Pe parcursul pandemiei de COVID-19 internetul a reprezentat un colac de salvare pentru milioane de companii și a fost singura legătură cu cei dragi, dar cu toate acestea, spațiul cibernetic a devenit un loc mai periculos, cu amenințări din ce în ce mai mari la adresa proceselor democratice și chiar a sănătății și a siguranței, a transmis joi președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, în cadrul Forumului pentru pace de la Paris.
„Mă bucur să anunț că Uniunea Europeană se alătură, de asemenea, Apelului de la Paris pentru încredere și securitate în spațiul cibernetic, alături de cele 27 de state membre ale noastre. Cetățenii noștri trebuie să se simtă împuterniciți, protejați și respectați, atât online, cât și offline. Multe dintre inițiativele Comisiei Europene sunt deja în concordanță cu spiritul Apelului de la Paris”, a declarat aceasta.
Șefa executivului european a amintit că în acest an, atacurile cibernetice au vizat servicii și întreprinderi esențiale din întreaga Europă, ajungând chiar și la spitale și la întregul sistem informatic, de exemplu, al serviciului de sănătate irlandez. Securitatea cibernetică are un impact direct asupra vieții tuturor europenilor. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană a propus o revizuire a legislației europene privind securitatea cibernetică.
„Dorim să intensificăm cerințele de securitate cibernetică pentru sectoarele esențiale și ne dorim ca toate statele membre să se ridice la același nivel, deoarece securitatea noastră colectivă depinde de fiecare verigă din lanț. În plus, am anunțat o lege europeană privind reziliența cibernetică, pentru a stabili standarde comune de securitate pentru dispozitivele conectate vândute pe piața europeană. Obiectivul nostru este de a ține caii troieni departe de piața noastră unică, contribuind în același timp la standarde mai ridicate de securitate cibernetică în întreaga lume”, a mai spus Ursula von der Leyen.
În cadrul discursului său, președinta Comisiei Europene a punctat faptul că inteligența artificială schimbă viețile în bine și poate ajuta, de exemplu, la detectarea unui atac cibernetic sau poate ajuta medicii în diagnosticarea mai precisă a cancerului. Cu toate acestea, pentru ca oamenii să aibă încredere în inteligența artificială, „trebuie să gestionăm și riscurile în sectoare sensibile, precum cel al asistenței medicale, al aplicării legii sau al ocupării forței de muncă”.
Potrivit acesteia, legea europeană privind inteligența artificială se va concentra pe astfel de domenii cu risc ridicat și va stabili standarde pentru produsele de pe piață.
„Mă bucur foarte mult că lucrăm cu Statele Unite, în cadrul Consiliului pentru comerț și tehnologie (TTC), pentru a defini principiile comune pentru o inteligență artificială demnă de încredere. În discuțiile pe care le-am avut miercuri cu președintele Joe Biden la Casa Albă, am explorat această activitate comună. Știm cu toții că, în timp ce regimurile autoritare explorează potențialul IA pentru a monitoriza disidența, Europa și Statele Unite își unesc forțele pentru a pune IA în slujba oamenilor”, a punctat von der Leyen.
Aflată pentru prima dată la Casa Albă în calitate de șefă a Comisiei Europene, unde a fost primită miercuri de Joe Biden, Ursula von der Leyen a evocat în discursul său cele mai importante teme de pe agenda relațiilor transatlantice. Ea a recunoscut că în pofida dificultăților recente din timpul administrației Trump, SUA și UE rămân “parteneri naturali”.
UE și SUA au reafirmat obiectivele TTC de a coordona abordările cu privire la principalele aspecte tehnologice, economice și comerciale la nivel mondial; și de a aprofunda relațiile comerciale și economice transatlantice, bazându-se pe valorile democratice comune, în cadrul primei reuniuni de Pittsburgh, ce a avut loc pe 29 septembrie.
Citiți și: Ursula von der Leyen, laureată de Atlantic Council pentru rolul său de “cetățean european și transatlantic”: UE și SUA sunt de aceeași parte a istoriei
Ea a subliniat că responsabilitatea platformelor este punctul central al Legii serviciilor digitale, sperând că aceasta va putea fi adoptată sub președinția franceză de anul viitor. „Dacă algoritmii marilor platforme răspândesc discursul instigator la ură, conținutul ilegal sau dezinformarea, acești algoritmi trebuie să fie schimbați”, a mai spus președinta Comisiei Europene.
„Este responsabilitatea noastră, în calitate de autorități de reglementare, să prevenim acest lucru. Legea privind serviciile digitale ne va oferi instrumentele necesare pentru a face acest lucru. Îi mulțumesc președintelui Emmanuel Macron pentru apelul său de a apăra drepturile copiilor în mediul digital. Aderarea la apelul de la Paris este un alt pas către o cale comună. Este un angajament de a lucra împreună cu voi toți pentru a recupera internetul ca o forță a binelui. Este un angajament de a face ca valorile pe care le prețuim offline să fie respectate și online”, a conchis Ursula von der Leyen.
Tot în acest sens, vicepreședintele american Kamala Harris și președintele francez Emmanuel Macron au făcut joi, în deschiderea Forumului pentru pace de la Paris, un apel la eforturi mai mari pentru a combate inegalitatea globală și pericolele cu care se confruntă copiii online.
Forumul pentru pace de la Paris a fost inițiat de președintele francez Emmanuel Macron în 2018 pentru a reuni lideri mondiali, întreprinderi, organizații neguvernamentale și reprezentanți ai societății civile pentru a face schimb de opinii cu privire la provocările globale contemporane. Această a patra ediţie îşi propune să încurajeze o “revenire mai solidă şi mai incluzivă”, propunând “iniţiative pentru a gestiona mai bine bunurile comune globale”.