Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, discurs în hemiciclul Parlamentului European: ”Protejarea climatului, tema existențială pentru Europa și întreaga lume”

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Ursula von der Leyen, președintele ales al Execitului European, reiterează importanța protejării climatului, temă prioritară pe agenda viitoarei echipei.

”Protejarea climatului, tema existențială pentru Europa și întreaga lume”, a menționat Ursula von der Leyen în discursul susținut astăzi în hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg, înainte ca aceasta să primească votul de învestitură pentru noua echipă de comisari europeni. 

Ursula von der Leyen a trimis un semnal de alarmă de la pupitrul Parlamentului European privind combaterea schimbărilor climatice: ”Nu mai avem nicio clipă de pierdut în comberea schimbarilor climatice”.

Totodată, Ursula von der Leyen a exemplificat vulnerabilitățile cu care se confruntă statele membre: ”Veneția este înghițită de apă, pădurile Portugaliei în flăcări.”

Pactul Ecologic European, portofoliu prezent în viitoare Comisie, reprezintă obligația pentru sănătatea Europei, portofoliu de care se va ocupa Frans Timmerman, susținut de Adina Vălean, comisarul european din partea României.  Pactul Ecologic European este ”noua noastră strategie”, subliniază Ursula von der Leyen în discursul său.

Deasemena, pentru o Europă mai sănătoasă și echitabilă, Ursula von der Leyen a declarat că ”neutralitatea climatică trebuie să fie incluzivă”.

Citiți și: Ursula von der Leyen cere votul eurodeputaților pentru a da ”un nou start Europei” : O ordine globală mai bună este vocația Europei. Aceasta este calea noastră, calea europeană


 

Citiți și Comisia geopolitică a Ursulei von der Leyen vine în fața Parlamentului European pentru votul de învestire. Ce trebuie să știi despre prima Comisie Europeană condusă de o femeie și de un german după 52 de ani

Parlamentul European se pronunţă miercuri, la 13:00 ora României, asupra noii Comisii Europene, după ce preşedinta aleasă Ursula von der Leyen își prezintă echipa şi programul în plenul legislativului european reunit la Strasbourg în cursul dimineţii.

Europarlamentarii vor decide într-un vot prin apel nominal cu majoritate simplă dacă vor valida sau nu viitoarea Comisie Europeană, care, dacă este aprobată, îşi va începe activitatea pe 1 decembrie, informează un comunicat al Parlamentului European.

Ursula von der Leyen, preşedintele ales al Comisiei Europene, îşi prezintă echipa comisarilor desemnaţi şi validaţi deja de către comisiile de specialitate în cadrul audierilor recente şi discută obiectivele noii Comisii alături de eurodeputaţi.

În urma dezbaterii cu Ursula von der Leyen, fiecare grup politic se va reuni pentru a discuta intenţiile de vot, urmând ulterior să voteze. Procedura de vot prevede că viitoarea Comisie Europeană va fi validată cu majoritatea simplă (50% + 1 din voturi) din numărul total al voturilor valabile exprimate.

Eurodeputaţii au ales-o pe Ursula von der Leyen, fost ministru german al apărării, în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene în iulie, într-un vot secret, cu 383 de voturi pentru, 327 împotrivă şi 22 de abţineri. La momentul respectiv, Ursula von der Leyen trebuia aleasă cu minim 374 de voturi pentru.

Din 1995 și până în 2014, cel mai mic număr de voturi favorabile acordat unei Comisii Europene a fost pentru echipa lui Jacques Santer (1995 – 417 voturi pentru), iar cea mai mare încredere a fost dată Comisiei lui Romano Prodi (1999 – 510 pentru). În 2014, Comisia lui Jean-Claude Juncker a primit 423 de voturi pentru.


Structura viitoarei Comisii Europene este următoarea:

Președinte: Ursula von der Leyen (Germania, PPE);

Trei vicepreședinți executivi: Frans Timmermans (Olanda, PES – responsabil Pactul Ecologic European); Margrethe Vestager (Danemarca, Renew Europe – responsabil o Europă pregătită pentru era digitală); Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE – responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor și comisar pentru servicii financiare)

Cinci vicepreședinți: Josep Borrell (Spania, PES – Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate); Věra Jourová (Cehia, Renew Europe – valori și transparență); Margaritis Schinas (Grecia, PPE – promovarea modului nostru de viață european; Maroš Šefčovič (Slovacia, PES – relații interinstituționale și prospectivă); și Dubravka Šuica (Croația, PPE -Democrație și demografie).

Alți 18 comisari europeni, după cum urmează: Johannes Hahn (Austria, PPE – portofoliul pentru buget și administrație); Didier Reynders (Belgia, Renew Europe – portofoliul pentru justiție); Mariya Gabriel (Bulgaria, PPE – portofoliul pentru inovare și tineret); Stella Kyriakides (Cipru, PPE – portofoliul pentru sănătate); Kadri Simson (Estonia, Renew Europe – portofoliul pentru energie); Jutta Urpilainen (Finlanda, PES – portofoliul pentru parteneriate internaționale); Thierry Breton (Franța, Renew Europe – portofolil pentru piață internă, politică industrială, industira de apărare și spațiu); Olivér Várhelyi (Ungaria, PPE – portofoliul pentru vecinătate și extindere); Phil Hogan (Irlanda, PPE – portofoliul pentru comerț); Paolo Gentiloni (Italia, PES – portofoliul pentru economie); Virginijus Sinkevičius (Lituania, Verzii – portofoliul pentru mediu, oceane și pescuit); Nicolas Schmit (Luxemburg, PES – portofoliul pentru locuri de muncă și afaceri sociale); Helena Dalli (Malta, PES – portofoliul pentru egalitate); Janusz Wojciechowski (Polonia, ECR – portofoliul pentru agricultură); Elisa Ferreira (Portugalia, PES – portofoliul pentru coeziune și reforme); Adina Vălean (România, PPE – portofoliul pentru transporturi); Janez Lenarčič (Slovenia, Renew Europe – portofoliul pentru gestionarea crizelor); Ylva Johansson (Suedia, PES – portofoliul pentru afaceri interne).


 

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune integrarea măsurilor REPowerEU în PNRR-urile României și ale celorlalte țări membre

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) ar putea suferi modificări pentru a permite integrarea unor capitole dedicate REPowerEU, planul Comisiei Europene privind reducerea dependenței energetice de Rusia și accelerarea tranziției ecologice, în planurile naționale de redresare și reziliență ale statelor membre, a anunțat, miercuri, Executivul european.

MRR este instrumentul-cheie care se află în centrul NextGenerationEU. Acesta va pune la dispoziție până la 800 de miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE, iar în ceea ce privește Planul REPowerEU, poate sprijini planificarea și finanțarea coordonată a infrastructurii transfrontaliere și naționale, precum și a proiectelor și reformelor în domeniul energiei.

În acest sens, Comisia propune efectuarea unor modificări specifice ale Regulamentului privind MRR pentru a integra capitole dedicate REPowerEU în PNRR-urile existente ale statelor membre, pe lângă numărul mare de reforme și investiții relevante care se regăsesc deja în acestea. Recomandările specifice fiecărei țări din ciclul semestrului european din 2022 vor alimenta acest proces.

Din cele 29,2 miliarde de euro pe care România le are la dispoziție prin PNRR, 41% sau 15,9 miliarde de euro sunt alocate măsurilor de sprijinire a tranziției verzi, iar 1,6 miliarde de euro sunt dedicate investițiilor în domeniul energiei. 

Planul REPowerEU, prezentat astăzi de Comisie, în condițiile existenței unei urgențe duble de a transforma sistemul energetic al Europei vizează eliminarea dependenței UE de combustibilii fosili ruși, care sunt utilizați ca armă economică și politică și care îi costă pe contribuabilii europeni aproape 100 de miliarde de euro pe an, și abordarea crizei climatice. În legătură cu abordarea schimbărilor climatice, tranziția ecologică la care s-a angajat UE per ansamblu,  va consolida creșterea economică, securitatea și acțiunile climatice pentru Europa și partenerii săi.

Măsurile din Planul REPowerEU pot răspunde acestei ambiții, prin economii de energie, diversificarea surselor de aprovizionare cu energie și accelerarea implementării energiei regenerabile pentru a înlocui combustibilii fosili în locuințe, în industrie și în producția de energie.

Realizarea obiectivelor REPowerEU necesită o investiție suplimentară de 210 miliarde EUR până în 2027. Aceasta reprezintă un avans pentru independența și securitatea europeană. Reducerea importurilor de combustibili fosili din Rusia ne poate, de asemenea, economisi aproape 100 de miliarde de euro pe an. Aceste investiții trebuie să fie realizate de sectorul public și privat, la nivel național, transfrontalier și la nivelul UE.

Pentru a sprijini REPowerEU, 225 de miliarde de euro sunt deja disponibile sub formă de împrumuturi în cadrul MRR. Comisia a adoptat astăzi acte legislative și orientări pentru statele membre cu privire la modul în care trebuie să își modifice și să își completeze PNRR în contextul REPowerEU.

În plus, Comisia propune creșterea pachetului financiar al MRR cu 20 de miliarde de euro sub formă de granturi provenite din vânzarea cotelor din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii deținute în prezent în Rezerva de Stabilitate a Pieței, care vor fi scoase la licitație într-un mod care să nu perturbe piața.

Această sumă va fi pusă la dispoziția statelor membre sub formă de sprijin financiar nerambursabil (granturi) în cadrul gestiunii directe, pentru a sprijini exclusiv reformele și investițiile incluse în noile capitole REPowerEU din planurile de redresare și de reziliență ale statelor membre. Astfel, ETS nu numai că reduce emisiile și utilizarea combustibililor fosili, dar strânge și fondurile necesare pentru a obține independența energetică.

De asemenea, Comisia va oferi o mai mare flexibilitate pentru ca statele membre să transfere resurse către MRR din alte fonduri. Statele membre pot crește transferul voluntar către MRR până la 12,5 % din alocarea națională în cadrul fondurilor politicii de coeziune. Această opțiune s-ar baza pe posibilitatea de transfer de 5% deja disponibilă pentru statele membre, adăugând o posibilitate de transfer care să fie cheltuită numai pentru obiectivele REPowerEU. De asemenea, se autorizează un nou transfer voluntar către MRR de până la 7,5% din alocarea națională în cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală pentru a sprijini măsurile incluse în capitolul REPowerEU.

În cadrul actualului Cadru Financiar Multianual 2021-2017, politica de coeziune sprijină deja proiectele de decarbonizare și de tranziție ecologică cu până la 100 de miliarde de euro prin investiții în energie regenerabilă, hidrogen și infrastructură. O sumă suplimentară de 26,9 miliarde de euro din fondurile de coeziune ar putea fi pusă la dispoziție sub formă de transferuri voluntare către MRRAlte 7,5 miliarde de euro din politica agricolă comună sunt, de asemenea, disponibile prin transferuri voluntare către MRR.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a decis să ofere 248 milioane de euro pentru a ajuta 5 state membre, inclusiv România, să primească refugiați ucraineni

Published

on

© European Union 2022 - Source : EC Audiovisual

Comisia Europeană a decis miercuri să pună 248 de milioane de euro la dispoziția a cinci state membre, printre care și România, care au fost cele mai afectate la începutul războiului și care au găzduit un număr mare de refugiați, pentru a le sprijini sistemele de primire și de gestionare a frontierelor, informează comunicatul oficial

Această decizie survine în urma evenimentului  din 9 aprilie 1Stand Up for Ukraine”, în cadrul căruia Comisia s-a angajat să aloce până la 400 de milioane de euro pentru a sprijini refugiații din Ucraina în statele membre cele mai afectate.

Această asistență de urgență din fondurile afacerilor interne va sprijini Polonia, România, Ungaria, Slovacia și Cehia. Statele membre pot utiliza aceste fonduri pentru a oferi asistență imediată, cum ar fi alimente, transport și cazare temporară, persoanelor care fug de invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina, sporindu-și totodată capacitatea de gestionare a frontierelor externe ale UE.

Organizațiile societății civile și autoritățile locale și regionale joacă, de asemenea, un rol esențial în oferirea de asistență și, prin urmare, statele membre vor trebui să se asigure că această finanțare de urgență ajunge și la acestea.

Pentru a se asigura că fondurile sunt plătite rapid, fără o povară administrativă grea, Comisia va elibera finanțarea pe baza rezultatelor obținute, mai degrabă decât pe baza costurilor reale.

Pentru a continua să sprijine nevoile inițiale de primire pe măsură ce acestea evoluează, Comisia va pune la dispoziție restul de 152 de milioane de euro după acordul autorității bugetare.

Citiți și: Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

În cadrul eforturilor UE de sprijinire a Ucrainei în urma invaziei Rusiei, ambasadorii la UE au aprobat în urmă cu o lună o propunere care le permite statelor membre să aibă acces imediat la o finanțare inițială mai importantă din partea REACT-EU (Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei) și care facilitează acordarea de sprijin pentru a se răspunde nevoilor de bază ale refugiaților din Ucraina. 

În total, în acest an va fi plătită o sumă de 3,5 miliarde EUR ca prefinanțare inițială suplimentară din partea REACT-EU, unul dintre cele mai mari programe de redresare post-pandemie care urmărește să consolideze fondurile politicii de coeziune și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

Potrivit datelor la zi ale Agenției ONU pentru Refugiați, România a primit aproape 930.341 de refugiați din cele 6,2 milioane de cetățeni ucraineni care au fugit din calea războiului. Doar Polonia – 3,3 milioane de refugiați – a primit mai mulți ucraineni decât România.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

CE prezintă REPowerEU, un plan cuprinzător pentru reducerea rapidă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și pentru accelerarea tranziției ecologice

Published

on

© European Union, 2009/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat astăzi Planul REPowerEU, răspunsul său la dificultățile și la perturbarea pieței globale a energiei cauzate de invazia Rusiei în Ucraina.

Există o dublă urgență de a transforma sistemul energetic al Europei: eliminarea dependenței UE de combustibilii fosili ruși, care sunt utilizați ca armă economică și politică și care îi costă pe contribuabilii europeni aproape 100 de miliarde de euro pe an, și abordarea crizei climatice. Măsurile din Planul REPowerEU pot răspunde acestei ambiții, prin economii de energie, diversificarea surselor de aprovizionare cu energie și accelerarea implementării energiei regenerabile pentru a înlocui combustibilii fosili în locuințe, în industrie și în producția de energie.

Transformarea ecologică va consolida creșterea economică, securitatea și acțiunile climatice pentru Europa și partenerii noștri. Mecanismul pentru Redresare și Reziliență (MRR) se află în centrul Planului REPowerEU, sprijinind planificarea și finanțarea coordonată a infrastructurii transfrontaliere și naționale, precum și a proiectelor și reformelor în domeniul energiei. Comisia propune efectuarea unor modificări specifice ale Regulamentului privind MRR pentru a integra capitole dedicate REPowerEU în planurile de redresare și reziliență (PNRR) existente ale statelor membre, pe lângă numărul mare de reforme și investiții relevante care se regăsesc deja în PNRR. Recomandările specifice fiecărei țări din ciclul semestrului european din 2022 vor alimenta acest proces.

Economisirea energiei

Economiile de energie reprezintă cea mai rapidă și mai ieftină modalitate de a aborda actuala criză energetică și de a reduce facturile. Comisia propune consolidarea măsurilor de eficiență energetică pe termen lung, inclusiv o creștere de la 9 % la 13 % a obiectivului obligatoriu de eficiență energetică în cadrul pachetului “Fit for 55” al reglementărilor privind Pactul Verde European. Economisirea energiei acum ne va ajuta să ne pregătim pentru potențialele provocări ale iernii viitoare. Prin urmare, Comisia a publicat astăzi și o „Comunicare a UE privind economisirea energiei”, care detaliază schimbările comportamentale pe termen scurt care ar putea reduce cererea de gaze și petrol cu 5% și încurajează statele membre să demareze campanii de comunicare specifice destinate gospodăriilor și industriei. Statele membre sunt, de asemenea, încurajate să utilizeze măsuri fiscale pentru a stimula economiile de energie, cum ar fi reducerea cotelor de TVA pentru sistemele de încălzire eficiente din punct de vedere energetic, izolarea clădirilor, precum și pentru electrocasnice și produse. Comisia stabilește, de asemenea, măsuri de urgență în cazul unor întreruperi grave ale aprovizionării și va emite orientări privind criteriile de stabilire a priorităților pentru clienți și va facilita un plan coordonat de reducere a cererii la nivelul UE.

Diversificarea aprovizionării și sprijinirea partenerilor noștri internaționali

UE colaborează de mai multe luni cu partenerii internaționali pentru diversificarea aprovizionării și a asigurat niveluri record de importuri de GNL și livrări mai mari de gaze prin conducte. Platforma UE pentru Energie, recent creată, sprijinită de grupuri de lucru regionale, va permite achizițiile comune voluntare de gaz, GNL și hidrogen prin punerea în comun a cererii, optimizarea utilizării infrastructurii și coordonarea acțiunilor de informare a furnizorilor. În etapa următoare, și replicând ambiția programului comun de achiziție de vaccinuri, Comisia va lua în considerare dezvoltarea unui „mecanism comun de achiziție” care va negocia și va încheia contracte de achiziție de gaze în numele statelor membre participante. De asemenea, Comisia va lua în considerare măsuri legislative care să impună statelor membre diversificarea în timp a aprovizionării cu gaze naturale. Platforma va permite, de asemenea, achiziționarea în comun de hidrogen din surse regenerabile.

Strategia Externă a UE în domeniul Energiei, adoptată astăzi, va facilita diversificarea energetică și crearea de parteneriate pe termen lung cu furnizorii, inclusiv cooperarea în domeniul hidrogenului sau al altor tehnologii ecologice. În conformitate cu inițiativa “Global Gateway”, strategia acordă prioritate angajamentului UE față de tranziția energetică ecologică și echitabilă la nivel mondial, sporind economiile de energie și eficiența energetică pentru a reduce presiunea asupra prețurilor, stimulând dezvoltarea surselor regenerabile de energie și a hidrogenului și intensificând diplomația energetică. În Marea Mediterană și în Marea Nordului, vor fi dezvoltate coridoare importante pentru hidrogen. În fața agresiunii Rusiei, UE va sprijini Ucraina, Moldova, Balcanii de Vest și țările din Parteneriatul Estic, precum și pe partenerii săi cei mai vulnerabili. Împreună cu Ucraina, va continua să colaboreze pentru a asigura securitatea aprovizionării și un sector energetic funcțional, pregătind în același timp calea pentru viitoarele schimburi comerciale de energie electrică și de hidrogen din surse regenerabile, precum și pentru reconstruirea sistemului energetic în cadrul inițiativei REPowerUkraine.

Accelerarea implementării surselor regenerabile de energie

O extindere și o accelerare masivă a energiei regenerabile în producția de energie electrică, în industrie, în clădiri și în transporturi va accelera independența Europei, va da un impuls tranziției ecologice și va reduce prețurile în timp. Comisia propune creșterea obiectivului principal pentru 2030 în ceea ce privește energiile regenerabile de la 40 % la 45 % în cadrul pachetului “Fit for 55”. Stabilirea acestei ambiții globale sporite va crea cadrul pentru alte inițiative, inclusiv:

  • O strategie solară dedicată a UE pentru dublarea capacității solare fotovoltaice până în 2025 și instalarea a 600 GW până în 2030.
  • O inițiativă privind instalațiile de panouri solare pe acoperișuri, cu o obligație legală de instalare treptată de panouri solare pe noile clădiri publice și comerciale și pe noile clădiri rezidențiale.
  • Dublarea ratei de implementare a pompelor de căldură și măsuri de integrare a energiei termice geotermale și solare în sistemele modernizate de încălzire urbană și comunală.
  • O recomandare a Comisiei pentru a aborda problema procedurilor lente și complexe de autorizare a proiectelor majore de energie regenerabilă și o modificare specifică a Directivei privind energia regenerabilă pentru a recunoaște energia regenerabilă ca fiind de interes public major. Statele membre ar trebui să instituie zone dedicate pentru sursele de energie regenerabilă, cu procese de autorizare mai scurte și simplificate în zonele cu riscuri de mediu mai reduse. Pentru a ajuta la identificarea rapidă a unor astfel de zone “de referință”, Comisia pune la dispoziție seturi de date privind zonele sensibile din punct de vedere ecologic ca parte a instrumentului său de cartografiere digitală pentru date geografice legate de energie, industrie și infrastructură.
  • Stabilirea unui obiectiv de 10 milioane de tone de hidrogen produs pe plan intern din surse regenerabile și de 10 milioane de tone din importuri până în 2030, pentru a înlocui gazele naturale, cărbunele și petrolul în industriile și sectoarele de transport greu de decarbonizat. Pentru a accelera piața hidrogenului, ar trebui să fie convenite de către colegiuitori obiective secundare sporite pentru sectoare specifice. De asemenea, Comisia publică două acte delegate privind definirea și producția de hidrogen din surse regenerabile pentru a se asigura că producția conduce la o decarbonizare netă. Pentru a accelera proiectele privind hidrogenul, se rezervă o finanțare suplimentară de 200 de milioane de euro pentru cercetare, iar Comisia se angajează să finalizeze evaluarea primelor proiecte importante de interes european comun până în vară.
  • Un plan de acțiune privind biometanul stabilește instrumente, inclusiv o nouă alianță industrială pentru biometan și stimulente financiare pentru creșterea producției la 35 miliarde de metri cubi până în 2030, inclusiv prin intermediul politicii agricole comune.

Reducerea consumului de combustibili fosili în industrie și transporturi

Înlocuirea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale în procesele industriale va reduce emisiile de gaze cu efect de seră și va consolida securitatea și competitivitatea. Economiile de energie, eficiența, înlocuirea combustibililor, electrificarea și o mai bună utilizare a hidrogenului regenerabil, a biogazului și a biometanului de către industrie ar putea economisi până la 35 de miliarde de metri cubi de gaze naturale până în 2030, în plus față de ceea ce se prevede în propunerile “Fit for 55”.

Comisia va derula contracte de carbon  pentru a sprijini adoptarea hidrogenului verde de către industrie și o finanțare specifică pentru REPowerEU în cadrul Fondului pentru Inovare, utilizând veniturile din comerțul cu emisii pentru a sprijini în continuare renunțarea la dependența de combustibilii fosili din Rusia. De asemenea, Comisia oferă orientări privind energia regenerabilă și acordurile de achiziție de energie electrică și va pune la dispoziție un mecanism de consultanță tehnică împreună cu Banca Europeană de Investiții. Pentru a menține și a redobândi poziția de lider tehnologic și industrial în domenii precum energia solară și hidrogenul și pentru a sprijini forța de muncă, Comisia propune înființarea unei Alianțe a UE pentru Industria Solară și a unui parteneriat pe scară largă pentru competențe. De asemenea, Comisia va intensifica lucrările privind aprovizionarea cu materii prime esențiale și va pregăti o propunere legislativă.

Pentru a spori economiile de energie și eficiența energetică în sectorul transporturilor și pentru a accelera tranziția către vehiculele cu emisii zero, Comisia va prezenta un pachet de ecologizare a transportului de marfă, cu scopul de a crește semnificativ eficiența energetică în acest sector, și va lua în considerare o inițiativă legislativă pentru a crește ponderea vehiculelor cu emisii zero în parcurile auto publice și corporative care depășesc o anumită dimensiune. Comunicarea UE privind economisirea energiei include, de asemenea, numeroase recomandări adresate orașelor, regiunilor și autorităților naționale care pot contribui în mod eficient la înlocuirea combustibililor fosili în sectorul transporturilor.

Investiții inteligente

Realizarea obiectivelor REPowerEU necesită o investiție suplimentară de 210 miliarde EUR până în 2027. Aceasta reprezintă un avans pentru independența și securitatea noastră. Reducerea importurilor de combustibili fosili din Rusia ne poate, de asemenea, economisi aproape 100 de miliarde de euro pe an. Aceste investiții trebuie să fie realizate de sectorul public și privat, la nivel național, transfrontalier și la nivelul UE.

Pentru a sprijini REPowerEU, 225 de miliarde de euro sunt deja disponibile sub formă de împrumuturi în cadrul MRR. Comisia a adoptat astăzi acte legislative și orientări pentru statele membre cu privire la modul în care trebuie să își modifice și să își completeze PNRR în contextul REPowerEU. În plus, Comisia propune creșterea pachetului financiar al MRR cu 20 de miliarde de euro sub formă de granturi provenite din vânzarea cotelor din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii deținute în prezent în Rezerva de Stabilitate a Pieței, care vor fi scoase la licitație într-un mod care să nu perturbe piața. Astfel, ETS nu numai că reduce emisiile și utilizarea combustibililor fosili, dar strânge și fondurile necesare pentru a obține independența energetică.

În cadrul actualului CFM, politica de coeziune va sprijini deja proiectele de decarbonizare și de tranziție ecologică cu până la 100 de miliarde de euro prin investiții în energie regenerabilă, hidrogen și infrastructură. O sumă suplimentară de 26,9 miliarde de euro din fondurile de coeziune ar putea fi pusă la dispoziție sub formă de transferuri voluntare către MRR. Alte 7,5 miliarde de euro din politica agricolă comună sunt, de asemenea, disponibile prin transferuri voluntare către MRR. În această toamnă, Comisia va dubla finanțarea disponibilă pentru cererea de propuneri la scară largă din cadrul Fondului pentru Inovare pentru anul 2022, ajungând la aproximativ 3 miliarde EUR.

Rețelele transeuropene de energie (TEN-E) au contribuit la crearea unei infrastructuri de gaze reziliente și interconectate la nivelul UE. Este nevoie de o infrastructură de gaz suplimentară limitată, estimată la aproximativ 10 miliarde EUR de investiții, pentru a completa lista proiectelor de interes comun (PCI) existente și pentru a compensa pe deplin pierderea viitoare a importurilor de gaz rusesc. Nevoile de substituție din următorul deceniu pot fi satisfăcute fără a bloca combustibilii fosili, fără a crea active imobilizate sau fără a ne împiedica ambițiile noastre climatice. Accelerarea PCI în domeniul energiei electrice va fi, de asemenea, esențială pentru a adapta rețeaua electrică la nevoile noastre viitoare. Mecanismul pentru interconectarea Europei va sprijini acest lucru, iar Comisia lansează astăzi o nouă cerere de propuneri cu un buget de 800 de milioane EUR, urmând ca o altă cerere să fie lansată la începutul anului 2023.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA14 mins ago

Comisia Europeană propune integrarea măsurilor REPowerEU în PNRR-urile României și ale celorlalte țări membre

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană a decis să ofere 248 milioane de euro pentru a ajuta 5 state membre, inclusiv România, să primească refugiați ucraineni

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

CE prezintă REPowerEU, un plan cuprinzător pentru reducerea rapidă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și pentru accelerarea tranziției ecologice

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ca răspuns la prețurile ridicate și volatile la energie, Comisia Europeană prezintă măsuri de urgență pe termen scurt și opțiuni pentru îmbunătățiri pe termen lung

SUA3 hours ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

U.E.3 hours ago

Andrzej Duda a discutat cu omologul ungar despre cel de-al șaselea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei: Ungaria nu are nivelul de securitate energetică pe care Polonia a reușit să îl asigure

ROMÂNIA4 hours ago

Marcel Ciolacu, după adoptarea legii offshore: România a intrat în linie dreaptă pentru independență energetică

U.E.5 hours ago

Înainte de a se adresa Parlamentului European, Maia Sandu s-a întâlnit cu premierul Belgiei: R. Moldova are nevoie de sprijinul tuturor statelor UE pentru a avansa pe calea integrării europene

SUA5 hours ago

Departamentul de Stat al SUA înființează o unitate pentru cercetarea și documentarea ”atrocităților comise de Rusia în Ucraina”: Dovezile vor fi puse la dispoziția publicului larg pentru a contracara dezinformarea rusă

ENERGIE6 hours ago

Nicolae Ciucă anunță că legea offshore trece astăzi de Parlament: În luna iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră. În cinci ani vom deveni independenți energetic

SUA3 hours ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

NATO7 hours ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.1 day ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO3 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO3 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL3 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO3 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

Team2Share

Trending