Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, despre planul de salvare de 1.850 de miliarde de euro: Să punem bazele bunăstării viitoarei generații europene. Actuala criză este cea mai mare provocare colectivă de la apariția UE

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Generațiile care au fondat Uniunea Europană au construit o uniune de pace și prosperitate, fără egal sau precedent nicăieri în lume, iar actuala criză reprezintă propriul nostru moment definitoriu, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în contextul prezentării planului de 1.850 de miliarde de euro de relansare economică europeană ca urmare a pandemiei de COVID-19, format din instrumentul de redresare “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro și dintr-o propunere de Cadru Financiar Multianual de 1.100 de miliarde de euro pentru șapte ani.

Actuala criză este cea mai mare provocare colectivă de la apariția Uniunii Europene, iar prin planul de 1.850 de miliarde de euro aproximativ 60% din investițiile pe care UE le va face vor fi direcționate către politici moderne pentru următorii șapte ani, a spus von der Leyen, într-o conferință de presă la sediul Comisiei Europene ce a urmat prezentării din plenul Parlamentului European a acestui amplu plan.

Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

“Săptămânile trecute au arătat că există o conștientizare din ce în ce mai mare a nevoii de a investi împreună în binele comun european și de a face acest lucru punând bazele bunăstării viitoarei generații europene. Acolo unde există voință, există o cale”, a spus von der Leyen, subliniind că planul “Next Generation Europe” va avea o durată limitată și va avea un caracter extraordinar asemenea crizei provocate de noul coronavirus.

Planul Comisiei Europene urmează a fi discutat la Consiliul European din 19 iunie. De altfel, executivul european a subliniat că este necesar ca în cadrul Consiliului European, până în iulie, să se ajungă rapid la un acord politic cu privire la instrumentul Next Generation EU și la bugetul general al UE pentru perioada 2021-2027, pentru a da un nou dinamism redresării și a oferi UE un instrument solid de relansare a economiei și de construire a viitorului.


Propunerea pentru CFM este disponibilă aici.

Propunerea pentru instrumentul New Generation EU este disponibilă aici și aici.


Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri în plenul Parlamentului European un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual și a unui instrument de redresare economică, menit să alimenteze o relansare a economiei Uniunii după criza coronavirusului. Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro.

“Europa este o poveste de generații și fiecare generație de europeni are propria sa poveste (…) În momentele, decisive am ales întotdeauna să avansăm împreună, fapt ce ne-a permis să construim o Europă a păcii și a prosperității fără precedent în lume. (…) Modelul nostru unic este pus la îndoială într-un moment fără precedent în istoria Uniunii. Ne confruntăm cu aceeași alegere binară. Fie mergem înainte pe cont propriu și acceptăm o Uniune a celor care au și a celor care nu au. Fie mergem înainte împreună și găsim o cale puternică de revenire. Europa este în poziția unică de a putea să investească într-o redresare economică colectivă”, a spus von der Leyen, în plenul PE.

Comisia propune un nou instrument de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro, care va fi suplimentar bugetul multianual de 1.100 de miliarde. Vorbim de 1.850 de miliarde de euro“, a spus președinta Comisiei Europene, în aplauzele eurodeputaților prezenți în sală, precizând că acest plan este intitulat “noua generație UE”.

Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

În plus, pentru a pune la dispoziție fondurile cât mai curând posibil astfel încât să se răspundă celor mai urgente nevoi, Comisia propune modificarea actualului cadru financiar multianual 2014-2020 pentru a se pune la dispoziție fonduri suplimentare în valoare de 11,5 miliarde de euro deja în 2020.

Această finanțare suplimentară va fi direcționată prin intermediul programelor UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu mai târziu de 2058.  Pentru ca acest lucru să se realizeze în mod echitabil și partajat, Comisia propune o serie de resurse proprii noi, care vor proveni din taxarea digitală a giganțiilor IT, taxarea emisiilor poluante sau taxarea activelor marilor corporații.

De asemenea, cei 750 de miliarde de euro incluși în instrumentul de redresare vor fi investiți pe trei piloni:

1. Sprijinirea statelor membre pentru a face investiții și reforme

– Prin noul Mecanism pentru redresare și reziliență, în valoare de 560 de miliarde de euro, se va oferi sprijin financiar pentru investițiile și reformele ce vor viza, în special, tranziția către o societate digitală și verde și reziliența economiilor naționale; aceste investiții și reforme vor fi corelate cu obiectivele incluse în semestrul european. Acest mecanism va fi integrat în semestrul european și va avea o facilitate de finanțare de până la 310 miliarde EUR și va putea să ofere până la 250 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Sprijinul va fi pus la dispoziția tuturor statelor membre, dar va fi concentrat în zonele cele mai afectate și acolo unde nevoile în materie de reziliență sunt cele mai mari.

– Ținându-se seama de gravitatea impactului socioeconomic al crizei, în special de nivelul șomajului în rândul tinerilor și de prosperitatea relativă a statelor membre, până în 2022 se va aloca o sumă suplimentară de 55 miliarde de euro din programele actuale ale politicii de coeziune în cadrul noii inițiative REACT-UE

– O propunere de consolidare a Fondului pentru o tranziție justă cu până la 40 de miliarde de euro, pentru a sprijini statele membre în accelerarea tranziției către o neutralitate climatică.

– O consolidare a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală în valoare de 15 miliarde de euro pentru a sprijini zonele rurale să facă modificările structurale necesare în conformitate cu Pactul verde european și să realizeze obiectivele ambițioase ale strategiei în materie de biodiversitate și ale strategiei „de la fermă la consumator”.

2. Relansarea economiei UE prin stimularea investițiilor private

– Noul Instrument de sprijin pentru solvabilitate va mobiliza resurse private pentru a sprijini urgent întreprinderile europene viabile din sectoarele, regiunile și țările cele mai afectate. Acesta poate fi operațional începând cu 2020 și va avea un buget de 31 de miliarde de euro, cu scopul de a debloca 300 de miliarde de euro sub formă de sprijin pentru solvabilitatea întreprinderilor din toate sectoarele economice și de a le pregăti pentru un viitor digital, rezilient și mai curat.

– Suplimentarea cu 15,3 miliarde de euro a bugetului dedicat InvestEU, programul de investiții emblematic al Europei, în vederea mobilizării de investiții private în proiecte din întreaga Uniune.

– Noul Mecanism de investiții strategice, gândit în cadrul InvestEU pentru a genera investiții de până la 150 de miliarde de euro care să sporească reziliența sectoarelor strategice, în special a celor legate de tranziția către o societate digitală și verde, și lanțurile valorice esențiale pe piața internă, datorită unei contribuții de 15 miliarde de euro din instrumentul Next Generation EU.

3. Lecții învățate în urma crizei

– Noul program în domeniul sănătății, EU4Health pentru consolidarea securității sanitare și pregătirea pentru viitoarele crize din acest domeniu, cu un buget de 9,4 miliarde de euro.

– 2 miliarde de euro pentru consolidarea rescEUmecanismul de protecție civilă al Uniunii, care va fi extins și consolidat pentru a spori capacitatea Uniunii de a se pregăti și a răspunde viitoarelor crize.

– Suplimentarea cu 94,4 miliarde de euro a programului Orizont Europa, care va fi consolidat pentru a finanța cercetarea vitală în domeniul sănătății, al rezilienței și al tranziției către o societate digitală și verde.

– Sprijinirea partenerilor globali ai Europei printr-o sumă suplimentară de 16,5 miliarde de euro pentru acțiuni externe, inclusiv ajutor umanitar.

– Alte programe ale UE vor fi consolidate pentru a alinia pe deplin viitorul cadru financiar la nevoile în materie de redresare și la prioritățile strategice. Alte instrumente vor fi consolidate pentru a conferi bugetului UE un plus de flexibilitate și reactivitate.


Ursula von der Leyen și-a prezentat planul la Parlamentul European de la Bruxelles la începutul după-amiezii, înainte de a organiza o conferință de presă în cursul zilei la sediul Comisiei Europene pentru o prezentare detaliată.

Comisia Europeană propune un Cadru Financiar Multianual pentru 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului.

Cifra de 1.100 de miliarde de euro, în prețurile din 2018, ar crește cheltuielile comparativ cu bugetul actual al UE de șapte ani, care este estimat la 1.082 miliarde de euro.

Propunerea este sub nivelul sugerat inițial de Comisia Juncker în mai 2018 pentru perioada 2021-2027, dar este mai mare decât un plan de compromis înaintat în februarie de către președintele Consiliului European, Charles Michel, și care a blocat negocierile summitului din 20 februarie

În 2018, Comisia Juncker a propus un buget de 1.135 miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut (VNB) al UE. Michel a propus 1.095 miliarde de euro, care la acea vreme era estimat la 1,074% din VNB.

În ce privește instrumentul de redresare de 750 de miliarde de euro, acesta este axat pe două componente: 500 de miliarde de euro disponibili sub formă de granturi, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi.

Planul este superior propunerii de 500 de miliarde de euro lansată de președintele francez Emmanuel Macron și de cancelarul german Angela Merkel. Însă, pachetul propus de Comisia Europeană prevede că 500 de miliarde de euro vor fi obținute de Comisia Europeană de pe piețele de capital și vor fi acordate statelor membre sub forma unor subvenții, ceea ce înseamnă că achitarea acestor datorii va putea fi realizată în comun, la nivel european.

Restul de 250 de miliarde vor fi acordate sub formă de împrumut pentru statele membre, ele reflectând propunerea celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – care se opun oricărei mutualizări a datoriilor la nivel european.

Planul constituie baza pentru negocierile dintre țările membre ale UE, care se confruntă cu dispute politice cu privire la cât de mult ar trebui să ofere o finanțare pentru redresare și dacă această finanțare ar trebui să fie sub formă de împrumuturi sau subvenții.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen pune presiune pe țările UE în timpul președinției germane: Fondurile de relansare depind de reforme. Fiecare stat membru are de lucru și cu toții trebuie să ne schimbăm în bine

Published

on

Germania a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene într-o perioadă cu provocări fără precedent, iar așteptările sunt mari, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European unde cancelarul german Angela Merkel a prezentat prioritățile președinției germane la Consiliul UE.

Primul german președinte al Comisiei Europene după 52 de ani și un aliat de lungă durată al cancelarului german, Ursula von der Leyen a afirmat că pandemia de coronavirus a pus la îndoială dimensiunea economică și socială a Europei, dar și “imaginea de sine” a Uniunii Europene. De asemenea, șefa executivului european a emis un avertisment către statele membre și a arătat că fondurile de relansare depind de reformele implementate în baza recomandărilor de țară pentru fiecare stat membru al UE.

“Ne regândim valoarea solidarității și a comunității – ce valoare mare are o Europă comună – și că ea trebuie fondată din nou în fiecare zi. Datorită contribuției Germaniei din ultimele săptămâni, spiritul de responsabilitate pentru toată lumea este din nou prezent în Europa. În fața acestei crize, auzim cuvinte din fiecare colț al continentului nostru și vedem acțiuni care dau un motiv pentru a spera că o putem face împreună. Ceea ce este bine pentru Europa este bine pentru noi toți, aud din nou mai des. Acesta este sunetul Europei!”, a spus von der Leyen, după ce Angela Merkel afirmase că drepturile fundamentale, coeziunea și solidaritatea vor reprezenta temelia președinției germane la Consiliul UE.

“Acest „spirit de responsabilitate pentru toată lumea” redescoperit nu este un însoțitor rău atunci când vă aflați în punctul de pornire al unei președinții a Consiliului care va conduce calea pentru viitorul Uniunii noastre”, i-a spus von der Leyen lui Merkel.

Șefa Comisiei Europene, care a declarat recent că UE are mare noroc că Germania a preluat președinția Consiliului într-o asemenea criză, a spus că provocarea următoarelor șase luni este extraordinară. 

Ursula von der Leyen a făcut trimitere la previziunile economice de vară ale Comisiei Europene, care au revizuit recesiunea economică a UE, arătând o contracție de peste 8% a economiei europene în anul 2020 și o revenire parțială anul viitor.

“Sunt două aspecte pe care vreau să le subliniez. Solidaritatea înseamnă că cei care au nevoie vor primi mai mult sprijin. Dar ea nu stimulează lipsa de acțiune. De aceea, în NextGenerationEU, investițiile sunt legate de reforme bazate pe recomandările specifice fiecărei țări. Și fiecare stat membru are de lucru. Dacă vrem să ieșim mai puternic din criză, cu toții trebuie să ne schimbăm în bine. Și asta este ceea ce așteaptă europenii să facem (…) Al doilea: nu neglijați bugetul nostru de șapte ani în detrimentul NextGenerationEU. Ambele sunt importante. NextGenerationEU este pentru criza acută – dar CFM este acolo pentru a rămâne. Este cel mai important instrument pentru implementarea obiectivelor noastre pe termen lung. Cercetare, inovare, migrație, politică externă, securitate – doar pentru a numi câteva. Aceste politici au nevoie de o valoare adăugată reală europeană și au nevoie de o finanțare puternică de șapte ani pentru a aduce acest lucru la viață”, a completat ea, făcând trimitere la negocierile complicate care se anunță cu ocazia summitului extraordinar din 17-18 iulie.

De altfel, șefa executivului european i-a invitat pe Angela Merkel, Charles Michel și pe David Sassoli, președintele Parlamentului European, la o reuniune cvadrilaterală, miercuri, la sediul Comisiei Europene. Într-o videoconferință comună pe care au avut-o săptămâna trecută, von der Leyen și Merkel au pus presiune pe liderii statelor membre ale Uniunii Europene pentru a ajunge rapid la un acord asupra planului de relansare a Uniunii Europene. De asemenea, presa de la Bruxelles a notat luni că președintele Consiliului European este așteptat să prezinte până la finalul săptămânii propunerea sa revizuită privind bugetul multianual și privind planul de relansare, așa numitul “nego-box” pe baza căruia liderii vor dezbate la Consiliul din 17-18 iulie. În acest sens, Charles Michel a avut săptămâna trecută consultări cu toți liderii UE.

Între timp, grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – solicită o recuperare economică bazată pe mai multe împrumuturi și pe mai puține granturi, în timp ce state precum Grecia nu sunt de acord cu condiționarea acestui sprijin de anumite reforme.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a aprobat planurile Germaniei de înființare a unui fond național de 500 de miliarde de euro pentru sprijinirea companiilor

Published

on

© European Union 2020/ Source: EC Audiovisual

Comisia Europeană a aprobat miercuri planurile Germaniei de înființare a unui fond de 500 de miliarde de euro care să ofere garanții și investiții prin împrumuturi companiilor germane afectate de pandemia de coronavirus, schema financiară fiind aprobată în cadrul prevederilor europene privind ajutoarele de stat.

“În aceste momente dificile, continuăm să lucrăm în strânsă cooperare cu statele membre pentru a identifica soluții menite să faciliteze accesul la finanțare al companiilor afectate de pandemie. Fondul german urmărește să deblocheze 500 de miliarde de euro în lichidități și sprijin de capital“, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, conform unui comunicat.

Comisia Europeană a făcut acest anunț în aceeași zi în care cancelarul german Angela Merkel vine la Bruxelles pentru a prezenta în Parlamentul European prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE și pentru discuții inter-instituționale cu liderii Comisiei Europene, Consiliului European și Parlamentului European privind planurile de redresare economică a Uniunii.

Citiți și Germania: Un nou pachet pentru economie ridică ajutorul financiar la aproape 1.000 de miliarde, cel mai mare din istoria țării și dublu față de criza din 2008

Această măsură a fost posibilă în contextul în care Comisia Europeană a decis să relaxeze prevederile Cadrului de ajutor de stat, pentru a permite guvernelor statelor membre să sprijine companiile afectate.

Germania a notificat Comisia Europeană cu privire la crearea unui fond cu un volum financiar de până la 500 de miliarde de euro pentru a oferi lichiditate și sprijin de capital întreprinderilor germane afectate de focarul de coronavirus.

În cadrul schemei, sprijinul va lua forma (I) garanțiilor (care se presupune că vor mobiliza 400 de miliarde de euro din suma totală), precum și (II) instrumente de datorie subvenționate sub formă de împrumuturi subordonate și (III) instrumente de recapitalizare (până la 100 de miliarde de euro).

Comisia Europeană estimează că economia Germaniei se va contracta cu 6,3% în anul 2020, urmată de o creștere de 5,3% în anul 2021.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Angela Merkel și liderii instituțiilor UE se întâlnesc miercuri la Bruxelles pentru a discuta planul de redresare economică a Europei

Published

on

© Bundesregierung

Cancelarul german Angela Merkel urmează să se întâlnească miercuri, la Bruxelles, cu liderii principalelor trei instituţii ale Uniunii Europene pentru a discuta despre agenda preşedinţiei germane a Consiliului UE, care pare să fie dominată de redresarea economică în urma pandemiei de COVID-19. În cadrul primei sale vizite externe efectuate după izbucnirea pandemiei de COVID-19, Merkel se va adresa mai întâi Parlamentului European, unde va prezenta prioritățile președinției germane.

Apoi, Angela Merkel Merkel se va întâlni cu preşedinţii Parlamentului European, Consiliului European şi Comisiei Europene – David Sassoli, Charles Michel şi Ursula von der Leyen.

Întâlnirea celor patru lideri are loc în baza articolului 324 din Tratatul Uniunii Europene și a fost solicitată de șefa Comisiei Europene pentru a declanșa dialogul și negocierile inter-instituționale în vederea ajungerii la un acord privind planul de relansare și Cadrul Financiar Multianual. Ursula von der Leyen i-a invitat pe Angela Merkel, Charles Michel și pe David Sassoli, președintele Parlamentului European, la no reuniune cvadrilaterală, miercuri, la sediul Comisiei Europene.

Întâlnirea celor patru lideri și vizita cancelarului german la Bruxelles se petrece cu o săptămână înaintea summitului extraordinar în care liderii celor 27 de state membre vor încerca din nou să ajungă la un compromis asupra planului european de redresare economică. La finalul lunii iunie ei au avut un schimb de opinii pe acest subiect și au convenit să organizeze, la jumătatea lunii iulie, primul summit în persoană după declanșarea pandemiei.

Într-o videoconferință comună pe care au avut-o săptămâna trecută, von der Leyen și Merkel au pus presiune pe liderii statelor membre ale Uniunii Europene pentru a ajunge rapid la un acord asupra planului de relansare a Uniunii Europene. De asemenea, presa de la Bruxelles a notat luni că președintele Consiliului European este așteptat să prezinte până la finalul săptămânii propunerea sa revizuită privind bugetul multianual și privind planul de relansare, așa numitul “nego-box” pe baza căruia liderii vor dezbate la Consiliul din 17-18 iulie. În acest sens, Charles Michel a avut săptămâna trecută consultări cu toți liderii UE.

Separat, președintele Parlamentului European le-a reamintit liderilor europeni că un vot final trebuie dat de eurodeputații și le-a solicitat acestora să țină cont de poziția Parlamentului, care dorește mai mulți bani pentru tineri, cercetare și programul Erasmus.  “Cu toții trebuie să facem un efort comun. Trebuie să spunem celorlalte instituții că noi vom copleși cu datorii viitoarele generații, fie că vorbim de împrumuturi sau de subvenții, asta se va întâmpla (…) Dacă răspunsul Uniunii Europene și al statelor membre nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor”, a spus David Sassoli într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro și alte cinci publicații din UE.

Comisia Europeană a propus un pachet de 750 de miliarde euro, dintre care 500 miliarde euro sub formă de granturi şi 250 miliarde euro în credite. De asemenea, executivul european a propus și un Cadrul Financiar Multianual de 1.100 de miliarde.

Dar, deşi discuţiile pe care Angela Merkel le are prevăzute miercuri la Bruxelles ar putea deschide calea către avansarea negocierilor în timpul săptămânii viitoare, încă există critici dure din partea Ţărilor de Jos, Suediei, Danemarcei şi Austriei faţă de unele aspecte ale propunerii executivului european.

În același timp, Comisia Europeană a publicat marți previziunile economice de vară, în care arată că economia Uniunii Europene se va confrunta anul acesta cu o recesiune profundă ca urmare a pandemiei produse de coronavirus, în pofida răspunsului politic rapid și cuprinzător la nivel UE și la nivel național. Economia zonei euro va înregistra o contracție de 8,7 % în 2020 și o creștere de 6,1 % în 2021. Se preconizează că economia UE se va contracta cu 8,3 % în 2020 și va crește cu 5,8 % în 2021.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending