Comisia Europeană a finalizat miercuri plățile de asistență din Fondul de solidaritate al UE (FSUE) pentru a face față situației de urgență sanitară generate de coronavirus către 19 țări, în valoare totală de aproape 385,5 milioane EUR, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Această sumă se adaugă sumei de 132,7 milioane EUR plătite în 2020 statelor membre care au solicitat o plată în avans. 17 state membre și 3 țări candidate au solicitat sprijin din FSUE: Austria, Belgia, Croația, Cehia, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, România și Spania. Albania, Muntenegru și Serbia. 

În contextul urgenței sanitare provocate de pandemia de COVID-19, sprijinul financiar acordat prin FSUE finanțează asistența medicală, achiziționarea și administrarea de vaccinuri, echipamente individuale de protecție și dispozitive medicale, costurile asistenței medicale, analizele de laborator, sprijinul de urgență acordat populației și măsurile de prevenire, monitorizare și control al răspândirii bolii, protejând astfel sănătatea publică.

„Uniunea Europeană a fost unită în fața pandemiei de coronavirus și a făcut dovada solidarității într-un moment dificil. FSUE este un simbol clar în acest sens, oferind o mână de ajutor țărilor pentru a face față urgenței sanitare fără precedent, atât statelor membre ale UE, cât și țărilor aflate în proces de aderare la Uniune”, a declarat comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

„De la începutul pandemiei, suntem alături de partenerii noștri din Balcanii de Vest. Mă bucur că Albania, Muntenegru și Serbia au putut beneficia de sprijinul FSUE. Aceasta este încă o dovadă a angajamentului UE de a sprijini regiunea în lupta împotriva coronavirusului, oferind, acolo unde este posibil, acces la aceleași mecanisme de asistență la care au acces statele noastre membre”, a adăugat comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi.

Dintre țările candidate care au solicitat sprijin din FSUE, Albania și Muntenegru au primit sprijin financiar la sfârșitul anului 2021, în timp ce pentru Serbia semnarea acordului de delegare este în curs de desfășurare, iar asistența financiară din FSUE urmează să fie plătită la scurt timp după semnare.

Ca parte a răspunsului excepțional al UE la pandemia de COVID-19, domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al UE (FSUE) a fost extins în martie 2020 pentru a acoperi urgențele majore de sănătate publică.

În martie 2021, Comisia Europeană a propus un pachet global de sprijin financiar în valoare de aproape 530 de milioane EUR în cadrul FSUE pentru 17 state membre și 3 țări candidate, în vederea combaterii urgenței sanitare majore provocate de pandemia de COVID-19. La 20 mai 2021, Consiliul și Parlamentul European au aprobat această propunere.

Cele trei țări candidate au depus cererea completă de sprijin din cadrul FSUE în iunie 2020. În vara anului 2021, Comisia a adoptat deciziile de punere în aplicare de acordare a contribuției financiare din FSUE țărilor beneficiare. În conformitate cu Regulamentul privind FSUE, în timp ce țările UE gestionează sprijinul financiar în cadrul „gestiunii partajate”, țările candidate trebuie să semneze un acord de delegare cu Comisia. 

Noua Agenție a Uniunii Europene pentru Azil își începe miercuri, 19 ianuarie 2021, activitatea cu un mandat consolidat, bazându-se pe realizările predecesorului său, Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO).

Noua agenție este un element-cheie în cadrul Noului Pact privind migrația și azilul. Aceasta va contribui la garantarea faptului că deciziile privind azilul sunt luate într-un mod rapid și echitabil și că standardele de primire converg în întreaga UE, aducând mai multă uniformitate în procesul decizional și alinierea între sistemele de azil ale statelor membre, informează Comisia Europeană într-un comunicat.

O agenție mai puternică pentru a sprijini sistemul de azil al Uniunii Europene

Bazându-se pe experiența Biroului European de Sprijin pentru Azil, noua agenție va avea un mandat consolidat care va contribui la:

• Sisteme de azil mai eficiente prin intermediul unui sprijin operațional și tehnic mai mare pentru statele membre, inclusiv în ceea ce privește formarea (cu un accent deosebit pe condițiile de primire), pregătirea, analiza informațiilor și schimbul de informații.
• Asistență îmbunătățită: O rezervă de 500 de experți, inclusiv gestionari de cazuri, interpreți sau specialiști în materie de primire, va fi pregătită pentru a fi desfășurată rapid în cadrul echipelor de sprijin pentru azil, la cererea statelor membre. Experții agenției vor avea mandatul de a pregăti întreaga procedură administrativă de azil în vederea luării unei decizii de către autoritățile naționale și de a oferi asistență în etapa de recurs.
• Un proces decizional uniform și de înaltă calitate prin elaborarea de standarde operaționale, orientări și bune practici pentru punerea în aplicare a legislației Uniunii în materie de azil.
• O mai mare convergență în ceea ce privește ratele de recunoaștere prin elaborarea de orientări privind țările de origine pe care statele membre ar trebui să le ia în considerare la evaluarea cererilor de azil.
• O mai bună monitorizare și raportare cu privire la sistemele de azil și de primire ale statelor membre, care urmează să fie dezvoltate în viitor, permițând agenției să monitorizeze aplicarea operațională și tehnică a legislației UE în materie de azil pentru a asigura practici mai coerente în întreaga Europă, în deplină conformitate cu legislația UE.
• Consolidarea capacităților în țările din afara UE pentru a îmbunătăți sistemele de azil și de primire și pentru a sprijini programele de reinstalare ale UE și ale statelor membre, pe baza cooperării existente cu agențiile ONU.
• Un responsabil independent pentru drepturile fundamentale și un nou mecanism de soluționare a plângerilor vor asigura protecția drepturilor solicitanților de azil.

Citiți și: Regulamentul de instituire a Agenției pentru Azil a UE a fost adoptat de Consiliu. Operaționalizarea Agenției va fi un pas important în construirea unei politici comune de azil

În ultimii 10 ani, EASO a instruit peste 40 000 de persoane din statele membre, a înregistrat 40% din toate cererile de azil din Cipru, Grecia, Italia și Malta, a efectuat 80% din evaluările interesului superior pentru copii în Grecia și a sprijinit toate relocările după debarcare din Cipru, Italia și Malta.

Noua agenție va primi 172 de milioane de euro din fondurile UE în 2022 și va lansa 8 operațiuni (în Belgia, Cipru, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta și Spania) care vor sprijini autoritățile de azil și de primire din statele membre cu aproape 2.000 de angajați.

Noua sa rezervă de 500 de experți va oferi, de asemenea, un sprijin mai eficient pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri, ceea ce va face ca sistemul general de gestionare al migrației din UE să fie mai eficient și mai durabil.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, contează pe noua președintă a Parlamentului European, Roberta Metsola, și pe președinția franceză a Consiliului UE pentru restabilirea echilibrului de gen în funcțiile importante de conducere. 

„Un nou model economic are nevoie de toate talentele la bord. Asta înseamnă: mai multe femei. Sper ca noua președintă a Parlamentului European și președinția franceză a Consiliului UE să dea un nou impuls”, a scris șefa Executivului European pe contul de Twitter.

A new economic model needs all talents on board. This means: more women.

A @EU_Commission proposal for targets for women on company boards has been blocked for 10 years.

I hope that the election of @EP_President Metsola and @Europe2022FR’s commitment will give fresh impetus.

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) January 19, 2022

Reamintim că, Ursula von der Leyen nu a putut fi prezentă azi în plenara Parlamentului European de la Strasborug pentru că a a intrat în contact cu o persoană infectată cu COVID-19, mai exact șoferul acesteia. Astfel, președinta Comisiei Europene a urmărit de la distanță ceremonia dedicată președintelui David Sassoli și discursul președintelui Emmanuel Macron.

De asemenea, Ursula von der Leyen a transmis că așteaptă cu nerăbdare să lucreze îndeaproape cu președinția franceză a Consiliului UE și Parlamentul European pentru a face progrese în ceea ce privește prioritățile „noastre comune”.

Mai multe articole despre discursul președintelui Emmanuel Macron din Parlamentul European, regăsitiți aici.