Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, discurs în cadrul Forumului pentru pace de la Paris: Sperăm ca Legea serviciilor digitale să fie adoptată sub președinția franceză a Consiliului UE de anul viitor

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Pe parcursul pandemiei de COVID-19 internetul a reprezentat un colac de salvare pentru milioane de companii și a fost singura legătură cu cei dragi, dar cu toate acestea, spațiul cibernetic a devenit un loc mai periculos, cu amenințări din ce în ce mai mari la adresa  proceselor democratice și chiar a sănătății și a siguranței, a transmis joi președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, în cadrul Forumului pentru pace de la Paris. 

„Mă bucur să anunț că Uniunea Europeană se alătură, de asemenea, Apelului de la Paris pentru încredere și securitate în spațiul cibernetic, alături de cele 27 de state membre ale noastre. Cetățenii noștri trebuie să se simtă împuterniciți, protejați și respectați, atât online, cât și offline. Multe dintre inițiativele Comisiei Europene sunt deja în concordanță cu spiritul Apelului de la Paris”, a declarat aceasta. 

Șefa executivului european a amintit că în acest an, atacurile cibernetice au vizat servicii și întreprinderi esențiale din întreaga Europă, ajungând chiar și la spitale și la întregul sistem informatic, de exemplu, al serviciului de sănătate irlandez. Securitatea cibernetică are un impact direct asupra vieții tuturor europenilor. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană a propus o revizuire a legislației europene privind securitatea cibernetică.

„Dorim să intensificăm cerințele de securitate cibernetică pentru sectoarele esențiale și ne dorim ca toate statele membre să se ridice la același nivel, deoarece securitatea noastră colectivă depinde de fiecare verigă din lanț. În plus, am anunțat o lege europeană privind reziliența cibernetică, pentru a stabili standarde comune de securitate pentru dispozitivele conectate vândute pe piața europeană. Obiectivul nostru este de a ține caii troieni departe de piața noastră unică, contribuind în același timp la standarde mai ridicate de securitate cibernetică în întreaga lume”, a mai spus Ursula von der Leyen. 

În cadrul discursului său, președinta Comisiei Europene a punctat faptul că  inteligența artificială  schimbă viețile în bine și poate ajuta, de exemplu, la detectarea unui atac cibernetic sau poate ajuta medicii în diagnosticarea mai precisă a cancerului. Cu toate acestea, pentru ca oamenii să aibă încredere în inteligența artificială, „trebuie să gestionăm și riscurile în sectoare sensibile, precum cel al asistenței medicale, al aplicării legii sau al ocupării forței de muncă”. 

Potrivit acesteia, legea europeană privind inteligența artificială se va concentra pe astfel de domenii cu risc ridicat și va stabili standarde pentru produsele de pe piață.

„Mă bucur foarte mult că lucrăm cu Statele Unite, în cadrul Consiliului pentru comerț și tehnologie (TTC), pentru a defini principiile comune pentru o inteligență artificială demnă de încredere. În discuțiile pe care le-am avut miercuri cu președintele Joe Biden la Casa Albă, am explorat această activitate comună. Știm cu toții că, în timp ce regimurile autoritare explorează potențialul IA pentru a monitoriza disidența, Europa și Statele Unite își unesc forțele pentru a pune IA în slujba oamenilor”, a punctat von der Leyen. 

Aflată pentru prima dată la Casa Albă în calitate de șefă a Comisiei Europene, unde a fost primită miercuri de Joe Biden, Ursula von der Leyen a evocat în discursul său cele mai importante teme de pe agenda relațiilor transatlantice. Ea a recunoscut că în pofida dificultăților recente din timpul administrației Trump, SUA și UE rămân “parteneri naturali”.

UE și SUA au reafirmat obiectivele TTC de a coordona abordările cu privire la principalele aspecte tehnologice, economice și comerciale la nivel mondial; și de a aprofunda relațiile comerciale și economice transatlantice, bazându-se pe valorile democratice comune, în cadrul primei reuniuni de Pittsburgh, ce a avut loc pe 29 septembrie. 

Citiți și: Ursula von der Leyen, laureată de Atlantic Council pentru rolul său de “cetățean european și transatlantic”: UE și SUA sunt de aceeași parte a istoriei

Ea a subliniat că responsabilitatea platformelor este punctul central al Legii serviciilor digitale, sperând că aceasta va putea fi adoptată sub președinția franceză de anul viitor. „Dacă algoritmii marilor platforme răspândesc discursul instigator la ură, conținutul ilegal sau dezinformarea, acești algoritmi trebuie să fie schimbați”, a mai spus președinta Comisiei Europene.

„Este responsabilitatea noastră, în calitate de autorități de reglementare, să prevenim acest lucru. Legea privind serviciile digitale ne va oferi instrumentele necesare pentru a face acest lucru. Îi mulțumesc președintelui Emmanuel Macron pentru apelul său de a apăra drepturile copiilor în mediul digital. Aderarea la apelul de la Paris este un alt pas către o cale comună. Este un angajament de a lucra împreună cu voi toți pentru a recupera internetul ca o forță a binelui. Este un angajament de a face ca valorile pe care le prețuim offline să fie respectate și online”, a conchis Ursula von der Leyen. 

Tot în acest sens, vicepreședintele american Kamala Harris și președintele francez Emmanuel Macron au făcut joi, în deschiderea Forumului pentru pace de la Paris, un apel la eforturi mai mari pentru a combate inegalitatea globală și pericolele cu care se confruntă copiii online

Forumul pentru pace de la Paris a fost inițiat de președintele francez Emmanuel Macron în 2018 pentru a reuni lideri mondiali, întreprinderi, organizații neguvernamentale și reprezentanți ai societății civile pentru a face schimb de opinii cu privire la provocările globale contemporane. Această a patra ediţie îşi propune să încurajeze o “revenire mai solidă şi mai incluzivă”, propunând “iniţiative pentru a gestiona mai bine bunurile comune globale”. 

COMISIA EUROPEANA

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Comisia Europeană a finalizat miercuri plățile de asistență din Fondul de solidaritate al UE (FSUE) pentru a face față situației de urgență sanitară generate de coronavirus către 19 țări, în valoare totală de aproape 385,5 milioane EUR, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Această sumă se adaugă sumei de 132,7 milioane EUR plătite în 2020 statelor membre care au solicitat o plată în avans. 17 state membre și 3 țări candidate au solicitat sprijin din FSUE: Austria, Belgia, Croația, Cehia, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, România și Spania. Albania, Muntenegru și Serbia. 

În contextul urgenței sanitare provocate de pandemia de COVID-19, sprijinul financiar acordat prin FSUE finanțează asistența medicală, achiziționarea și administrarea de vaccinuri, echipamente individuale de protecție și dispozitive medicale, costurile asistenței medicale, analizele de laborator, sprijinul de urgență acordat populației și măsurile de prevenire, monitorizare și control al răspândirii bolii, protejând astfel sănătatea publică.

Uniunea Europeană a fost unită în fața pandemiei de coronavirus și a făcut dovada solidarității într-un moment dificil. FSUE este un simbol clar în acest sens, oferind o mână de ajutor țărilor pentru a face față urgenței sanitare fără precedent, atât statelor membre ale UE, cât și țărilor aflate în proces de aderare la Uniune”, a declarat comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

De la începutul pandemiei, suntem alături de partenerii noștri din Balcanii de Vest. Mă bucur că Albania, Muntenegru și Serbia au putut beneficia de sprijinul FSUE. Aceasta este încă o dovadă a angajamentului UE de a sprijini regiunea în lupta împotriva coronavirusului, oferind, acolo unde este posibil, acces la aceleași mecanisme de asistență la care au acces statele noastre membre”, a adăugat comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi.

Dintre țările candidate care au solicitat sprijin din FSUE, Albania și Muntenegru au primit sprijin financiar la sfârșitul anului 2021, în timp ce pentru Serbia semnarea acordului de delegare este în curs de desfășurare, iar asistența financiară din FSUE urmează să fie plătită la scurt timp după semnare.

Ca parte a răspunsului excepțional al UE la pandemia de COVID-19, domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al UE (FSUE) a fost extins în martie 2020 pentru a acoperi urgențele majore de sănătate publică.

În martie 2021, Comisia Europeană a propus un pachet global de sprijin financiar în valoare de aproape 530 de milioane EUR în cadrul FSUE pentru 17 state membre și 3 țări candidate, în vederea combaterii urgenței sanitare majore provocate de pandemia de COVID-19. La 20 mai 2021, Consiliul și Parlamentul European au aprobat această propunere.

Cele trei țări candidate au depus cererea completă de sprijin din cadrul FSUE în iunie 2020. În vara anului 2021, Comisia a adoptat deciziile de punere în aplicare de acordare a contribuției financiare din FSUE țărilor beneficiare. În conformitate cu Regulamentul privind FSUE, în timp ce țările UE gestionează sprijinul financiar în cadrul „gestiunii partajate”, țările candidate trebuie să semneze un acord de delegare cu Comisia. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

Published

on

© Concern Worldwide, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Noua Agenție a Uniunii Europene pentru Azil își începe miercuri, 19 ianuarie 2021, activitatea cu un mandat consolidat, bazându-se pe realizările predecesorului său, Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO).

Noua agenție este un element-cheie în cadrul Noului Pact privind migrația și azilul. Aceasta va contribui la garantarea faptului că deciziile privind azilul sunt luate într-un mod rapid și echitabil și că standardele de primire converg în întreaga UE, aducând mai multă uniformitate în procesul decizional și alinierea între sistemele de azil ale statelor membre, informează Comisia Europeană într-un comunicat.

O agenție mai puternică pentru a sprijini sistemul de azil al Uniunii Europene

Bazându-se pe experiența Biroului European de Sprijin pentru Azil, noua agenție va avea un mandat consolidat care va contribui la:

  • Sisteme de azil mai eficiente prin intermediul unui sprijin operațional și tehnic mai mare pentru statele membre, inclusiv în ceea ce privește formarea (cu un accent deosebit pe condițiile de primire), pregătirea, analiza informațiilor și schimbul de informații.
  • Asistență îmbunătățită: O rezervă de 500 de experți, inclusiv gestionari de cazuri, interpreți sau specialiști în materie de primire, va fi pregătită pentru a fi desfășurată rapid în cadrul echipelor de sprijin pentru azil, la cererea statelor membre. Experții agenției vor avea mandatul de a pregăti întreaga procedură administrativă de azil în vederea luării unei decizii de către autoritățile naționale și de a oferi asistență în etapa de recurs.
  • Un proces decizional uniform și de înaltă calitate prin elaborarea de standarde operaționale, orientări și bune practici pentru punerea în aplicare a legislației Uniunii în materie de azil.
  • O mai mare convergență în ceea ce privește ratele de recunoaștere prin elaborarea de orientări privind țările de origine pe care statele membre ar trebui să le ia în considerare la evaluarea cererilor de azil.
  • O mai bună monitorizare și raportare cu privire la sistemele de azil și de primire ale statelor membre, care urmează să fie dezvoltate în viitor, permițând agenției să monitorizeze aplicarea operațională și tehnică a legislației UE în materie de azil pentru a asigura practici mai coerente în întreaga Europă, în deplină conformitate cu legislația UE.
  • Consolidarea capacităților în țările din afara UE pentru a îmbunătăți sistemele de azil și de primire și pentru a sprijini programele de reinstalare ale UE și ale statelor membre, pe baza cooperării existente cu agențiile ONU.
  • Un responsabil independent pentru drepturile fundamentale și un nou mecanism de soluționare a plângerilor vor asigura protecția drepturilor solicitanților de azil.

Citiți și: Regulamentul de instituire a Agenției pentru Azil a UE a fost adoptat de Consiliu. Operaționalizarea Agenției va fi un pas important în construirea unei politici comune de azil


În ultimii 10 ani, EASO a instruit peste 40 000 de persoane din statele membre, a înregistrat 40% din toate cererile de azil din Cipru, Grecia, Italia și Malta, a efectuat 80% din evaluările interesului superior pentru copii în Grecia și a sprijinit toate relocările după debarcare din Cipru, Italia și Malta.

Noua agenție va primi 172 de milioane de euro din fondurile UE în 2022 și va lansa 8 operațiuni (în Belgia, Cipru, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta și Spania) care vor sprijini autoritățile de azil și de primire din statele membre cu aproape 2.000 de angajați.

Noua sa rezervă de 500 de experți va oferi, de asemenea, un sprijin mai eficient pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri, ceea ce va face ca sistemul general de gestionare al migrației din UE să fie mai eficient și mai durabil.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen contează pe președinția franceză a Consiliului UE și pe noua președintă a PE în ceea ce privește promovarea femeilor în funcții de conducere

Published

on

© European Union, 2021. Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, contează pe noua președintă a Parlamentului European, Roberta Metsola, și pe președinția franceză a Consiliului UE pentru restabilirea echilibrului de gen în funcțiile importante de conducere. 

„Un nou model economic are nevoie de toate talentele la bord. Asta înseamnă: mai multe femei. Sper ca noua președintă a Parlamentului European și președinția franceză a Consiliului UE să dea un nou impuls”, a scris șefa Executivului European pe contul de Twitter.

Reamintim că, Ursula von der Leyen nu a putut fi prezentă azi în plenara Parlamentului European de la Strasborug pentru că a a intrat în contact cu o persoană infectată cu COVID-19, mai exact șoferul acesteia. Astfel, președinta Comisiei Europene a urmărit de la distanță ceremonia dedicată președintelui David Sassoli și discursul președintelui Emmanuel Macron.

De asemenea, Ursula von der Leyen a transmis că așteaptă cu nerăbdare să lucreze îndeaproape cu președinția franceză a Consiliului UE și Parlamentul European pentru a face progrese în ceea ce privește prioritățile „noastre comune”.

Mai multe articole despre discursul președintelui Emmanuel Macron din Parlamentul European, regăsitiți aici.

Continue Reading

Facebook

NATO3 hours ago

Emmanuel Macron anunță că Franța este dispusă să participe cu o prezență militară a NATO în România

POLITICĂ8 hours ago

Klaus Iohannis a lansat Planul național de combatere a cancerului: Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la sănătatea cetăţenilor

ROMÂNIA8 hours ago

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Dan Motreanu8 hours ago

Dan Motreanu: Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății

REPUBLICA MOLDOVA9 hours ago

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

CONSILIUL UE9 hours ago

Din plenul Parlamentului European, Emmanuel Macron susține că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”

S&D10 hours ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE11 hours ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.11 hours ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN12 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE12 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.12 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

RUSIA1 day ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending