Ursula von der Leyen a adoptat un ton sfidător luni, apărându-și mandatul de președintă a Comisiei Europene în fața unei moțiuni de cenzură depuse de extrema dreaptă din Parlamentul European, promițând că „nu va permite niciodată extremiștilor să rescrie istoria”.
„Nu ar trebui să ne facem iluzii cu privire la amenințările la adresa democrației noastre. Am intrat într-o epocă a confruntării dintre democrație și iliberalism. Vedem amenințarea alarmantă reprezentată de partidele extremiste care doresc să polarizeze societățile noastre prin dezinformare”, a declarat președinta Comisiei Europene la Strasbourg, în plenul Parlamentului European.
„Nu există nicio dovadă că aceștia au vreo soluție, dar există suficiente dovezi că mulți sunt susținuți de inamicii noștri și de marionetele lor din Rusia sau din alte părți”, a continuat ea, arătând spre locurile unde este amplasată extrema dreaptă în hemiciclu. „Și e suficient să te uiți la unii dintre semnatarii acestei moțiuni ca să înțelegi ce vreau să spun”, a adăugat aceasta, potrivit Euronews.
Intervenția sa a fost marcată de huiduieli și întreruperi constante, determinând-o pe președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, să intervină și să ceară: „Vă rog să nu mai întrerupeți.”
Ursula von der Leyen nu a părut afectată de turbulențe și a promis că va continua să lucreze pentru „compromis” și „unitate”.
Dezbaterea are loc pe fondul unor semne tot mai evidente de nemulțumire și frustrare în rândul coaliției centriste care a sprijinit realegerea Ursulei von der Leyen pentru un al doilea mandat. Socialiștii și liberalii, care s-au distanțat de moțiune, au criticat impulsul Ursulei von der Leyen de a simplifica reglementările în detrimentul Pactului Verde European.
von der Leyen a părut să recunoască aceste linii de fractură în discursul ei.
„Recunosc că sunt membri care poate nu au semnat această moțiune, dar care au preocupări legitime cu privire la unele dintre temele ridicate”, a spus ea.
„Este absolut firesc. Face parte din democrația noastră și voi fi întotdeauna pregătită să dezbat orice subiect pe care această Cameră îl dorește, cu fapte și argumente.”
O strategie improbabilă
Moțiunea de cenzură a fost inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea și co-semnată de 77 de deputați, în principal din rândurile extremei și dreptei dure.
„Acesta este începutul sfârșitului,” a spus Piperea în discursul său de deschidere, atacând stilul decizional al Ursulei von der Leyen, calificându-l drept „opac” și „discreționar”.
Moțiunea se bazează pe trei acuzații principale, prima dintre ele vizând mesajele text schimbate între Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, în timpul negocierilor pentru vaccinurile COVID-19. Refuzul echipei sale de a face publice mesajele a fost întâmpinat cu o critică dură din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene.
„Comisia condusă de președinta Ursula von der Leyen nu mai are încrederea Parlamentului în a susține principiile transparenței, responsabilității și bunei guvernări, esențiale într-o Uniune democratică,” se arată în text.
Celelalte acuzații vizează „aplicarea abuzivă” a Actului privind serviciile digitale (DSA) în alegerile naționale – o acuzație care nu este susținută de dovezi – și „folosirea abuzivă” a articolului 122 din tratatele UE pentru a ocoli Parlamentul în adoptarea noului program de împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru apărare. Planul, cunoscut sub numele de SAFE, a avut nevoie doar de aprobarea statelor membre.
Von der Leyen a respins categoric acuzațiile, catalogându-le drept „afirmații false” și a apărat gestionarea pandemiei drept o formă autentică de solidaritate europeană.
„Aici există o alegere. Putem să-l urmăm pe domnul Piperea în lumea conspirațiilor și a presupuselor comploturi sinistre pe care el le numește ‘Bruxelles’, sau putem să numim acest lucru exact așa cum este: o altă încercare grosolană de a diviza instituțiile noastre, forțele pro-europene și pro-democratice ale acestei Camere,” a spus ea.
„Nu putem permite niciodată ca acest lucru să se întâmple. Nu vom permite niciodată ca acest lucru să se întâmple.”
Vot decisiv
Votul privind viitorul Ursulei von der Leyen este programat provizoriu pentru joi, la prânz.
Eurodeputații care au semnat moțiunea pot încă să-și retragă sprijinul. Dacă nu se mai atinge pragul minim de o zecime din numărul membrilor, procesul va fi oprit.
Sesiunea de vot va avea loc prin apel nominal, ceea ce înseamnă că voturile vor fi publice. Pentru ca moțiunea de cenzură să fie adoptată și von der Leyen să fie demisă, este necesar ca cel puțin două treimi dintre voturile exprimate – reprezentând o majoritate a tuturor eurodeputaților – să fie în favoarea ei.
