Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a evidențiat liniile de acțiune diplomatică ”în acest vremuri de transformare și turbulențe” pentru ca vocea europeană să se facă mai bine auzită ”pe scena globală”.

Într-un discurs susținut în fața ambasadorilor UE, aceasta și-a exprimat convingerea că Europa ”trebuie să vorbească întotdeauna în numele valorilor în care crede și să îi sprijine pe toți cei care luptă pentru aceste valori”.

Russia’s failure alone won’t save the rules-based global order.

We must rebuild trust in our global rules and the universal values at their heart.

In these times of transformation and turmoil, Europe must engage even more on the global stage ↓ https://t.co/0Pxv7kPQMV

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) October 12, 2022

”Anexarea ilegală a patru regiuni ucrainene de către Rusia aduce provocarea împotriva sistemului internațional la un nou nivel. Putin a ocupat un teritoriu ucrainean suveran printr-un act de agresiune neprovocat. El a forțat oamenii să voteze sub amenințarea armelor. Și chiar a amenințat că va folosi arme nucleare dacă ucrainenii își vor revendica pământul care le aparține. Acest lucru este îngrijorător nu numai pentru vecinii Rusiei. Acesta este un atac împotriva întregii Carte a ONU. Putin chiar a întrebat, în discursul său despre anexare: <<Cine a fost vreodată de acord cu ordinea globală bazată pe reguli?>>. Ei bine, rușii cu siguranță au făcut-o. Au făcut-o atunci când au semnat Carta ONU, la fel ca toate celelalte națiuni ale lumii, și când au negociat Actul final de la Helsinki. Ordinea globală bazată pe reguli aparține lumii. Este cel mai bun antidot împotriva instabilității perpetue pe toate continentele. Și toate națiunile din lume văd acest lucru. Chiar și unii dintre cei mai apropiați aliați ai Rusiei pun sub semnul întrebării războiul ales de Putin și refuză să recunoască referendumurile sale false. Summitul de la Samarkand, unde China și India și-au exprimat în mod clar îngrijorarea cu privire la război, a fost un fiasco pentru Rusia”, și-a început Ursula von der Leyen discursul în fața celor peste 140 de ambasadori, după ce astfel de intervenții au avut și Înatul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, dar și președinții Parlamentului European și Consiliului European, Roberta Metsola și Charles Michel. 

Conștientă de faptul că ”eșecul Rusiei nu va salva ordinea globală bazată pe reguli”, deoarece ”revizionismul Kremlinului nu este nici singura, nici cea mai gravă amenințare” la adresa acesteia, președinta Comisiei Europene a evocat nevoia de a ”reconstrui încrederea în regulile globale și în valorile care stau la baza acestora.”

”Și știm cu toții că aceasta nu este o sarcină ușoară. Am fost la Națiunile Unite luna trecută și am ascultat preocupările țărilor din întreaga lume – la fel cum faceți și voi toți în activitatea dumneavoastră zilnică. Multe țări simt că economia globală și sistemul internațional nu funcționează pentru ele. Unele chiar au căzut în plasa propagandei Rusiei care încearcă să devieze vina pentru cauzele crizelor energetice și alimentare”, a recunoscut oficialul european.

Pentru a le oferi diplomaților un ghidaj în efortul lor de ”a apăra adevărul”, Ursula von der Leyen a prezentat o serie de ”învățăminte despre cum putem colabora cu diferiți parteneri. În primul rând, cu democrațiile care gândesc la fel ca noi. În al doilea rând, cu viitorii membri ai Uniunii noastre. În al treilea rând, cu vecinătatea noastră mai largă. Și, în cele din urmă, cu țările din întreaga lume, ca mijloc de promovare a intereselor noastre și de promovare a valorilor noastre pe scena mondială”, a detaliat aceasta.

Ea a lăudat ”cooperarea atât de intensă” cu Casa Albă pe care Uniunea Europeană a avut-o în acest an, apreciind că ”legătura transatlantică este mai puternică ca niciodată, într-un moment crucial pentru Europa.”

În viziunea Ursulei von der Leyen, o parte a soluției pentru ”modelarea lumii de mâine” este aceea de a accelera ”cooperarea cu partenerii care gândesc la fel, precum Canada, Chile sau Australia”, în contextul în care există trei principale aspecte care trebuie avute în vedere: energia, investițiile internaționale și materiile prime.

În ceea ce privește cel de-al doilea punct, și anume viitorii membri ai Uniunii, președinta Comisiei Europene a semnalat că ”trebuie să consolidăm credibilitatea procesului nostru de aderare” și să ”impulsionăm și mai mult integrarea economiilor noastre”, având în vedere că ”adversarii noștri privesc Balcanii (n.r. de Vest) ca pe o tablă de șah geopolitică”, scopul fiind acela de a crea o prăpastie între statele din această regiune și Europa.

”Aceasta este calea de urmat – contracararea influenței străine în Europa prin mai multă cooperare și o perspectivă europeană mai puternică. Ucraina și Republica Moldova sunt acum candidate la aderarea la Uniunea noastră. Iar astăzi, propunem să acordăm statutul de candidat Bosniei și Herțegovinei. Am recunoscut perspectiva europeană a Georgiei, de asemenea. Vântul schimbării suflă din nou în Europa. La fel ca în anii 1970, când Spania, Portugalia și Grecia au ales democrația. Sau când luptătorii pentru libertate au dărâmat Zidul Berlinului. Bineînțeles, depinde de țările candidate să-și reformeze economiile și instituțiile și să avanseze spre Uniunea noastră. Dar este responsabilitatea noastră să le sprijinim în toate modurile posibile. Acesta este momentul Europei. Și depinde de noi să profităm de acest moment”, a amintit Ursula von der Leyen.

Dincolo de colaborarea cu țările care doresc să facă parte din familia UE, ”există o nevoie urgentă de a lucra inclusiv cu cei care nu doresc să adere la Uniunea noastră”, a completat oficialul european.

”Vecinii noștri se confruntă cu aceleași provocări ca și noi. Agresiunea rusă, insecuritatea energetică, schimbările climatice și amenințările la adresa societăților noastre deschise. Există o nevoie urgentă de a lucra cu toți aceștia, inclusiv cu cei care nu doresc să adere la Uniunea noastră. Acesta este cel de-al treilea punct de vedere cu privire la modul în care putem coopera cu diferiți parteneri. Acesta este, de fapt, ceea ce a dus la prima reuniune a Comunității politice europene de la Praga, săptămâna trecută. 44 de țări s-au reunit cu o agendă comună. Când vine vorba de securitatea europeană, de tranziția ecologică și digitală, de apărarea modului nostru de viață democratic, avem cu toții un scop comun. Și m-am bucurat că și prietenii noștri britanici au decis să se alăture. Dar să nu uităm de vecinătatea mai largă a Europei”, a mai spus președinta Comisiei Europene, amintind de acordul în domeniul energiei încheiat cu Egipt și Israel, în iunie, dar și de angajamentul Europei de a contribui la adaptarea agriculturii Orientului Mijlociu și Nordului Africii de a se adapta la schimbările climatice, neuitând de implicarea UE în Asia Centrală, pe care a descris-o drept ”o poartă între Europa, Rusia și China”.

Referindu-se la ultimul punct, acela al ”angajamentului global al Europei”, von der Leyen a punctat că ”Global Gateway reprezintă oportunitatea de a pune capăt dependențelor nesănătoase și de a investi în schimb în parteneriate între egali.”

”Global Gateway are ca scop să ofere țărilor o alegere mai bună. Investițiile Global Gateway vor fi durabile, nu numai pentru finanțele partenerilor noștri, ci și pentru mediu și pentru comunitățile locale”, a completat aceasta.

În încheiere, Ursula von der Leyen a atras atenția că ”soarta Europei depinde de implicarea noastră la nivel mondial.”

”Războiul din Ucraina va fi decis în primul rând de luptătorii curajoși ai Ucrainei din Herson, din Harkov și de pe toată linia frontului, dar și de răspunsul nostru global la agresiunea Rusiei. Este nevoie ca toate continentele să se ridice în apărarea ordinii bazate pe reguli. Pentru că ordinea bazată pe reguli aparține tuturor națiunilor din lume. Războiul din Ucraina nu este doar un război european. Este un război pentru viitorul întregii lumi. Așadar, orizontul Europei nu poate fi decât întreaga lume. Și mă bazez cu adevărat pe dumneavoastră să continuați să faceți o treabă bună și să duceți vocea și valorile noastre în toate colțurile lumii”, a conchis președinta Comisiei Europene.