Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen evidențiază liniile de acţiune diplomatică a UE pentru a prezerva ordinea globală bazată pe reguli: Orizontul Europei nu poate fi decât întreaga lume

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a evidențiat liniile de acțiune diplomatică ”în acest vremuri de transformare și turbulențe” pentru ca vocea europeană să se facă mai bine auzită ”pe scena globală”.

Într-un discurs susținut în fața ambasadorilor UE, aceasta și-a exprimat convingerea că Europa ”trebuie să vorbească întotdeauna în numele valorilor în care crede și să îi sprijine pe toți cei care luptă pentru aceste valori”.

”Anexarea ilegală a patru regiuni ucrainene de către Rusia aduce provocarea împotriva sistemului internațional la un nou nivel. Putin a ocupat un teritoriu ucrainean suveran printr-un act de agresiune neprovocat. El a forțat oamenii să voteze sub amenințarea armelor. Și chiar a amenințat că va folosi arme nucleare dacă ucrainenii își vor revendica pământul care le aparține. Acest lucru este îngrijorător nu numai pentru vecinii Rusiei. Acesta este un atac împotriva întregii Carte a ONU. Putin chiar a întrebat, în discursul său despre anexare: <<Cine a fost vreodată de acord cu ordinea globală bazată pe reguli?>>. Ei bine, rușii cu siguranță au făcut-o. Au făcut-o atunci când au semnat Carta ONU, la fel ca toate celelalte națiuni ale lumii, și când au negociat Actul final de la Helsinki. Ordinea globală bazată pe reguli aparține lumii. Este cel mai bun antidot împotriva instabilității perpetue pe toate continentele. Și toate națiunile din lume văd acest lucru. Chiar și unii dintre cei mai apropiați aliați ai Rusiei pun sub semnul întrebării războiul ales de Putin și refuză să recunoască referendumurile sale false. Summitul de la Samarkand, unde China și India și-au exprimat în mod clar îngrijorarea cu privire la război, a fost un fiasco pentru Rusia”, și-a început Ursula von der Leyen discursul în fața celor peste 140 de ambasadori, după ce astfel de intervenții au avut și Înatul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, dar și președinții Parlamentului European și Consiliului European, Roberta Metsola și Charles Michel

Conștientă de faptul că ”eșecul Rusiei nu va salva ordinea globală bazată pe reguli”, deoarece ”revizionismul Kremlinului nu este nici singura, nici cea mai gravă amenințare” la adresa acesteia, președinta Comisiei Europene a evocat nevoia de a ”reconstrui încrederea în regulile globale și în valorile care stau la baza acestora.”

”Și știm cu toții că aceasta nu este o sarcină ușoară. Am fost la Națiunile Unite luna trecută și am ascultat preocupările țărilor din întreaga lume – la fel cum faceți și voi toți în activitatea dumneavoastră zilnică. Multe țări simt că economia globală și sistemul internațional nu funcționează pentru ele. Unele chiar au căzut în plasa propagandei Rusiei care încearcă să devieze vina pentru cauzele crizelor energetice și alimentare”, a recunoscut oficialul european.

Pentru a le oferi diplomaților un ghidaj în efortul lor de ”a apăra adevărul”, Ursula von der Leyen a prezentat o serie de ”învățăminte despre cum putem colabora cu diferiți parteneri. În primul rând, cu democrațiile care gândesc la fel ca noi. În al doilea rând, cu viitorii membri ai Uniunii noastre. În al treilea rând, cu vecinătatea noastră mai largă. Și, în cele din urmă, cu țările din întreaga lume, ca mijloc de promovare a intereselor noastre și de promovare a valorilor noastre pe scena mondială”, a detaliat aceasta.

Ea a lăudat ”cooperarea atât de intensă” cu Casa Albă pe care Uniunea Europeană a avut-o în acest an, apreciind că ”legătura transatlantică este mai puternică ca niciodată, într-un moment crucial pentru Europa.”

În viziunea Ursulei von der Leyen, o parte a soluției pentru ”modelarea lumii de mâine” este aceea de a accelera ”cooperarea cu partenerii care gândesc la fel, precum Canada, Chile sau Australia”, în contextul în care există trei principale aspecte care trebuie avute în vedere: energia, investițiile internaționale și materiile prime.

În ceea ce privește cel de-al doilea punct, și anume viitorii membri ai Uniunii, președinta Comisiei Europene a semnalat că ”trebuie să consolidăm credibilitatea procesului nostru de aderare” și să ”impulsionăm și mai mult integrarea economiilor noastre”, având în vedere că ”adversarii noștri privesc Balcanii (n.r. de Vest) ca pe o tablă de șah geopolitică”, scopul fiind acela de a crea o prăpastie între statele din această regiune și Europa.

”Aceasta este calea de urmat – contracararea influenței străine în Europa prin mai multă cooperare și o perspectivă europeană mai puternică. Ucraina și Republica Moldova sunt acum candidate la aderarea la Uniunea noastră. Iar astăzi, propunem să acordăm statutul de candidat Bosniei și Herțegovinei. Am recunoscut perspectiva europeană a Georgiei, de asemenea. Vântul schimbării suflă din nou în Europa. La fel ca în anii 1970, când Spania, Portugalia și Grecia au ales democrația. Sau când luptătorii pentru libertate au dărâmat Zidul Berlinului. Bineînțeles, depinde de țările candidate să-și reformeze economiile și instituțiile și să avanseze spre Uniunea noastră. Dar este responsabilitatea noastră să le sprijinim în toate modurile posibile. Acesta este momentul Europei. Și depinde de noi să profităm de acest moment”, a amintit Ursula von der Leyen.

Dincolo de colaborarea cu țările care doresc să facă parte din familia UE, ”există o nevoie urgentă de a lucra inclusiv cu cei care nu doresc să adere la Uniunea noastră”, a completat oficialul european.

”Vecinii noștri se confruntă cu aceleași provocări ca și noi. Agresiunea rusă, insecuritatea energetică, schimbările climatice și amenințările la adresa societăților noastre deschise. Există o nevoie urgentă de a lucra cu toți aceștia, inclusiv cu cei care nu doresc să adere la Uniunea noastră. Acesta este cel de-al treilea punct de vedere cu privire la modul în care putem coopera cu diferiți parteneri. Acesta este, de fapt, ceea ce a dus la prima reuniune a Comunității politice europene de la Praga, săptămâna trecută. 44 de țări s-au reunit cu o agendă comună. Când vine vorba de securitatea europeană, de tranziția ecologică și digitală, de apărarea modului nostru de viață democratic, avem cu toții un scop comun. Și m-am bucurat că și prietenii noștri britanici au decis să se alăture. Dar să nu uităm de vecinătatea mai largă a Europei”, a mai spus președinta Comisiei Europene, amintind de acordul în domeniul energiei încheiat cu Egipt și Israel, în iunie, dar și de angajamentul Europei de a contribui la adaptarea agriculturii Orientului Mijlociu și Nordului Africii de a se adapta la schimbările climatice, neuitând de implicarea UE în Asia Centrală, pe care a descris-o drept ”o poartă între Europa, Rusia și China”.

Referindu-se la ultimul punct, acela al ”angajamentului global al Europei”, von der Leyen a punctat că ”Global Gateway reprezintă oportunitatea de a pune capăt dependențelor nesănătoase și de a investi în schimb în parteneriate între egali.”

”Global Gateway are ca scop să ofere țărilor o alegere mai bună. Investițiile Global Gateway vor fi durabile, nu numai pentru finanțele partenerilor noștri, ci și pentru mediu și pentru comunitățile locale”, a completat aceasta.

În încheiere, Ursula von der Leyen a atras atenția că ”soarta Europei depinde de implicarea noastră la nivel mondial.”

”Războiul din Ucraina va fi decis în primul rând de luptătorii curajoși ai Ucrainei din Herson, din Harkov și de pe toată linia frontului, dar și de răspunsul nostru global la agresiunea Rusiei. Este nevoie ca toate continentele să se ridice în apărarea ordinii bazate pe reguli. Pentru că ordinea bazată pe reguli aparține tuturor națiunilor din lume. Războiul din Ucraina nu este doar un război european. Este un război pentru viitorul întregii lumi. Așadar, orizontul Europei nu poate fi decât întreaga lume. Și mă bazez cu adevărat pe dumneavoastră să continuați să faceți o treabă bună și să duceți vocea și valorile noastre în toate colțurile lumii”, a conchis președinta Comisiei Europene.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Andrius Kubilius pledează pentru o integrare mai puternică a industriilor de apărare din UE și Ucraina: În viitor, Ucraina va fi cea mai importantă parte a noii arhitecturi europene de securitate

Published

on

© European Union, 2025/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a pledat luni pentru o mai mare integrare între industriile de apărare europeană și ucraineană, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Pentru a-l opri pe Putin, trebuie să producem mai mult, trebuie să inovăm mai mult și trebuie să facem acest lucru împreună în Uniunea Europeană și cu Ucraina”, a declarat Kubilius, fost prim-ministru lituanian, conform Deutsche Welle.

El a declarat că un grup de lucru UE-Ucraina se va reuni pentru prima dată luni ”pentru a sprijini integrarea industriilor noastre de apărare, pentru a facilita dezvoltarea de proiecte comune sau procese comune de achiziții publice”.

Comisarul a declarat că inovațiile Ucrainei în domeniul producției de drone și al inteligenței artificiale ar putea fi un stimulent pentru propria industrie de apărare a Europei.

”În viitor, când Europa va trebui să își asume întreaga responsabilitate pentru apărarea (continentului) european, Ucraina va fi cea mai importantă parte a noii arhitecturi europene de securitate”, a spus el.

În urmă cu câteva zile, președintele Consiliului European, Antonio Costa, sublinia că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a transformat mentalitatea europeană “de la o pauză geopolitică la construcția unei Europe a Apărării”, devenind “un test al identității europene”.

Citiți și: Războiul, un test al identității europene, afirmă președintele Consiliului European la Florența: Mentalitatea europeană trece de la o pauză geopolitică la construcția Europei Apărării

Comisia Europeană a prezentat Cartea albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030, alături de un pachet ambițios în domeniul apărării ca parte a planului “ReArm Europe/ Readiness 2030”, care oferă pârghii financiare statelor membre ale UE pentru a stimula creșterea investițiilor în capacitățile de apărare.

Citiți și: Europa Apărării prinde avânt: von der Leyen și Kallas dezvăluie Cartea albă a apărării și planul de înarmare pentru ca UE să fie pregătită să se apere până în 2030

Cartea albă prezintă soluții pentru acoperirea lacunelor critice în materie de capabilități și pentru construirea unei baze industriale de apărare solide.

Ea propune modalități prin care statele membre ar putea să investească masiv în apărare, să achiziționeze sisteme de apărare și să consolideze gradul de pregătire al industriei europene de apărare pe termen lung.

De cealaltă parte, Planul de reînarmare a Europei „ReArm Europe – Readiness 2030” va permite efectuarea unor cheltuieli de peste 800 miliarde EUR, structurate în jurul următorilor piloni:

Deblocarea utilizării fondurilor publice în domeniul apărării la nivel național.

Comisia a invitat statele membre să activeze clauza derogatorie națională din Pactul de stabilitate și de creștere, care le va oferi un spațiu bugetar suplimentar pentru a-și majora cheltuielile pentru apărare, în cadrul normelor bugetare ale UE.

  • Pentru a garanta sustenabilitatea finanțelor publice, derogarea temporară va fi limitată la:
  • Creșterea exclusivă a cheltuielilor pentru apărare, plecând de la categoria statistică „Apărare” din Clasificarea Funcțiunilor Guvernamentale (COFOG);
  • Până la maximum 1,5 % din PIB pentru fiecare an de activare a clauzei derogatorii naționale;
  • O perioadă de patru ani.2

Un nou instrument dedicat Acțiunilor pentru securitatea Europei (SAFE)

Comisia Europeană s-a angajat să colecteze de pe piețele de capital până la 150 de miliarde EUR, aplicând abordarea sa de finanțare unificată deja bine stabilită.

Statele membre interesate vor putea folosi aceste fonduri pentru a crește rapid și substanțial investițiile în capabilitățile de apărare ale Europei. Fondurile vor fi plătite statelor membre interesate la cerere, pe baza unor planuri naționale. Plățile vor lua forma unor împrumuturi cu scadență lungă, structurate interactiv și la prețuri competitive. Statele membre beneficiare vor trebui să ramburseze apoi aceste împrumuturi. Împrumuturile vor fi susținute de marja de manevră a bugetului UE.

Valorificarea posibilităților oferite de Grupul BEI și mobilizarea capitalului privat prin accelerarea uniunii economiilor și investițiilor

Planul ”ReArm Europe – Readiness 2030” se bazează și pe Grupul Băncii Europene de Investiții, care ar urma să includă în sfera de acoperire a împrumuturilor pe care le acordă și proiectele de apărare și securitate, protejându-și în același timp capacitatea de finanțare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE alocă încă 3 miliarde de euro pentru sprijinirea statelor membre în implementarea Pactului privind migrația și azilul și pentru găzduirea refugiaților din Ucraina

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a decis alocarea a încă 3 miliarde de euro pentru sprijinirea statelor membre în implementarea Pactului privind migrația și azilul, precum și pentru găzduirea refugiaților din Ucraina, informează comunicatul oficial.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat acest sprijin suplimentar în conferința de presă de vineri, alături de cancelarul german Friedrich  Merz. 

Finanțarea suplimentară provine din revizuirea actualului Cadrul Financiar Multianual (CFM – 1,8 miliarde euro) și dintr-o majorare a Fondului pentru Azil, Migrație și Integrare (AMIF) și a Instrumentului pentru Managementul Frontierelor și Vize (BMVI – 1,2 miliarde euro).

Aceste fonduri se adaugă celor aproape 11 miliarde de euro deja alocate pentru migrație și gestionarea frontierelor prin AMIF și BMVI pentru perioada 2025–2027, precum și celor 450 de milioane de euro alocate statelor membre care găzduiesc persoane aflate sub protecție temporară din Ucraina, începând din 2022.

„În ceea ce privește gestionarea migrației, sprijinim statele membre pe tot parcursul acestui proces. Cele 3 miliarde de euro vin într-un moment crucial, în care pregătirile pentru implementarea Pactului privind migrația și azilul avansează în ritm susținut, iar solidaritatea UE cu Ucraina rămâne fermă”, a declarat Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă pentru Suveranitate Tehnologică, Securitate și Democrație

Statele membre vor putea utiliza acest sprijin financiar suplimentar până la finalul anului 2027, atât pentru implementarea Pactului privind migrația și azilul (prin AMIF și BMVI), cât și pentru sprijinirea persoanelor care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei (prin AMIF).

Fiecărui stat membru îi va fi alocată o sumă specifică, stabilită pe baza unui set de criterii de eligibilitate. Pentru a accesa această finanțare suplimentară, statele membre vor trebui să își modifice programele naționale existente până la sfârșitul anului 2025. Comisia este deja în contact strâns cu autoritățile naționale pentru a oferi sprijinul necesar în acest proces.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președintele Ilie Bolojan și vicepreședinta CE, Roxana Mînzatu, întrevedere la București. Recuperarea întârzierilor din PNRR, discutată

Published

on

Vicepreședinta Executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a fost primită la Palatul Cotroceni de către președintele interimar, Ilie Bolojan, informează un comunicat oficial al Administrației Prezidențiale. 

Discuțiile s-au concentrat pe teme de interes major pentru România și Uniunea Europeană: strategia privind Marea Neagră și consolidarea apărării pe Flancul Estic, accelerarea accesării fondurilor europene și recuperarea întârzierilor din PNRR, precum și pregătirea proiectelor din industria de apărare în vederea finanțării prin programul european ReArm / Readiness 2030 și creării de locuri de muncă.

De asemenea, a fost subliniată importanța îmbunătățirii colaborării interinstituționale, pentru o reprezentare cât mai eficientă a României în cadrul Uniunii Europene și o contribuție activă în construcția europeană.

Întâlnirea a reflectat angajamentul ambelor părți de a lucra împreună pentru avansarea dosarelor de importanță strategică.

Citiți și: Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

Comisia Europeană a anunţat, pe 25 martie, că a emis o evaluare preliminară pozitivă a jalonului-cheie din cea de-a treia cerere de plată a României în ceea ce priveşte reducerea regimului fiscal special pentru microîntreprinderi. Pe de altă parte, Comisia a constatat că jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în această etapă.

Totodată, CE a anunţat a anunţat că activează procedura de „suspendare a plăţilor”, astfel cum se subliniază în Regulamentul privind MRR. Această procedură oferă României mai mult timp pentru a îndeplini aceste jaloane restante, primind în acelaşi timp plăţi parţiale pentru jaloanele care au fost finalizate cu succes.

Până în prezent, 68 dintre cele 74 de jaloane şi ţinte au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care se ridică la 2 miliarde euro (fără prefinanţare) în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, elementul central al planului de redresare post-pandemie NextGenerationEU. 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA1 hour ago

Decorată pentru întreaga carieră în handbal, Cristina Neagu îi îndeamnă pe români să voteze: Calea europeană este cea mai potrivită pentru noi

INTERNAȚIONAL7 hours ago

OECD: Creștere alarmantă a restricțiilor la exportul de materii prime industriale. China și alte șase state responsabile pentru 94% dintre măsuri

U.E.7 hours ago

“Fake news-ul” cu cocaina pe masa lui Macron, Merz și Starmer, demontat de Franța: “Când unitatea europeană devine incomodă, un șervețel pentru suflat nasul arată cum precum drogurile”

ROMÂNIA9 hours ago

Președintele interimar al Senatului: România trebuie să rămână ferm ancorată în UE, alături de partenerii care împărtășesc aceleași principii ale statului de drept

MAREA BRITANIE9 hours ago

UE și-a stabilit prioritățile pentru summitul de resetare a relațiilor cu Marea Britanie. Securitatea ocupă un loc fruntaș pe agenda primului astfel de eveniment post-Brexit găzduit de Londra

POLITICĂ10 hours ago

Ilie Bolojan: “Îl voi vota pe Nicușor Dan la alegerile prezidențiale. Președintele va trebui să aducă România la un loc”

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

România ar putea primi 18 luni în plus pentru finalizarea proiectelor din PNRR după adoptarea propunerii din raportul lui Victor Negrescu privind implementarea MRR

INTERNAȚIONAL10 hours ago

UE și Japonia își consolidează parteneriatul digital, angajându-se să coopereze în continuare în domenii-cheie precum inteligența artificială și semiconductorii

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisarul european Andrius Kubilius pledează pentru o integrare mai puternică a industriilor de apărare din UE și Ucraina: În viitor, Ucraina va fi cea mai importantă parte a noii arhitecturi europene de securitate

ROMÂNIA11 hours ago

ICI București este partener al celei de-a 9-a ediții Smart City Industry Awards (SCIA)

U.E.3 days ago

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

ROMÂNIA4 days ago

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară

ROMÂNIA1 week ago

Elena Lasconi: Am votat cu gândul și credința că sistemul poate fi resetat și că în sfârșit se va face dreptate pentru România

ROMÂNIA3 weeks ago

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

NATO3 weeks ago

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

ROMÂNIA4 weeks ago

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

ROMÂNIA1 month ago

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

ROMÂNIA1 month ago

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

Trending