Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ursula von der Leyen: „Europa are o responsabilitate specială” să facă loc diplomației în detensionarea crizei din Orientul Mijlociu

Published

on

© European Parliament

„Europa are o responsabilitate specială” să facă loc diplomației în detensionarea crizei din Orientul Mijlociu, după uciderea de către Statele Unite ale Americii (SUA) a generalului iranian Qassem Soleimani, transmite președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat

„După evoluțiile recente din Irak, acum este important să oprim ciclul violenței, astfel încât o nouă acțiune să nu dea naștere la următoarea, iar în schimb, să fie făcut loc pentru diplomație”, iar aici „Europa are o responsabilitate specială”, a declarat șefa Executivului european, care a precizat că „pe măsură ce tensiunile cresc, Europa vorbește cu toți cei implicați”. 

Potrivit unor surse diplomatice, miniștrii de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene se vor reuni vineri la Bruxelles pentru a discuta despre criza din Orientul Mijlociu la propunerea șefului diplomației germane, Heiko Maas. Acesta i-a propus Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, să convoace o astfel de întrevedere pentru a stabili o abordare comună.

Ursula von der Leyen confirmă existența pe agendă a acestei întâlniri în comunicatul transmis astăzi:

„În acest context, Înaltul Reprezentant va convoca miniștrii de externe la o ședință specială a Consiliului pentru a activa toate canalele diplomatice”. 

De asemenea, șefa Comisiei Europene a mai transmis „profunda îngrijorare” a Uniunii Europene cu privire la anunțul Iranului referitor la ridicarea tuturor plafoanelor privind îmbogăţirea uraniului. 

Iranul a decis duminică că nu va mai respecta niciuna dintre restricțiile impuse de acordul nuclear JCPOA din 2015 încheiat cu marile puteri și din care Statele Unite s-au retras în 2018 în urma unei decizii a președintelui american Donald Trump care a acuzat regimul de la Teheran că nu respectă înțelegerea.

Totuși,  cooperarea cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) va fi în schimb menţinută, iar Iranul ar putea reveni la respectarea angajamentelor asumate în cadrul acordului nuclear dacă SUA vor ridica sancţiunile împotriva Teheranului.

„Acest anunț vine într-o perioadă de tensiuni severe în regiune. Din perspectiva europeană, este important ca Iranul să revină la acordul nuclear. Trebuie să convingem Iranul că este, de asemenea, în interesul său să o facă”, a spus von der Leyen. 

Nu în ultimul rând, președintele Comisiei Europene a reiterat apelul la reținere din partea tuturor părților implicate în conflict, astfel încât Irakul, unde a fost ucis generalul iranian, să nu fie afectat, fiind un stat aflat în reconstrucție după războiul antiterorism. 

„După devastarea provocată de Da’esh, Irakul se dezvoltă bine, iar poporul său merită să continue progresele către reconstrucție și o stabilitate mai mare. Irakul merită să rămână pe calea echilibrului și a reconcilierii. Apelăm la toate părțile să arate reținere”, a punctat aceasta. 

Potrivit Ursulei von der Leyen, miercuri dimineață, va convoca o ședință specială a Colegiului de Comisari, unde Înaltul Reprezentant / Vicepreședinte Borrell și alți comisari vor prezenta informații despre mobilizarea diferiților actori interesați de evoluțiile din Irak și nu numai. Această întâlnire de miercuri va servi, de asemenea, ca o platformă de coordonare a acțiunilor care trebuie întreprinse de comisari împreună cu partenerii lor în regiune în funcție de portofoliile lor.

Qassem Soleimani, considerat unul dintre cei mai influenți generali iranieni, a fost ucis în Irak în urma unei operațiuni cu dronă a forțelor americane. Soleimani era comandantul unității paramilitare de elită a Gărzilor Revoluţionare Iraniene, Forțele Quds, specializată în operaţiuni externe clandestine.

Pentagonul a confirmat că Donald Trump a dat ordinul ca generalul iranian să fie ucis cu scopul descurajării unor planuri viitoare de atac iraniene.

Qassem Soleimani se afla în apropiere de aeroportul internațional din Bagdad, când convoiul său a fost lovit de rachete.

La 31 decembrie, Donald Trump amenințase că Iranul va plăti pentru atacarea ambasadei americane din Bagdad de către protestatari irakieni pro-Teheran.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

MAREA BRITANIE

Coronavirus: Premierul britanic Boris Johnson răspunde la tratament, iar starea lui este stabilă

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic Boris Johnson, internat într-un spital din Londra după ce s-a infectat cu noul coronavirus, răspunde la tratament şi starea sa este stabilă, a anunţat miercuri Downing Street, potrivit agenţiilor DPA şi EFE.

”Premierul se menţine stabil clinic şi răspunde la tratament. El primeşte în continuare îngrijiri la unitatea de terapie intensivă a spitalului Sf. Thomas. Starea sa de spirit e bună”, a declarat purtătorul de cuvânt, potrivit Agerpres.

Acesta a adăugat că premierul primeşte ”tratament standard cu oxigen”, fără vreun alt mijloc de respiraţie asistată, şi a confirmat că Boris Johnson nu mai munceşte, însă poate discuta cu alte persoane dacă este nevoie.

”Suntem profund recunoscători pentru mesajele de sprijin pe care le-a primit prim-ministrul. Cred că răspunsul populaţiei în faţa coronavirusului a fost fantastic”, a mai spus purtătorul de cuvânt al executivului britanic, care în lipsa lui Johnson este condus de ministrul de externe Dominic Raab, cel care va trebui să decidă săptămâna viitoare dacă vor fi menţinute actualele măsuri de izolare a populaţiei pentru a frâna răspândirea coronavirusului.

Boris Johnson, în vârstă de 55 de ani, depistat pozitiv în 27 martie, este primul lider al unei mari puteri despre care s-a confirmat că este purtător al coronavirusului. El a ajuns la spital după zece zile de izolare, timp în care a continuat să manifeste simptome specifice COVID-19.

Luni, Johnson a fost transferat la secția de terapie intensivă după ce starea sa de sănătate s-a agravat

Continue Reading

NATO

Macedonia de Nord resimte beneficiile aderării la NATO: Cinci state aliate i-au oferit deja sprijin financiar și echipamente medicale în lupta împotriva COVID-19

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat marți sprijinul pe care statele aliate au început să-l acorde Macedoniei de Nord, cel mai nou stat membru al Alianței, Skopje primind echipamente medicale și sprijin financiar din partea mai multor aliați precum SUA, Ungaria, Slovenia, Norvegia sau Olanda.

Salut sprijinul mai multor aliați NATO pentru noul nostru membru, Macedonia de Nord. Aceasta este solidaritatea aliaților în acțiune“, a declarat secretarul general al NATO, în urma unei conversații telefonice cu președintele Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski.

Pe plan bilateral, Ungaria a oferit 100.000 de măști de protecție și 5.000 de costume de protecție Macedoniei de Nord, iar Slovenia a furnizat 100.000 de măști chirurgicale și 100.000 de măști de protecție, informează NATO.

De asemenea, printr-o donație internațională din partea Olandei către Agenția Internațională pentru Energie Atomică, Macedonia de Nord va primi truse suplimentare de test COVID-19.

Guvernul SUA a angajat 1,1 milioane de dolari pentru a atenua răspândirea focarului de COVID-19 în Macedonia de Nord. Această asistență va sprijini mai multe inițiative, inclusiv testarea la scară largă pentru COVID-19 și prevenirea și controlul infecțiilor.

Norvegia a donat, de asemenea, materiale medicale Macedoniei de Nord (în valoare de 180 000 Euro), care vor fi expediate de la Agenția de Sprijin și Achiziții NATO (NSPA).

Macedonia de Nord folosește în prezent un spital de campanie din Norvegia, ceea ce îi permite să dubleze capacitatea la Clinica de Boli Infecțioase din cel mai mare spital din Skopje  în lupta împotriva Covid-19.

Macedonia de Nord a solicitat asistență prin intermediul Centrului Euro-Atlantic de Coordonare în caz de dezastre (EADRCC) al NATO pentru măști chirurgicale, costume de protecție și alte echipamente la date de 30 martie.

Centrul NATO a transmis solicitările către aliații și partenerii NATO, care oferă asistență în mod bilateral.

EADRCC este principalul mecanism al NATO de răspuns la dezastre. Acesta operează 24 de ore din 24, coordonând cererile de la aliații și partenerii NATO, precum și oferte de asistență pentru a face față consecințelor unor crize majore, cum ar fi pandemia COVID-19.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Organizația Internațională a Muncii, despre impactul pandemiei de coronavirus: Cea mai gravă criză după cel de-Al Doilea Război Mondial. Patru din cinci muncitori trăiesc într-o ţară unde au fost introduse restricţii parţiale sau totale

Published

on

Pandemia de coronavirus ar urma să ducă la dispariâia a 6.7% din numărul total de ore de mună la nivel mondial în cursul celui de-al doilea trimestru, adică echivalentul a 195 de milioane de locuri de muncă full time, a estimat Organizația Internațională a Muncii (OIM), care a tras atenția că este vorba de cea mai gravă criză cu care se confruntă muncitorii după cel de-Al Doilea Război Mondial, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul unui raport publicat marți, Organizația Internațională a Muncii a punctat că pandemia de coronavirus are un efect catastrofal asupra timpului de lucru și asupra veniturilor la scară globală, subliniind că efectele pandemiei sunt mult mai mari decât cele din perioada crizei financiare din 2008-2009.

”Pandemia are consecinţe foarte serioase asupra sectorului muncii. Patru din cinci muncitori trăiesc într-o ţară unde au fost introduse restricţii parţiale sau totale”, a declarat directorul general al OIM, Guy Ryder, adăugând că 81% din forţa de muncă globală de 3,3 miliarde persoane sunt în prezent afectate.

Reduceri puternice ale numărului total de ore de muncă sunt preconizate pentru statele arabe (8,1% din numărul total de ore de muncă sau cinci milioane de locuri de muncă full time), în Europa (7,8% sau 12 milioane de locuri de muncă full time) şi în Asia-Pacific (7,2% sau 125 de locuri de muncă full time).

Conform OIM, sectoarele cele mai vulnerabile sunt serviciile hoteliere și restaurantele, industria manufacturieră, comerțul cu amănuntul, serviciile de business și activitățile administrative.

”Creşterea finală a numărului de şomeri în anul 2020 va depinde mult de evoluţia situaţiei şi de măsurile adoptate”, adaugă OIM, apreciind însă că este foarte probabil ca cifrele de la finalul anului să fie ”semnificativ mai mari” decât estimările iniţiale care mizau pe 25 de milioane de noi şomeri din cauza coronavirusului.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending