Daniel Buda
Ursula von der Leyen îi mulțumește lui Daniel Buda pentru ”eforturile pe care le-a făcut și le face România pentru transportul de cereale” ucrainene. Eurodeputatul îi cere acesteia sprijin pentru fermierii români
Published
1 year agoon
By
Teodora IonPreședinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a mulțumit eurodeputatului Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, pentru ”pentru eforturile pe care le-a făcut și le face România pentru transportul de cereale”.
”Daniel, în primul rând, mii de mulțumiri pentru eforturile pe care le-a făcut și le face România pentru transportul de cereale! Sunteți extraordinari! Ați făcut o treabă foarte bună! Peste 60% din tranzitul de cereale merge prin România! Încă o dată, mii de mulțumiri!”, a subliniat înaltul oficial al Comisiei Europene în cadrul unei reuniuni a Grupului PPE, care a avut loc la Strasbourg.
În cadrul aceluiași eveniment, Daniel Buda și-a exprimat aprecierea pentru eforturile pe care executivul european le-a depus în gestionarea dosarului ucrainean, punctând nevoia continuării ajutorului pentru această țară invadată de Rusia.
Din calitatea de vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul Europene, eurodeputatul – un avocat pledant pentru cauza fermierilor români care s-au confruntat cu dificultăți pe fondul războiului pornit de Putin – a atras atenția asupra situației generate de rămânerea cerealelor din Ucraina în țările de la graniță: România, Polonia, Bulgaria sau Republica Moldova.
Buda, cunoscător al situației, i-a transmis președintei Comisiei Europene că ”avem în același timp 3 milioane de tone de cereale ajunse din Ucraina în România care generează pierderi imense pentru fermieri”.
”Vin din România – la 650 de km de granița cu Ucraina și facem eforturi uriașe să-i sprijinim pe ucraineni! Avem în același timp 3 milioane de tone de cereale ajunse din Ucraina în România care generează pierderi imense pentru fermieri. Pierderi estimate la peste 3 miliarde de euro”, a explicat acesta.
”Da, aveți dreptul să obțineți compensații financiare deoarece voi nu trebuie să suferiți pentru ajutorul oferit Ucrainei și lumii întregi! Mai mult decât atât, rezerva de criză va fi activată!”, a fost reacția Ursulei von der Leyen.
Nu este prima dată când eurodeputatul a semnalat probleme cu care se confruntă fermierii din România. Acesta a solicitat Parlamentului European să dezbată situația fermierilor afectați de exporturile de cereale din Ucraina.
Apeluri au fost îndreptate și către Comisia Europeană, căreia Daniel Buda i-a solicitat să vină cu măsuri concrete și să compenseze pierderile suferite de fermierii din țările de la granița cu Ucraina pentru ca aceștia să-și poată continua activitatea.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
You may like
Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul
Triunghiul de la Weimar: Franța, Germania și Polonia vor cumpăra arme de pe piața internațională pentru Ucraina, fiind “hotărâte să nu lase Rusia să câştige”
Într-o aluzie la reținerea Germaniei de a livra Ucrainei rachete Taurus, premierul Lituaniei atrage atenția asupra ”liniilor roșii autoimpuse” ale aliaților Kievului în fața ”ambițiilor imperialiste” ale lui Putin
SUA, prin ambasadorul lor la Budapesta, condamnă pozițiile ”periculos de dezechilibrate” ale Ungariei sub conducerea lui Orban: Se izolează de prieteni prin ”lucrurile care subminează încrederea”
Macron susține că războiul din Ucraina este “existențial pentru Europa”: Dacă Rusia câștigă, credibilitatea Europei va fi zero. Va amenința Moldova, România și Polonia
UE prelungește cu șase luni, până la 15 septembrie, măsurile restrictive care îi vizează pe cei responsabili de subminarea sau amenințarea integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei
Daniel Buda
Eurodeputatul PPE Daniel Buda: Piața Unică rămâne un simbol al unității, progresului și prosperității comune
Published
4 weeks agoon
February 21, 2024By
REDACTIA#singlemarket30
La treizeci de ani de la inaugurarea sa, Piața Unică Europeană rămâne una dintre cele mai semnificative realizări ale integrării europene, afirmă eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), membru al grupului Partidului Popular European din Parlamentul European.
Lansată în 1993, aceasta a redefinit dinamica economică și socială a continentului, eliminând barierele dintre statele membre și promovând libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor. Un moment de reflecție și celebrare, această aniversare ne oferă oportunitatea de a privi înapoi la realizările remarcabile și provocările întâmpinate de-a lungul a trei decenii de integrare și cooperare economică.
“Piaţa Unică nu este doar o realizare economică, ci şi o mainistare a viziunii pentru o Europă unită. Într-o lume în continuă schimbare, Piaţa Unică rămâne un pilon central al prosprităţii şi stabilităţii noastre”, declară Daniel Buda, membru al Parlamentului European.
“Piaţa unică a stimulat colaborarea transfrontalieră în cercetare şi dezvoltare, accelerând progresul în domenii esenţiale precum tehnologia. Provocările precum schimbările climatice, digitalizarea şi inegalităţile economice necesită o abordare unită şi inovatoare. Nu în ultimul rând, Piaţa Unică oferă un cadru pentru a răspunde colectiv provocărilor actuale, promovând în acelaşi timp creşterea durabilă şi incluzivă în Europa”, mai susține Daniel Buda.
La 30 de ani de la înființare, Piața Unică Europeană rămâne un pilon esențial al prosperității și stabilității în Europa. Cu toate provocările sale, PUE continuă să fie un motor de creștere și inovație, demonstrând importanța colaborării și integrării europene. Pe măsură ce ne îndreptăm spre viitor, adaptarea și consolidarea Pieței Unice va fi crucială pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor cetățenilor europeni într-un peisaj global în continuă schimbare.
In contextul unei lumi globalizate, Piața Unică Europeană nu este doar un instrument al prosperității interne, ci și un actor cheie pe scena mondială. Cu toate acestea, drumul nu a fost lipsit de provocări. De la crize economice la incertitudinile politice și schimbările tehnologice rapide, Piața Unică a trebuit să se adapteze constant. Criza financiară globală, Brexitul, pandemia COVID-19 și tensiunile geopolitice recente au testat reziliența și flexibilitatea acestui proiect.
#singlemarket30
Daniel Buda
Eurodeputatul Daniel Buda: Comisia AGRI a votat favorabil dosarul privind Regulamentul fitosanitar, în care am reprezentat viziunea PPE
Published
1 month agoon
February 14, 2024Mecanismul de reacție rapidă în cazul apariției bolilor plantelor a fost adoptat de către Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) a Parlamentului European, iar contribuția lui Daniel Buda, europarlamentar PNL și vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură, a fost esențială în această inițiativă, având rolul de raportor din partea grupului PPE.
„Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European a votat favorabil dosarul privind Regulamentul fitosanitar, în care am reprezentat viziunea PPE. Acest Regulament stabilește regimul fitosanitar pentru protecția teritoriului UE împotriva introducerii și răspândirii organismelor dăunătoare plantelor, protejând culturile noastre și asigurând comerțul în condiții de siguranță prin prevenirea și gestionarea eficientă a focarelor”, a transmis eurodeputatul liberal într-un mesaj pe Facebook.
Prioritățile sale adoptate de altfel în cadrul Comisiei, au fost de a:
- crea, pentru prima dată, un mecanism de reacție rapidă în caz de probleme într-un stat membru, prin stabilirea unei echipe fitosanitare de urgență a UE formată din specialiști din domeniu din diferite țări: Aceștia vor avea posibilitatea de a lucra rapid împreună pentru a gestiona diverse boli ale plantelor care pot afecta direct fermierii și producțiile acestora.
- stimula o mai bună coordonare transfrontalieră în domeniul fitosanitar prin exerciții de simulare comune, la nivelul UE, privind planurile de urgență pentru dăunătorii prioritari;
- evidenția rolul Regulamentului fitosanitar pentru securitatea alimentară și pentru a proteja fermierii și economia de posibile daune provocate de bolile plantelor;
- reducerea sarcinii de raportare cu 25%, precum și digitalizarea transmiterii informațiilor;
- evidenția necesitatea unei finanțări publice adecvate pentru cercetare, inovare și măsuri de gestionare a eventualelor focare.
Dosarul privind Regulamentul fitosanitar a fost votat cu 36 de voturi pentru, 1 împotrivă și 1 abținere.
Daniel Buda
Eurodeputatul Daniel Buda: Discursul președintelui Iohannis în plenul PE va rămâne peste timpuri ca punct de referință pentru generațiile viitoare
Published
1 month agoon
February 7, 2024Discursul președintelui Klaus Iohannis din plenul Parlamentului European va rămâne peste timpuri ca un punct de referință pentru generațiile viitoare, a apreciat, miercuri, europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE).
“Domnul Președinte Iohannis a reiterat angajamentul României față de proiectul european și a pledat pentru o Europă mai puternică și mai coezivă. Discursul său a fost un apel ferm pentru respectarea democrației, statului de drept și a valorilor fundamentale ale UE. Nu în ultimul rând, Domnia Sa a cerut eliminarea controalelor la frontierele terestre. Un gest firesc ca urmare a ridicării frontierelor maritime și aeriene. Cu siguranță, am fost martorii unui discurs istoric, care va rămâne peste timpuri ca un punct de referință pentru generațiile viitoare. Astăzi, președintele României a reiterat angajamentul României pentru tot ceea ce înseamnă parteneriat și alianțe europene și occidentale”, a afirmat Buda.
Președintele Klaus Iohannis a susținut miercuri, 7 februarie 2024, un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat viziunea sa cu privire la soluțiile ce trebuie formulate la principalele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, într-un an crucial pentru viitorul UE. Evenimentul a fost precedat de o întâlnire bilaterală cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola și scurte declarații de presă înainte de discurs, urmat fiind de întâlniri separate ale șefului statului cu președintele PPE, Manfred Weber, și cu eurodeputații români. A fost pentru a doua oară când șeful statului s-a adresat plenului Parlamentului European, după un discurs susținut la 23 octombrie 2018, înainte ca România să preia președinția Consiliului UE. În egală măsură, discursul său a fost primul din acest an din seria „This is Europe” pe care un lider național din UE îl susține în hemiciclul democrației europene.
România este unul dintre cele mai bune exemple ale puterii transformatoare a Uniunii Europene, a declarat Iohannis, în discursul susținut de la pupitrul democrației europene la începutul unui an crucial pentru UE în contextul alegerilor europene din 6-9 iunie 2024. El a reafirmat “încrederea României în puterea incontestabilă a unei singure Europe”.
Evocând “provocările geopolitice fără precedent” pe care le are de înfruntat UE, Klaus Iohannis a lansat o serie de întrebări pe care le-a calificat drept “fundamentale”: 1) Ce putem face și ce trebuie să facem ca Uniune?, 2) Ce putem face mai mult, pe plan intern?, 3) Cum poate Uniunea să-și proiecteze în continuare atractivitatea pe plan extern?, 4) Avem mijloacele necesare pentru a ne atinge obiectivele? și 5) Care este calea de urmat și care este viitorul Uniunii?”.
Astfel, președintele Iohannis a pledat pentru aderarea integrală a României în spațiul de liberă circulație Schengen după decizia de la finele anului trecut privind ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie a acestui an. “Doar astfel vom avea reflectarea corectă și concretă a contribuției pe care România o aduce la consolidarea securității întregii Uniuni“, a insistat el.
Klaus Iohannis a formulat și o viziunea privind extinderea UE prin aderarea R. Moldova, Ucrainei și Balcanilor de Vest pentru a proiecta atractivitatea Uniunii în plan extern și a investi în pace și democrație. “Vrem Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest în Uniune? Atunci să-i primim“, a spus el.
Nu în ultimul rând, șeful statului a vorbit în favoarea consolidării în continuare a legăturii transatlantice și pentru complementaritate cu NATO în avansarea ambițiilor europene în materie de apărare.
Apoi, în cadrul dezbaterilor cu eurodeputații, președintele a făcut un apel către membrii Parlamentului European și oamenii politici care candidează pentru funcții alese prin vot direct să nu se lupte cu Europa, ci pentru Europa.
În contextul protestelor de la nivel european ale fermierilor, Klaus Iohannis a avertizat că Pactul Verde European va fi “un eșec” dacă nu duce la creștere economică și nu implică pe toată lumea, în timp ce a subliniat că România susține lupta împotriva schimbărilor climatice.
El s-a pronunțat și pentru o abordare curajoasă care să elimine dreptul de veto al statelor membre din procesul decizional al Uniunii Europene, precizând însă că o reformă a arhitecturii Uniunii Europene poate fi făcută fără redeschiderea tratatelor Uniunii Europene, fără a exclude însă acest scenariu la un moment dat. “Nu este acceptabil ca un membru să își folosească dreptul de veto pentru a ne opri pe toți să-i ajutăm pe alții”, a spus președintele, într-o referire indirectă la Ungaria și premierul acestei țări, Viktor Orban, care au blocat, pentru o perioadă, sprijinul financiar al UE pentru Ucraina.
Vorbind despre imaginea externă a Uniunii Europene, șeful statului i-a întrebat retoric pe eurodeputați: “Nu avem o politică externă unică, nu-i așa? Este ciudat, nu e așa?”
“Avem atâtea politici externe câte state membre”, a spus Iohannis, adăugând “și poate chiar mai multe, aveți dreptate” după ce astfel de voci s-au auzit în sală.
“Și poate acesta este motivul pentru care greutatea politicii noastre externe este cu mult, mult mai mică decât greutatea noastră economică, ceea ce nu este bine pentru noi, pentru că politica economică și politica externă trebuie să meargă mână în mână“, a subliniat el.
Înainte de a intra în sala de plen a Parlamentului European, Iohannis a calificat drept “inadmisibil” deznodământul în care, după alegerile pentru Parlamentul European, niciuna din funcțiile cheie de conducere ale instituțiilor UE nu ar reveni unei persoane din Europa de Est.
“Nu cred că este momentul să fac speculații. Sunt președintele României, sunt membru în Consiliul European, unde după alegerile europene se vor discuta toate aceste poziții”, a spus președintele, întrebat de CaleaEuropeană.ro dacă ia în considerare să își continue cariera politică la nivel european, prin numirea într-o înaltă funcție la conducerea unei instituții UE.
“Eu cred în 2019 s-a greșit. Toate pozițiile relevante au fost ocupate de persoane foarte competente, nu asta este discuția, din vechea Europă. Este unul dintre motivele pentru care foarte mulți est-europeni se consideră puțin lăsați deoparte. Este o eroare și sper că de data aceasta ca această eroare să nu se mai producă”, a subliniat președintele, în cadrul unor declarații de presă alături de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, înainte de un discurs în plenul PE.
El a subliniat că “Ar fi bine pentru Uniune să se înțeleagă că alegerea pentru leadership trebuie să se facă și ținând cont de criteriul regional”, referindu-se la persoane din “vechea Europă, din est, din nord, din sud”.
“Aceste chestiuni nu trebuie niciodată neglijate, fiindcă ele ar adânci niște falii care, preferăm noi, să fie închise”, a conchis el.
Concrete & Design Solutions
Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul
Reactoarele modulare mici sunt promisiunea pentru rezolvarea trilemei energetice, subliniază Sebastian Burduja: Înseamnă energie sigură, curată, la un preț corect
Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE
“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE
UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă
Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea
UE, un nou pas către autonomie strategică: Consiliul a adoptat regulamentul privind materiile prime critice
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului
Josep Borrell acuză Israelul că provoacă foamete în Fâșia Gaza: ”Este inacceptabil. Foametea este folosită ca armă de război”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării
Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării
Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését
Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev
Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România
Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE
Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen
Trending
- Cristian Bușoi7 days ago
Eurodeputatul Cristian Bușoi avertizează Comisia Europeană: Reducerea cu 1 miliard de euro a programului EU4Health este îngrijorătoare
- EDITORIALE6 days ago
“Game changer”: La 35 de ani de la căderea Cortinei de Fier, un est-european, Klaus Iohannis, intră în cursa pentru secretar general NATO. Ce înseamnă asta pentru Europa, SUA și România
- NATO6 days ago
Klaus Iohannis, la 20 ani de la aderarea României la NATO: Am decis, în numele României, să intru în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
- NATO1 week ago
“NATO”-izarea Europei: Drapelul Suediei a fost înălțat la sediul Alianței. De acum, NATO protejează 96% din cetățenii Uniunii Europene