sprijin suplimentar în sectorul transportului aerian și terestru 

Published

on

©audiovisual.ec.europa.eu

Secretarul de stat francez pentru transport Jean-Baptiste Djebbari a trimis comisarului european pentru transporturi, Adina Vălean, o scrisoare semnată de Franța, Germania, Italia și Spania, prin care i se solicită garanția unei bune funcționări a sistemului de transport și sprijin suplimentar, în contextul crizei provacate de COVID-19. 

“Împreună cu omologii mei german, italian şi spaniol, cer Comisiei Europene să îşi dubleze eforturile pentru: garantarea continuităţii fluxului de mărfuri, protejarea companiilor noastre, în special în sectorul aviaţiei (şi) mobilizarea finanţărilor europene pentru operatorii transportului feroviar de marfă”, a scris pe Twitter Djebbari.


Sectorul transportului, ca toate celelalte sectoare ale economiei europene, este grav afectat pe fondul pandemiei de COVID-19.

Însă, Executivul European a luat deja măsuri pentru a atenua efectele crizei actuale. Astfel, au fost create ”culoare verzi” pentru ca transportul de echipamente medicale și alimente esențiale să nu fie afectat în această perioadă. Adina Vălean a solicitat acest lucru la scurt timp după ce mai multe state membre au începus să își închidă granițele în contextul pandemiei.

De asemenea, Comisia Europeană a venit în ajutorul companiilor aeriene. Parlamentul Europea și Consiliului Uniunii Europene au votat pentru amendamentul Comisiei Europene care doreșe suspendarea până la 24 octombrie 2020 cerințele privind sloturile aeroportuare care obligă companiile aeriene să utilizeze cel puțin 80% din sloturile care le-au fost alocate pentru decolare și aterizare pentru a le putea păstra în anul următor.

Derogarea adoptată de Consiliu  este menită să ajute transportatorii aerieni să facă față scăderii drastice a traficului aerian cauzate de criza provocată de coronavirus.

 

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending