Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, în discursul de candidatură la șefia Comisiei Europene: ”Dacă vrem să alegem calea europeană, trebuie să ne redescoperim unitatea”

Published

on

© European Parliament/ Facebook

Ursula von der Leyen, candidata Consiliului European la șefia Comisiei Europene, a făcut marți un apel la unitatea europenilor pentru alegerea căii europene și la apărarea ordinii internaționale bazate pe reguli și multilateralism, în primul său discurs în fața plenului Parlamentului European în urma căruia speră să devină prima femeie președintă a Comisiei Europene.

Acum exact 40 de ani, prima președintă a Parlamentului European, Simone Veil, a fost aleasă și și-a prezentat viziunea unei Europe mai unite și mai echitabile. 40 de ani mai târziu, este cu mare mândrie să vă pot spune că o femeie este candidată la postul de președinte al Comisiei Europene. Sunt aici datorită tuturor celor care au trecut peste bariere și convenții”, a spus von der Leyen, în debutul discursului său, în aplauzele sălii.

von der Leyen, care și-a început discursul în franceză, continuând ulterior în germană și în engleză, a făcut recurs la memoria integrării europene.

”Sunt aici datorită tuturor celor care au construit o Europă a păcii, o Europă a valorilor. Această convingere europeană este cea care m-a ghidat în toată cariera, ca mamă, ca medic și ca politician. Acesta va fi și spiritul care va ghida și Comisia pe care am intenția să o prezidez. Părinții fondatori au reușit să ridice Europa din cenușa războaielor mondiale”, a mai afirmat ea.

Arătând că 500 de milioane de europeni trăiesc între Riga și Limassol și între Lisabona și Atena, von der Leyen a spus că ”trebuie să ne ridicăm pentru această Europă a noastră”.

Candidata susținută de liderii europeni la capătul unor negocieri europeni a făcut referire și la spectrul global, precizând că ”întreaga lume este provocată să facă față unor unor schimbări disruptive. 

”Niciuna din aceste provocări nu va dispărea. Unii se îndreaptă spre regimuri autoritare. Alții își creează dependență globală, investind în timp ce alții se întorc spre protecționism”, a afirmat ea, referindu-se la Rusia, China sau SUA, fără a le nominaliza.

”Niciuna din aceste opțiuni nu sunt pentru noi. Noi susținem multilateralismul și apărăm o ordine bazată pe reguli. Trebuie să alegem calea europeană. Dar dacă vrem să alegem calea europeană, trebuie să ne redescoperim unitatea. Dacă noi suntem uniți în interior, nimeni nu ne poate dezbina”, a mai spus Ursula von der Leyen.

Citiți și Sesiune plenară// Toate privirile spre Parlamentul European: Eurodeputații decid marți dacă Ursula von der Leyen va fi prima femeie președintă a Comisiei Europene

Citiți și Ursula von der Leyen susține monitorizarea respectării statului de drept în toate țările UE. Ce reforme le mai promite eurodeputaților în schimbul alegerii sale la șefia Comisiei Europene

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Pachetul Mobilitate I: Comisia Europeană regretă că noile reguli pentru transportatori adoptate de PE nu respectă obiectivele Pactului Ecologic European

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Comisia Europeană regretă că noile reguli pentru transportatori adoptate de Parlamentul European azi, 9 iulie, nu sunt în acord cu ambițiile Pactului Ecologic European privind atingerea neutralității climatice până în 2050. De asemenea, Comisia Europeană nu a inclus în propunerea sa privind Pachetul Mobilitate I, adoptată în 2017, măsura privind revenirea obligatorie a autovehiculului la bază, în statul membru de origine, la fiecare opt săptămâni, respectiv măsura privind operațiunile de transport combinat, a declarat comisarul european pentru transport, Adina Vălean. 

„Comisia regretă faptul că noul set de reguli include elemente care nu sunt în concordanță cu ambițiile Pactului Ecologic și sprijinul acordat de către Consiliul European obiectivului atingerii neutralității climatice până în 2050. Acestea se referă la returnarea obligatorie a vehiculului în statul membru de bază la fiecare opt săptămâni și restricțiile impuse operațiunilor de transport combinat”, transmite Adina Vălean.

De asemenea, comisarul european precizează că aceste măsuri „nu au făcut parte din propunerile Comisiei adoptate la 31 mai 2017 și nu au făcut obiectul unei evaluări de impact”. Potrivit acesteia, „bligația de returnare a camionului poate duce la ineficiențe în sistemul de transport și la o creștere a emisiilor inutile, poluare și congestionare, în timp ce restricțiile privind transportul combinat ar putea diminua eficacitatea acestuia pentru a sprijini operațiunile multimodale de marfă”.

Prin urmare, oficialul de la Bruxelles mai precizează că Executivul European analizează acum „impactul preconizat al acestor două aspecte asupra climei, mediului și funcționării pieței unice și colectează toate informațiile necesare” și încurajează sectorul transportului rutier și autoritățile naționale să sprijine această activitate, furnizând date relevante pentru evaluare.

„Vom avea concluziile studiilor gata înainte de sfârșitul acestui an”, informează Adina Vălean. „Dacă este necesar, Comisia își va exercita dreptul de a prezenta o propunere legislativă specifică înainte de intrarea în vigoare a celor două dispoziții” care încalcă obiectivele Pactului Ecologic European, mai adaugă comisarul pentru transporturi. 

Potrivit comunicatului Parlamentului European, regulile revizuite referitoare la detașarea șoferilor, perioadele conducere și de repaus și o mai bună aplicare a normelor de cabotaj (adică transportul temporar de bunuri de către transportatori nerezidenți într-un stat membru) au scopul de a pune capăt denaturării concurenței în domeniu și de a oferi condiții mai bune pentru odihna șoferilor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Relansare economică: Liderii instituțiilor UE susțin că “este esențial” un acord rapid între șefii de stat și de guvern, însă Angela Merkel se arată sceptică

Published

on

© European Union

Cancelarul german Angela Merkel și-a manifestat scepticismul cu privire la convenirea unui acord între liderii UE la summitul extraordinar de săptămâna viitoare consacrat planului de relansare a UE de 750 de miliarde de euro și a Cadrului Financiar Multianual de 1.100 de miliarde de euro.

Merkel și-a arătat această reținere în cadrul unei întâlniri cvadrilaterale pe care a avut-o miercuri, la Bruxelles, cu președinții Comisiei Europene, Consiliului European și Parlamentului European – Ursula von der Leyen, Charles Michel și David Sassoli. Reuniunea a fost convocată de Ursula von der Leyen în baza articolului 324 din Tratat, care prevede un mecanism de consultare și negocieri inter-instituționale între liderii instituțiilor UE.

Potrivit Politico Europe, care citează surse diplomatice, atât în cadrul “mini-summitului” cu liderii instituțiilor europene, cât și în discuții bilaterale, Angela Merkel și-a arătat îngrijorarea cu privire la “rigiditatea pozițiilor unor anumite țări” și și-a exprimat “preocuparea privind posibilitatea unui acord la următorul Consiliu European”.

Cancelarul german s-a aflat miercuri la Bruxelles, în prima sa vizită externă de la izbucnirea pandemiei, prilej cu care a prezentat în Parlamentul European prioritățile președinției germane la Consiliul UE, făcând un apel la unitate și la un acord rapid de relansare a UE: “Nimeni nu poate trece prin această criză pe cont propriu. Cu toții suntem vulnerabili”. În același cadru, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a emis un avertisment către statele membre și a arătat că fondurile de relansare depind de reformele implementate în baza recomandărilor de țară pentru fiecare stat membru al UE.

Pe de altă parte, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, cei patru lideri europeni “au fost de acord că ajungerea rapidă a unui acord asupra unui pachet ambițios de recuperare europeană este cea mai înaltă prioritate a UE pentru săptămânile următoare”.

Este esențial ca șefii de stat și de guvern să ajungă la un acord la această reuniune a Consiliului Europen pentru a permite demararea negocierilor inter-instituționale“, se arată în comunicatul comun al celor patru lideri.

Totodată, ei au subliniat că “închierea unui acord necesită o coordonare puternică a instituțiilor UE” și o “ratificare rapidă a elementelor cheie în concordanță cu prevederile constituționale ale fiecărui stat membru”.

În mod tradițional, negocierea bugetului multianual al Uniunii Europene este procesul unor tratative și reuniuni complexe, de lungă durată și marcate de tensiuni între lideri.

De această dată, în contextul pandemiei de COVID-19, situația este mai complicată. Liderii europeni trebuie să se pună de acord asupra unui buget multianual pentru următorii șapte ani, iar viziunile dintre statele membre sunt diferite. Anumite țări, precum Polonia și Ungaria, se opun unei condiționări a acordării fondurilor europene de criteriul respectării statului de drept. Altele, precum grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, nu au susținut de la început o creștere a contribuțiilor la bugetul multianual, al cărui volum urma să fie afectat de Brexit.

Izbucnirea pandemiei și efectul scontat al celei mai mari recesiuni economice postbelice au determinat Comisia Europeană să vină cu un fond de relansare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde ar urma să fie acordate în regim de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi Bazat pe scheletul propunerii franco-germane de 500 de miliarde de euro, planul Comisiei este susținut de către Franța și Germania, dar și de Spania, Italia și Portugalia, țări ale căror economii sunt puternic afectate de criză.

Pe de altă parte, grupul celor patru state frugale nu este de acord cu această diferență între împrumuturi și subvenții, ele fiind reticente și la propunerea de a obține acest fond prin împrumuturi care ar trebui rambursate în comun pentru o perioadă de maxim 30 de ani, începând cu anul 2028. De asemenea, Grecia nu susține o condiționare a acordării acestor fonduri de criterii bazate pe reformele propuse de Comisia Europeană în mecanismul Semestrului European. Un alt punct disputat în negocieri este identificarea unor noi resurse proprii la nivel european, precum taxa pe plastic sau impozitarea companiilor digitale.

În același context, președintele Parlamentului European a afirmat într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro că eurodeputații continuă să solicite un buget mai mare pentru cercetare și pentru tineri, având în vedere că acest plan de relansare va pune o povară suplimentară pe viitorul generațiilor următoare. David Sassoli a amintit, astfel, că liderii europeni trebuie să țină cont de părerea Parlamentului European, care trebuie să dea votul final asupra planului de redresare și a bugetului multianual.

De asemenea, presa de la Bruxelles a notat luni că președintele Consiliului European este așteptat să prezinte până la finalul săptămânii propunerea sa revizuită privind bugetul multianual și privind planul de relansare, așa numitul “nego-box” pe baza căruia liderii vor dezbate la Consiliul din 17-18 iulie, după ce a avut săptămâna trecută consultări cu toți liderii UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen pune presiune pe țările UE în timpul președinției germane: Fondurile de relansare depind de reforme. Fiecare stat membru are de lucru și cu toții trebuie să ne schimbăm în bine

Published

on

Germania a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene într-o perioadă cu provocări fără precedent, iar așteptările sunt mari, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European unde cancelarul german Angela Merkel a prezentat prioritățile președinției germane la Consiliul UE.

Primul german președinte al Comisiei Europene după 52 de ani și un aliat de lungă durată al cancelarului german, Ursula von der Leyen a afirmat că pandemia de coronavirus a pus la îndoială dimensiunea economică și socială a Europei, dar și “imaginea de sine” a Uniunii Europene. De asemenea, șefa executivului european a emis un avertisment către statele membre și a arătat că fondurile de relansare depind de reformele implementate în baza recomandărilor de țară pentru fiecare stat membru al UE.

“Ne regândim valoarea solidarității și a comunității – ce valoare mare are o Europă comună – și că ea trebuie fondată din nou în fiecare zi. Datorită contribuției Germaniei din ultimele săptămâni, spiritul de responsabilitate pentru toată lumea este din nou prezent în Europa. În fața acestei crize, auzim cuvinte din fiecare colț al continentului nostru și vedem acțiuni care dau un motiv pentru a spera că o putem face împreună. Ceea ce este bine pentru Europa este bine pentru noi toți, aud din nou mai des. Acesta este sunetul Europei!”, a spus von der Leyen, după ce Angela Merkel afirmase că drepturile fundamentale, coeziunea și solidaritatea vor reprezenta temelia președinției germane la Consiliul UE.

“Acest „spirit de responsabilitate pentru toată lumea” redescoperit nu este un însoțitor rău atunci când vă aflați în punctul de pornire al unei președinții a Consiliului care va conduce calea pentru viitorul Uniunii noastre”, i-a spus von der Leyen lui Merkel.

Șefa Comisiei Europene, care a declarat recent că UE are mare noroc că Germania a preluat președinția Consiliului într-o asemenea criză, a spus că provocarea următoarelor șase luni este extraordinară. 

Ursula von der Leyen a făcut trimitere la previziunile economice de vară ale Comisiei Europene, care au revizuit recesiunea economică a UE, arătând o contracție de peste 8% a economiei europene în anul 2020 și o revenire parțială anul viitor.

“Sunt două aspecte pe care vreau să le subliniez. Solidaritatea înseamnă că cei care au nevoie vor primi mai mult sprijin. Dar ea nu stimulează lipsa de acțiune. De aceea, în NextGenerationEU, investițiile sunt legate de reforme bazate pe recomandările specifice fiecărei țări. Și fiecare stat membru are de lucru. Dacă vrem să ieșim mai puternic din criză, cu toții trebuie să ne schimbăm în bine. Și asta este ceea ce așteaptă europenii să facem (…) Al doilea: nu neglijați bugetul nostru de șapte ani în detrimentul NextGenerationEU. Ambele sunt importante. NextGenerationEU este pentru criza acută – dar CFM este acolo pentru a rămâne. Este cel mai important instrument pentru implementarea obiectivelor noastre pe termen lung. Cercetare, inovare, migrație, politică externă, securitate – doar pentru a numi câteva. Aceste politici au nevoie de o valoare adăugată reală europeană și au nevoie de o finanțare puternică de șapte ani pentru a aduce acest lucru la viață”, a completat ea, făcând trimitere la negocierile complicate care se anunță cu ocazia summitului extraordinar din 17-18 iulie.

De altfel, șefa executivului european i-a invitat pe Angela Merkel, Charles Michel și pe David Sassoli, președintele Parlamentului European, la o reuniune cvadrilaterală, miercuri, la sediul Comisiei Europene. Într-o videoconferință comună pe care au avut-o săptămâna trecută, von der Leyen și Merkel au pus presiune pe liderii statelor membre ale Uniunii Europene pentru a ajunge rapid la un acord asupra planului de relansare a Uniunii Europene. De asemenea, presa de la Bruxelles a notat luni că președintele Consiliului European este așteptat să prezinte până la finalul săptămânii propunerea sa revizuită privind bugetul multianual și privind planul de relansare, așa numitul “nego-box” pe baza căruia liderii vor dezbate la Consiliul din 17-18 iulie. În acest sens, Charles Michel a avut săptămâna trecută consultări cu toți liderii UE.

Între timp, grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – solicită o recuperare economică bazată pe mai multe împrumuturi și pe mai puține granturi, în timp ce state precum Grecia nu sunt de acord cu condiționarea acestui sprijin de anumite reforme.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending