Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, decizie fără precedent în istoria UE: Comisia Europeană activează clauza relaxării regulilor bugetare, iar ”guvernele pot pompa în economie oricâți bani e nevoie”

Published

on

© European Parliament

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat vineri seară că Uniunea Europeană suspendă temporar prevederile Pactului de Stabilitate și Creștere și regulile bugetare care le impuneau statelor membre să nu depășească un deficit bugetar de 3% din PIB.

”Am promis că vom face orice pentru a sprijini companiile și cetățenii europeni în această criză și astăzi pot să spun că am livrat. Ieri am pus în practică cea mai flexibilă schemă de ajutor de stat pentru a ajuta oamenii și companiile. Guvernele pot da acum bani pentru multe companii care sunt lovite de acest șoc, hoteluri, restaurante, companii de transport sau firme mici care riscă să se închidă. fără sprijin. Astăzi, iar asta nu s-a mai făcut niciodată, activăm clauza de relaxare a regulilor bugetare. Asta înseamnă că guvernele naționale pot pompa în economie atât de mulți bani cât este nevoie. Relaxăm regulile bugetare pentru a le permite să facă acest lucru”, a spus von der Leyen într-o postare video pe contul său de Twitter, făcând astfel un anunț fără precedent în istoria Uniunii Europene.

Această decizie este menită să vină în sprijinul guvernelor naționale ale statelor membre, implicit și guvernul României, prin relaxarea regulilor bugetare. Astfel, statele membre pot cheltui oricât de mulți bani este nevoie pentru a combate criza generată de pandemia de coronavirus fără a exista riscuri declanșării procedurii de deficit excesiv din partea Comisiei Europene.

Pentru România, acest lucru reprezintă o veste aparte în contextul în care Comisia Europeană a propus la data de 4 martie deschiderea procedurii de deficit excesiv în cazul țării noastre. De altfel, în raportul de țară publicat recent, Comisia Europeană avertizase că noua lege a pensiilor este principalul factor al proiectatei creşteri rapide a deficitului general guvernamental, care va ajunge la 6,1% din PIB în 2021, şi al riscurilor ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare.

Reamintim și faptul că Comisia Europeană a adoptat un cadru temporar pentru a permite statelor membre să utilizeze toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul epidemiei de COVID-19.

Sub prevederile acestui cadru, statele membre vor putea să instituie scheme care să permită acordarea unei finanțări de până la 800 000 euro unei întreprinderi pentru a răspunde nevoilor urgente de lichiditate ale acesteia.

În ce privește România, Comisia Europeană a mai anunțat vineri o decizie importantă, direcționând peste un miliard de euro pentru combaterea efectelor coronavirusului. Astfel, 483 de milioane de euro vor fi alocate prin renunțarea în acest an la obligația de a solicita României rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale, iar 637 de milioane de euro prin virarea avansului aferent fondurilor structurale pentru anul 2020 în cursul lunilor martie și aprilie.

Citiți și Țările UE au dat undă verde unei finanțări de 37 de miliarde de euro împotriva ”șocului economic” al crizei coronavirusului. România ar putea beneficia de cel puțin 600 de milioane de euro

Citiți și UE sprijină România: Comisia Europeană lansează luni achiziții publice comune cu statele membre pentru truse de testare și ventilatoare respiratorii

Comisia Europeană a anunțat săptămâna trecută că se pregătește pentru un ”șoc economic” și a lansat un amplu pachet de 37 de miliarde de euro pentru statele membre în atenuarea unei crize economice asociate pandemiei de coronavirus, dar și flexibilizarea unor reguli europene cuprinse în politica de predictibilitate fiscală europeană, anume relaxarea criteriilor de menținere a unui deficit bugetar la 3% din PIB.

Planul a fost adoptat de cele 27 de state membre și urmează a fi votat de Parlamentul European, în sesiune plenară extraordinară, pe 26 martie.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, după cina de lucru cu Florin Cîțu: Lucrăm împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil

Published

on

© Guvernul României

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți seară, după cina de lucru avută la Bruxelles cu prim-ministrul Florin Cîțu, că executivul european lucrează împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil.

“Mulțumesc prim-ministrului Florin Cîțu pentru întâlnirea constructivă. Lucrăm împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil. Progrese bune în ceea ce privește reformele”, a scris Ursula von der Leyen, pe Twitter.

Ea a mai arătat și că aprobarea Deciziei privind resursele proprii de către toate statele membre este un pas necesar pentru ca fondurile Next Generation EU să circule, afirmațiile sale venind în contextul în care România și alte state membre încă nu au aprobat creșterea resurselor proprii ale UE pentru finanțarea fondului de redresare.

Într-o postare separată, pe Facebook, șeful Guvernului de la București a indicat că România are un plan ambițios de creștere economică sustenabilă, în urma pandemiei și că a avut “o întâlnire foarte constructivă cu președintele Comisiei Europene”.

 

Citiți și Desant guvernamental al României la Bruxelles pentru PNRR: Florin Cîțu, Alexandru Nazare și Cristian Ghinea merg la Comisia Europeană pentru a discuta planul de 30 miliarde de euro

Prim-ministrul Florin Cîțu, ministrul finanțelor Alexandru Nazare și ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea efectuează în această săptămână o vizită la Bruxelles, unde vor avea întrevederi cu membrii Comisiei Europene pentru a discuta și negocia Planul Național de Redresare și Reziliență pe care România urmărește să-l depună oficial la Comisia Europeană la 31 mai, deși jumătate din statele membre ale UE au trimis acest plan până la 30 aprilie-3 mai.

De altfel, ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a avut luni o întrevedere cu comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, la Bruxelles, iar cu acest prilej ministrul român a discutat despre măsurile adoptate de România înaintea prognozei de primăvară a Comisiei Europene.

Separat, miercuri, prim-ministrul Florin Cîțu va avea o întrevederi cu vicepreședintele executiv pentru o economie care funcționează pentru cetățeni Valdis Dombrovskis, cu vicepreședintele executiv pentru o Europă digitală Margrethe Vestager, și cu comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

Reamintim că ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

Ulterior, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a avut o întrevedere virtuală cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, în cadrul căreia au discutat, alături de experți din cadrul MIPE și de ambasadorul României la UE, Luminița Odobescu, despre PNRR.

Atât prim-ministrul Florin Cîțu, cât și președintele Klaus Iohannis au dat asigurări că ”până la sfârşitul lui mai vom avea un plan bine pus la punct, agreat cu Comisia Europeană”. Iohannis a afirmat că negocierile legate de PNRR vor continua “până se ajunge la forma care va fi implementată”.

La finalul lunii trecute, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-a adresat României și celorlalte state membre într-un mesaj în care a subliniat că executivul european se va asigura ca planurile naționale de redresare să reflecte nivelul înalt de ambiție.

În cazul României, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Premierul Florin Cîțu participă astăzi, la Bruxelles, la o cină de lucru cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Premierul României, Florin Cîțu, cu prilejul vizitei sale la Bruxelles, va avea în această seară o cină de lucru cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Bruxelles, potrivit agendei Guvernului.

Cina de lucru va începe la ora 20:15, ora României.

Reamintim că vizita premierului la Bruxelles se centrează pe negocierile cu partea tehnică a Comisiei Europene pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, care trebuie finalizat și trimis în foarte scurt timp la Bruxelles.

„Acum mă concentrez pe ceea ce vine după pandemie. (…) Voi pleca la Bruxelles zilele următoare. Pandemia va trece, avem dozele şi va trece această situaţie şi trebuie să ne gândim la cum accelerăm creşterea economică în perioada următoare. Soluţia pe care o avem acum este de a avea un PNRR de succes, să atragem cei 29,2 miliarde şi vă spun că se poate şi eu cred că vom fi printre singurele ţări din Uniunea Europeană care va atrage toţi aceşti bani. Şi, cu aceşti bani, vom putea să accelerăm sau să consolidăm ceea ce avem acum în creşterea economică, dar să accelerăm creşterea economică şi, în special, procesul de convergenţă către Uniunea Europeană, un proces de convergenţă care a fost încetinit sau chiar a dat înapoi după perioada 2007″, a declarat Florin Cîțu, potrivit Agerpres.

Reamintim că Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică luna trecută și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 30,44 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Citiți și: Peste jumătate din țările UE au depus la Bruxelles planurile naționale de redresare: Polonia, al 14-lea stat din UE care a trimis Comisiei Europene planul său de 36 de miliarde de euro

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Alexandru Nazare, întâlnire cu comisarul european pentru economie: Prognoza de primăvară a CE sper să reconfirme evoluția economiei României

Published

on

Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a avut ieri, 10 mai, o întrevedere cu comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, la Bruxelles, iar cu acest prilej ministrul român a discutat despre măsurile adoptate de România înaintea prognozei de primăvară a Comisiei Europene.

„Măsurile adoptate – un pas important pentru sustenabilitatea finanțelor publice, parametrii în care am construit bugetul de stat pentru anul în curs, comunicarea constantă la nivel tehnic și politic au fost factori care au întărit relația de încredere cu Comisia Europeană. Acestea sunt câteva concluzii după o discuție deschisă cu comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, pe care m-am bucurat să îl revăd în această seară la Bruxelles”, a scris ministrul Alexandru Nazare într-o postare pe pagina de Facebook.


 

De asemenea, Alexandru Nazare a informat că săptămâna viitoare urmează publicarea prognozei de primăvară a Comisiei Europene: „Sper că veștile bune privind evoluția economiei României să fie reconfirmate. Numai cu prudență și monitorizarea permanentă atât a cheltuielilor cât și a veniturilor putem să atingem țintele prevăzute.”


Semestrul European reprezintă cadrul pentru coordonarea politicilor economice și fiscal-bugetare din întreaga Uniune Europeană și a fost creat în anul 2010. Această coordonare vizează inclusiv procesul de elaborare a Programelor de Stabilitate sau de Convergență, a bugetelor naționale și a Programelor Naționale de Reformă. Anual, Comisia analizează în detaliu programele statelor membre în materie de reforme economice și structurale și le oferă recomandări pentru următoarele 12-18 luni.

Semestrul European este, astfel, o succesiune de evenimente, care începe în fiecare an cu publicarea de către Comisia Europeană a unui raport privind creșterea economică – Strategia Anuală privind Creșterea Durabilă (anterior denumit Analiza Anuală a Creșterii) și se încheie prin andosarea, în cadrul Consiliul European de vară, a recomandărilor specifice de țară.

O etapă importantă a Semestrului European este publicarea de către Comisia Europeană a rapoartelor de țară. Acestea reprezintă evaluări ale provocărilor economice și sociale cu care se confruntă statele membre și fundamentează recomandările specifice de țară.

Semestrul European 2021 a debutat la 17 septembrie 2020 prin publicarea timpurie de către Comisia Europeană a Strategiei Anuale pentru 2021 privind Creșterea Durabilă (document care era publicat, de regulă, în luna noiembrie a fiecărui an). În conformitate cu Pactul Ecologic European, Semestrul European 2021 pune accent pe dezvoltarea durabilă și continuă să reflecte obiectivul UE de atingere a neutralității climatice până în 2050.

În contextul dificil cauzat de pandemia de COVID-19, Semestrul European 2021 a fost adaptat temporar pentru a putea fi coordonat cu Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), instrument de finanțare care dispune de cea mai mare alocare din cadrul instrumentului de relansare economică – Next Generation EU. În aceste condiții, principalul element de noutate al Semestrului European 2021 îl reprezintă modificarea calendarului de derulare, astfel încât întreg procesul să contribuie la implementarea RRF.

Legătura intrinsecă dintre Semestrul European 2021 și RRF derivă din faptul că pentru accesarea fondurilor din cadrul Mecanismului, statele membre trebuie să elaboreze Planuri Naționale de Redresare și Reziliență. Aceste documente strategice trebuie să cuprindă reforme și investiții identificate în cadrul Semestrului European ca răspuns la recomandările specifice de țară, măsuri care să contribuie în mod eficient atât la tranziția ecologică, cât și la cea digitală și să fie concordante cu Programele Naționale de Reformă.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA35 mins ago

Ursula von der Leyen, după cina de lucru cu Florin Cîțu: Lucrăm împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil

S&D5 hours ago

PES Women și Partidul Socialiștilor Europeni fac presiuni pentru ratificarea integrală a Convenției de la Istanbul și punerea în aplicare a acesteia de către toate statele membre ale UE

ROMÂNIA5 hours ago

MAE anunță că Rusia l-a declarat persona non grata pe adjunctul atașatului militar al Ambasadei României la Moscova, ca răspuns la mișcarea Bucureștiului

Mircea Hava6 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

Corina Crețu7 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Comunicarea cu cetățenii trebuie să devină, tot mai mult, o prioritate a Uniunii Europene

Cristian Bușoi7 hours ago

Cristian Bușoi pledează pentru implicarea medicilor de familie în procesul de vaccinare: Joacă un rol important în campania de informare corectă a populației

NATO8 hours ago

VIDEO Klaus Iohannis și Andrzej Duda, la exercițiul militar “Justice Sword 21”: Ne pregătim pentru apărare pe flancul estic al NATO

NATO8 hours ago

VIDEO Opt convoaie militare ale Forței de Reacție Rapidă a NATO au intrat în România pentru exercițiul Noble Jump 2021

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Șeful diplomației UE, Josep Borrell: Următoarea rundă a dialogului Belgrad-Pristina va avea loc la finalul lunii iunie

ROMÂNIA9 hours ago

Florin Cîțu: Merg la Bruxelles să mă asigur că vom avea un PNRR aprobat cu prioritățile noastre. Este nevoie să accelerăm ritmul economiei

Mircea Hava6 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO1 day ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO1 day ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending