Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European: Adevărata Europă se ridică în picioare. Bugetul european va fi “nava-mamă” a relansării economice, cu piața unică și politica de coeziune drept două fețe ale aceleiași monede

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

În Europa a sosit momentul în care trebuie să știm să renunțăm la vechile poveri, cum să fim pregătiți pentru noua lume care va veni, care va fi atât de diferită de ceea ce ne-am imaginat, a avertizat joi președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European reunit într-o sesiune extraordinară și pe baza unor proceduri de urgență pentru a adopta noi măsuri europene de combatere a crizei sanitare și economice provocate de pandemia COVID-19.

Parafrazând astfel un pasaj din Manifestul Ventotene scris de Altiero Spinelli și Ernesto Rossi în 1941, din închisoare, von der Leyen a spus că “acest moment a sosit din nou”, pledând pentru un Plan Marshall de redresare a Europei bazat pe bugetul multianual european care va acționa precum “nava-mamă a aceste relansări” și în cadrul căreia “piața unică și politica de coeziune sunt două fețe ale aceleiași monede”. De asemenea, șefa Comisiei Europene a subliniat că răspunsul colectiv al Uniunii Europene la criza provocată de pandemia de coronavirus este “cel mai impresionant din întreaga lume”, totalizând până acum mai mult de 3 trilioane de euro.

Vorbind în cadrul unei dezbateri cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu eurodeputații, fie prezenți în hemiciclu, fie prin intervenții online, von der Leyen a adus un omagiu pentru victimele căzute în lupta cu virusul SARS-CoV-2, spunând că “nu există cuvinte care să facă dreptate durerii Europei sau a tuturor celor care suferă din întreaga lume” și reafirmând că Europa și nici lumea nu au fost pregătite pentru acest moment.

“Nu putem depăși o pandemie de această viteză sau de acest nivel fără adevăr. Adevărul despre toate: numerele, știința, perspectiva – dar și despre propriile noastre acțiuni. Da, este adevărat că nimeni nu era cu adevărat pregătit pentru asta. Este, de asemenea, adevărat că prea mulți nu au fost acolo la momentul când Italia a avut nevoie de o mână de ajutor chiar de la început. Și da, pentru asta, este corect ca Europa în ansamblu să își ceară iertare din toată inima. Dar a spune iartă-mă contează doar dacă schimbăm comportamentul. Adevărul este că nu a durat mult până când toată lumea și-a dat seama că trebuie să ne protejăm reciproc pentru a ne proteja pe toți Și adevărul este și faptul că Europa a devenit acum inima de solidaritate a lumii. Adevărata Europă se ridică în picioare, cea care este una pentru cealaltă atunci când este nevoie de cel mai mult“, adăugat șefa executivului european, oferind drept exemple echipele de medici din România, Danemarca sau Norvegia deplasate în Italia, echipamentele medicale furnizate Spaniei de către Germania, sau spitalele din Germania și Cehia care tratează pacienți italieni și francezi.

Ea a spus că aceste gesturi o determină să fie “mândră” că este “europeană” și a apărat proiectul european în fața populiștilor care propagă minciuni.

Opriți-vă și aveți curajul să spuneți adevărul. Aveți curajul să vă ridicați în fața Europei. Pentru că această Uniune a noastră ne va trece prin criză. (…) Și dacă aveți nevoie de inspirație, priviți modul cum cetățenii europeni stau împreună – cu empatie, smerenie și umanitate”, a mai precizat ea.

Ursula von der Leyen a reamintit deciziile și măsurile luate de Comisia European pentru a face față aceste crizei, precum crearea unei rezerve strategice de echipamente medicale, investiții în cercetare pentru tratamente și vaccinuri, achiziții publice comune pentru echipamentele și produsele urgente, scutirea de TVA și de taxe vamale pentru dispozitive medicale.

Am făcut o promisiune simplă, dar mare: vom folosi fiecare euro disponibil pe care îl avem – în orice mod pe care îl putem – pentru a salva vieți și pentru a proteja mijloacele de trai ale europenilor“, a explicat ea, referindu-se la propunerea de mobilizare a unui pachet de 3 miliarde de euro pentru criza sanitară, document aflat pe agenda Parlamentului European pentru a fi aprobat vineri.

“Prin acest pachet, Europa pune la dispoziție tot ce are și face tot ce poate”, a adăugat ea.

Președinta Comisiei Europene s-a referit și la decizia miniștrilor de finanțe europene de a face disponibile peste 500 de miliarde de euro, finanțări ce vor fi injectate în economia europeană prin Mecanismul european de stabilitate, garanții ale Băncii Europene de Investiții pentru 200 de miliarde de euro și inițiativa de solidaritate SURE lansată de executivul european pentru a sprijini schemele naționale de șomaj și pentru a ajuta companiile afectate, în valoare de 100 de miliarde de euro

Ursula von der Leyen a reamintit că activarea flexibilității și a clauzei derogatorii speciale de la Pactul de Stabilitate și Creștere și măsurile de 750 de miliarde de euro anunțate de Banca Centrală Europeană oferă “o putere de foc financiară fiscală fără precedent“.

“Ca urmare a tuturor acestor acțiuni, răspunsul colectiv al Europei este cu mult peste 3 trilioane de euro. Acesta este cel mai impresionant răspuns oriunde în lume”, a subliniat ea.

În continuare, președinta Comisiei Europene a pledat din nou pentru un Plan Marshall de redresare a Europei și a spus că acesta trebuie pus în practică imediat.

“Există un singur instrument pe care îl avem de încredere în toate statele membre, care este deja în vigoare și poate livra rapid. Este transparent și este testat în timp ca instrument de coeziune, convergență și investiții. Iar instrumentul este bugetul european. Bugetul european va fi nava-mamă de relansare (…) În timp ce criza este simetrică, relansarea nu va fi. Pentru că nu doar virusul lovește, dar și șocul economic. Unele regiuni își vor reveni mai repede, iar altele vor avea mai mult timp. Prin urmare, coeziunea și convergența vor fi mai importante ca niciodată. Piața unică și politica de coeziune sunt cele două părți ale aceleiași monede. Avem nevoie de ambele pentru a asigura prosperitatea în întreaga UE“, a spus von der Leyen, arătând că acest buget trebuie să reconstruiască piața unică, să sprijine politica de coeziune să investească în noile tehnologii și să construiască o strategie de creștere bazată pe Pactul Ecologic European care să permită și diversificarea lanțului de aprovizionare.

Această criză va redefini probabil politica noastră, geopolitica și, eventual, globalizarea în sine. Și în această nouă lume, Europa va trebui să fie împreună la bine și la greu“, a conchis Ursula von der Leyen.

Parlamentul European se întrunește joi și vineri, la Bruxelles pentru o nouă sesiune plenară extraordinară și desfășurată în condiții speciale, cu sesiuni de vot via e-mail, legislativul european declarându-se pregătit să voteze cu privire la orice propuneri legislative sau bugetare pregătite în timp util de Comisia Europeană pentru a gestiona în continuare situația creată de pandemia COVID-19. Astfel, eurodeputații vor aproba prin procedură de urgență pachetul de 3 miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru domeniul sanitar al Uniunii Europene și adoptat deja de Consiliul Uniunii Europene. De asemenea, Parlamentul European va da undă verde și pentru utilizarea flexibilă a fondurilor UE pentru combaterea impactului provocat de noul coronavirus, măsuri solicitate și de România, și va adopta măsuri speciale de ajutor alimentar și asistență pentru persoanele aflate în dificultate. De asemenea, un proiectul de rezoluție semnat de liderii grupurilor politice invită statele membre să învețe din experiența pandemiei, astfel încât să coopereze mai strâns și să construiască o Uniune Europeană mai puternică și mai rezilientă, permițând Comisiei să ia rapid măsuri decisive ca răspuns la viitoarele dezastre și crize. Dezbaterile au loc joi, 16 aprilie, iar voturile finale sunt programate pentru vineri, 17 aprilie. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
2 Comments

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană recomandă statelor membre să nu acorde sprijin financiar post-pandemie întreprinderilor care au legături cu paradisurile fiscale

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

Comisia Europeană a recomandat astăzi, 14 iulie, ca statele membre să nu acorde sprijin financiar întreprinderilor care au legături cu țări ce se află pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale.

Restricțiile ar trebui să li se aplice și întreprinderilor care au fost condamnate pentru infracțiuni financiare grave, inclusiv, printre altele, pentru fraudă financiară, corupție, neplata obligațiilor fiscale și a celor în materie de securitate socială, se arată în comunicatul oficial al Executivului.

Potrivit Executivului, ”scopul recomandării de astăzi este să se consolideze garanțiile împotriva abuzurilor fiscale în întreaga UE, în conformitate cu legislația UE”.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: ”Ne aflăm într-o situație fără precedent, în care se acordă volume excepționale de ajutoare de stat unor întreprinderi în contextul pandemiei de COVID-19. Nu este acceptabil, mai ales în acest context, ca întreprinderile care beneficiază de sprijin public să recurgă la practici de evitare a obligațiilor fiscale ce implică paradisuri fiscale. Aceasta ar constitui o utilizare abuzivă a bugetelor naționale și a bugetului UE, în detrimentul contribuabililor și al sistemelor de securitate socială. Împreună cu statele membre, dorim să ne asigurăm că acest lucru nu se întâmplă.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat că ”cei care încalcă deliberat normele fiscale sau care desfășoară activități infracționale nu ar trebui să beneficieze de pe urma sistemelor pe care încearcă să le eludeze. Trebuie să ne protejăm finanțele publice, astfel încât acestea să poată sprijini realmente contribuabilii cinstiți din întreaga UE.”

Cu toate acestea, Comisia Europeană menționează că este la latitudinea statelor membre să decidă dacă doresc să acorde sprijin financiar și să prevadă măsuri conforme cu normele UE, inclusiv cu normele privind ajutoarele de stat, precum și cu propriile lor obiective de politică.

Recomandarea de astăzi își propune să ofere statelor membre un model, conform cu legislația UE, referitor la prevenirea utilizării asistenței din fonduri publice pentru operațiuni de fraudă fiscală, evaziune fiscală, evitare a obligațiilor fiscale sau spălare a banilor ori pentru finanțarea terorismului.

În special, întreprinderile care au legături cu țările de pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale (de exemplu, în cazul în care o întreprindere este rezidentă fiscal într-o astfel de jurisdicție) nu ar trebui să beneficieze de sprijin public. În cazul în care statele membre decid să introducă astfel de dispoziții în legislația lor națională, Comisia sugerează o serie de condiții care să fie impuse pentru acordarea sprijinului financiar.

Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale este cea mai bună bază pentru aplicarea unor astfel de restricții, deoarece le va permite tuturor statelor membre să acționeze în mod consecvent și va evita adoptarea unor măsuri individuale care ar putea încălca legislația UE. Utilizarea acestei liste pentru punerea în aplicare a restricțiilor va crea, de asemenea, mai multă claritate și siguranță pentru întreprinderi.

În același timp, Comisia este pregătită să discute cu statele membre despre planurile lor specifice pentru a se asigura că acordarea de ajutoare de stat, în special sub formă de recapitalizări, se va limita la întreprinderile care își plătesc impozitele în mod echitabil.

Statele membre ar trebui să convină asupra unor cerințe rezonabile prin care întreprinderile să poată demonstra că nu au nicio legătură cu vreuna din țările aflate pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale. Recomandarea sugerează unele principii pentru sprijinirea statelor membre în această privință.

În finalul comunicatului se arată că statele membre ar trebui să informeze Comisia cu privire la măsurile pe care le vor pune în aplicare pentru a se conforma recomandării de astăzi, în concordanță cu principiile bunei guvernanțe ale UE.

Comisia va publica, în decurs de trei ani, un raport privind impactul acestei recomandări.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Bulgaria și Croația au aderat la anti-camera zonei euro. Comisia Europeană salută intrarea celor două țări în mecanismul ratelor de schimb, pre-condiție pentru aderarea la euro

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Comisia Europeană a salutat vineri seară decizia celor 19 țări membre ale zonei euro și a Băncii Centrale Europene de a include leva bulgară și kuna croată în mecanismul ratelor de schimb (ERM-II), considerat anti-camera zonei euro și care este o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei euro.  De asemenea, executivul european a salutat decizia Consiliului guvernatorilor BCE privind cooperarea strânsă cu ambele țări, marcând intrarea lor în Uniunea bancară, informează un comunicat al CE.

Decizia reprezintă o etapă importantă în eforturile Bulgariei și Croației de a adera la zona euro. Ambele state membre trebuie să participe acum la mecanism fără tensiuni severe și, în special, fără a-și devaloriza rata centrală a monedei față de euro din proprie inițiativă, timp de cel puțin doi ani înainte să se poată califica pentru a adopta moneda euro. Comisia Europeană va continua să încurajeze și să sprijine eforturile autorităților bulgare și croate pentru a finaliza procesul de aderare la zona euro.

“Euro este un simbol tangibil al unității, prosperității și solidarității europene. Această decizie recunoaște reformele economice importante întreprinse deja de Bulgaria și Croația, confirmând totodată atractivitatea monedei unice a Europei. Vom continua să fim alături de ambele țări, întrucât vor face următorii și ultimii pași spre aderarea la zona euro”, a afirmat Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Recent, Banca Centrală Europeană anunțase că Bulgaria și Croaţia ar putea să se alăture în acest an la ERM-II.

Având în vedere că ţările candidate trebuie să rămână în sistemul ERM-2 timp de doi ani, pentru a dovedi că monedele lor sunt stabile, “prima fereastră de oportunitate disponibilă pentru Croaţia şi Bulgaria să adere la zona euro ar fi 2023, dacă toate evaluările preliminare vor fi încheiate cu succes”, a spus BCE recent.

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Politica de coeziune: Comisia Europeană va sprijini un program transfrontalier Bulgaria-România pentru implicarea activă a cetățenilor în proiecte de mediu

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

 

Comisia Europeană și-a anunțat sprijinul pentru pentru un program transfrontalier Bulgaria-România, ce are ca scop intensificarea participării cetățenilor la deciziile de investiții privind proiectele de protecție a mediului din cadrul politicii de coeziune.

De asemenea, Executivul European va mai finanța încă alte 4 programre-pilot naționale și regionale din Spania, Polonia, Italia și Belgia+Țările de Jos. Toate cele cinci programe-pilot vor beneficia de sprijin specific din partea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

”Obiectivul programelor-pilot va fi acela de a promova participarea activă a cetățenilor și a societății civile la conceperea, implementarea și evaluarea proiectelor din cadrul politicii de coeziune, precum și de a stimula cultura transparenței și a responsabilității instituțiilor publice implicate. Promovarea obiectivelor Pactului verde european, a sustenabilității și caracterului incluziv al economiei sunt elemente importante în cadrul programelor selectate”, se arată în comunicatul Executivului.

Potrivut actualului comisar european pentru politica regională: ”Politica de coeziune joacă un rol central în promovarea și contribuția la o redresare economică ecologică, digitală și rezilientă. Politica de coeziune a acționat întotdeauna în favoarea cetățenilor, iar scopul prezentei inițiative este să implice cetățenii în acțiunile din cadrul acestei politici. Implicarea cetățenilor va face ca investițiile să fie mai transparente și mai eficiente, în special într-un moment în care comunitățile și teritoriile se confruntă cu efectele crizei provocate de coronavirus.”

Secretarul general al OCDE, Angel Gurrìa, a declarat: „Activitatea de lungă durată a OCDE cu privire la guvernarea deschisă arată că participarea cetățenilor la procesul decizional public duce la politici mai eficiente și mai legitime și poate contribui la creșterea încrederii între cetățeni și guverne, care se dovedește a fi un aspect deosebit de critic în contextul crizei actuale. Așteptăm cu interes să colaborăm cu țările pentru acest proiect-pilot și cu Comisia pentru a consolida implicarea cetățenilor în politica de coeziune.”

Cele cinci programe au fost selectate pe baza planurilor lor ambițioase și valoroase pentru îmbunătățirea participării cetățenilor în domeniile lor respective:

  • în Spania, guvernul regional din Cantabria se va concentra asupra participării cetățenilor la tranziția către o economie ecologică și cu emisii scăzute de carbon;
  • în Polonia, autoritatea responsabilă de Programul operațional pentru infrastructură și mediu 2014-2020 va încuraja participarea publicului larg la implementarea proiectelor de infrastructură de transport la scară largă, prin crearea unei platforme pentru participare socială;
  • organismul responsabil pentru programul transfrontalier Bulgaria-România va promova participarea la deciziile de investiții privind proiectele de protecție a mediului;
  • programul Interreg Țările de Jos-Flandra va extinde utilizarea instrumentului online pentru participare, în special în cazul microproiectelor de care beneficiază comunitățile locale; iarprogramul regional din regiunea Emilia-Romagna din Italia va elabora o foaie de parcurs privind implicarea cetățenilor în punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă în cadrul investițiilor aferente politicii de coeziune.
  • O echipă specializată a Diviziei pentru guvernare deschisă și inovatoare din cadrul OCDE va oferi sprijin practic autorităților selectate cu privire la modul de a implica societatea civilă, inclusiv în analiza situației actuale, discuții structurate cu părțile interesate relevante și pregătirea unui plan de acțiune.

Următoarele etape

Cele cinci proiecte-pilot se vor desfășura timp de 12 luni începând cu luna iulie 2020. Rezultatele vor fi apoi difuzate pe scară largă, pentru a inspira și alte instituții implicate cu privire la modul optim de implicare a cetățenilor în punerea în aplicare a finanțărilor din fondul de coeziune. Scopul este de a promova inițiative similare pentru programele politicii de coeziune în cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027.

Aceste programe-pilot fac parte dintr-o acțiune mai amplă anunțată de Comisie în cadrul unei conferințe la nivel înalt pe tema „Mobilizarea cetățenilor pentru a asigura o bună guvernanță a politicii de coeziune”, la 6 februarie 2020. În acest context, Comisia va oferi, de asemenea, finanțare „de bază” pentru a sprijini ideile și inițiativele inovatoare de promovare a implicării cetățenilor provenind de la organizațiile societății civile de dimensiuni mai mici și locale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending