Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen lansează planul “noii generații UE” de 1.850 de miliarde de euro: Un Cadru Financiar Multianual de 1.100 de miliarde de euro și un instrument de redresare de 750 de miliarde de euro

Published

on

© European Parliament

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri în plenul Parlamentului European un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual și a unui instrument de redresare economică, menit să alimenteze o relansare a economiei Uniunii după criza coronavirusului. Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.


Propunerea pentru CFM este disponibilă aici.

Propunerea pentru instrumentul New Generation EU este disponibilă aici și aici.


“Europa este o poveste de generații și fiecare generație de europeni are propria sa poveste (…) În momentele, decisive am ales întotdeauna să avansăm împreună, fapt ce ne-a permis să construim o Europă a păcii și a prosperității fără precedent în lume. (…) Modelul nostru unic este pus la îndoială într-un moment fără precedent în istoria Uniunii. Ne confruntăm cu aceeași alegere binară. Fie mergem înainte pe cont propriu și acceptăm o Uniune a celor care au și a celor care nu au. Fie mergem înainte împreună și găsim o cale puternică de revenire. Europa este în poziția unică de a putea să investească într-o redresare economică colectivă”, a spus von der Leyen, în plenul PE.

Comisia propune un nou instrument de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro, care va fi suplimentar bugetul multianual de 1.100 de miliarde. Vorbim de 1.850 de miliarde de euro“, a spus președinta Comisiei Europene, în aplauzele eurodeputaților prezenți în sală, precizând că acest plan este intitulat “noua generație UE”.

Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

În plus, pentru a pune la dispoziție fondurile cât mai curând posibil astfel încât să se răspundă celor mai urgente nevoi, Comisia propune modificarea actualului cadru financiar multianual 2014-2020 pentru a se pune la dispoziție fonduri suplimentare în valoare de 11,5 miliarde de euro deja în 2020.

Această finanțare suplimentară va fi direcționată prin intermediul programelor UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu mai târziu de 2058.  Pentru ca acest lucru să se realizeze în mod echitabil și partajat, Comisia propune o serie de resurse proprii noi, care vor proveni din taxarea digitală a giganțiilor IT, taxarea emisiilor poluante sau taxarea activelor marilor corporații.

De asemenea, cei 750 de miliarde de euro incluși în instrumentul de redresare vor fi investiți pe trei piloni:

1. Sprijinirea statelor membre pentru a face investiții și reforme

– Prin noul Mecanism pentru redresare și reziliență, în valoare de 560 de miliarde de euro, se va oferi sprijin financiar pentru investițiile și reformele ce vor viza, în special, tranziția către o societate digitală și verde și reziliența economiilor naționale; aceste investiții și reforme vor fi corelate cu obiectivele incluse în semestrul european. Acest mecanism va fi integrat în semestrul european și va avea o facilitate de finanțare de până la 310 miliarde de euro și va putea să ofere până la 250 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Sprijinul va fi pus la dispoziția tuturor statelor membre, dar va fi concentrat în zonele cele mai afectate și acolo unde nevoile în materie de reziliență sunt cele mai mari.

– Ținându-se seama de gravitatea impactului socioeconomic al crizei, în special de nivelul șomajului în rândul tinerilor și de prosperitatea relativă a statelor membre, până în 2022 se va aloca o sumă suplimentară de 55 miliarde de euro din programele actuale ale politicii de coeziune în cadrul noii inițiative REACT-UE

– O propunere de consolidare a Fondului pentru o tranziție justă cu până la 40 de miliarde de euro, pentru a sprijini statele membre în accelerarea tranziției către o neutralitate climatică.

– O consolidare a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală în valoare de 15 miliarde de euro pentru a sprijini zonele rurale să facă modificările structurale necesare în conformitate cu Pactul verde european și să realizeze obiectivele ambițioase ale strategiei în materie de biodiversitate și ale strategiei „de la fermă la consumator”.

2. Relansarea economiei UE prin stimularea investițiilor private

– Noul Instrument de sprijin pentru solvabilitate va mobiliza resurse private pentru a sprijini urgent întreprinderile europene viabile din sectoarele, regiunile și țările cele mai afectate. Acesta poate fi operațional începând cu 2020 și va avea un buget de 31 de miliarde de euro, cu scopul de a debloca 300 de miliarde de euro sub formă de sprijin pentru solvabilitatea întreprinderilor din toate sectoarele economice și de a le pregăti pentru un viitor digital, rezilient și mai curat.

– Suplimentarea cu 15,3 miliarde de euro a bugetului dedicat InvestEU, programul de investiții emblematic al Europei, în vederea mobilizării de investiții private în proiecte din întreaga Uniune.

– Noul Mecanism de investiții strategice, gândit în cadrul InvestEU pentru a genera investiții de până la 150 de miliarde de euro care să sporească reziliența sectoarelor strategice, în special a celor legate de tranziția către o societate digitală și verde, și lanțurile valorice esențiale pe piața internă, datorită unei contribuții de 15 miliarde de euro din instrumentul Next Generation EU.

3. Lecții învățate în urma crizei

– Noul program în domeniul sănătății, EU4Health pentru consolidarea securității sanitare și pregătirea pentru viitoarele crize din acest domeniu, cu un buget de 9,4 miliarde de euro.

– 2 miliarde de euro pentru consolidarea rescEUmecanismul de protecție civilă al Uniunii, care va fi extins și consolidat pentru a spori capacitatea Uniunii de a se pregăti și a răspunde viitoarelor crize.

– Suplimentarea cu 94,4 miliarde de euro a programului Orizont Europa, care va fi consolidat pentru a finanța cercetarea vitală în domeniul sănătății, al rezilienței și al tranziției către o societate digitală și verde.

– Sprijinirea partenerilor globali ai Europei printr-o sumă suplimentară de 16,5 miliarde de euro pentru acțiuni externe, inclusiv ajutor umanitar.

– Alte programe ale UE vor fi consolidate pentru a alinia pe deplin viitorul cadru financiar la nevoile în materie de redresare și la prioritățile strategice. Alte instrumente vor fi consolidate pentru a conferi bugetului UE un plus de flexibilitate și reactivitate.

Este necesar ca în cadrul Consiliului European, până în iulie, să se ajungă rapid la un acord politic cu privire la instrumentul Next Generation EU și la bugetul general al UE pentru perioada 2021-2027, pentru a da un nou dinamism redresării și a oferi UE un instrument solid de relansare a economiei și de construire a viitorului.


Ursula von der Leyen și-a prezentat planul la Parlamentul European de la Bruxelles la începutul după-amiezii, înainte de a organiza o conferință de presă în cursul zilei la sediul Comisiei Europene pentru o prezentare detaliată.

Comisia Europeană propune un Cadru Financiar Multianual pentru 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului.

Cifra de 1.100 de miliarde de euro, în prețurile din 2018, ar crește cheltuielile comparativ cu bugetul actual al UE de șapte ani, care este estimat la 1.082 miliarde de euro.

Propunerea este sub nivelul sugerat inițial de Comisia Juncker în mai 2018 pentru perioada 2021-2027, dar este mai mare decât un plan de compromis înaintat în februarie de către președintele Consiliului European, Charles Michel, și care a blocat negocierile summitului din 20 februarie

În 2018, Comisia Juncker a propus un buget de 1.135 miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut (VNB) al UE. Michel a propus 1.095 miliarde de euro, care la acea vreme era estimat la 1,074% din VNB.

În ce privește instrumentul de redresare de 750 de miliarde de euro, acesta este axat pe două componente: 500 de miliarde de euro disponibili sub formă de granturi, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi.

Planul este superior propunerii de 500 de miliarde de euro lansată de președintele francez Emmanuel Macron și de cancelarul german Angela Merkel. Însă, pachetul propus de Comisia Europeană prevede că 500 de miliarde de euro vor fi obținute de Comisia Europeană de pe piețele de capital și vor fi acordate statelor membre sub forma unor subvenții, ceea ce înseamnă că achitarea acestor datorii va putea fi realizată în comun, la nivel european.

Restul de 250 de miliarde vor fi acordate sub formă de împrumut pentru statele membre, ele reflectând propunerea celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – care se opun oricărei mutualizări a datoriilor la nivel european.

Planul constituie baza pentru negocierile dintre țările membre ale UE, care se confruntă cu dispute politice cu privire la cât de mult ar trebui să ofere o finanțare pentru redresare și dacă această finanțare ar trebui să fie sub formă de împrumuturi sau subvenții.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană pregătește ”un set de instrumente” pentru a ajuta statele membre să gestioneze creșterile mari de prețuri la energie

Published

on

©European Union, 2015/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană va elabora ”un set de instrumente” pentru ca statele membre să poată gestiona prețurile ridicate la energie fără a încălca normele europene, a transmis miercuri comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, după reuniunea informală a miniștrilor energiei și transporturilor.

”Doresc să abordez politica privind energiile regenerabile și eficența energetică în contextul a ceea ce se întâmplă în prezent pe piețele energetice din Uniunea Europeană, un aspect pe care mulți miniștri l-au adus în discuție. Prețurile energiei electrice au crescut în întreaga Uniune. Acest lucru este rezultatul unei combinații de factori, dar mai ales ca urmare a prețurilor ridicate la gazele naturale și cererii tot mai mari. Acest lucru reprezintă o evoluție globală, majoritatea țărilor fiind afectate, indiferent de poziționarea geografică sau de acordurile de piață”, a descris Kadri Simson.

Comisarul european consideră că ”pe termen lung, soluția pentru dilema de astăzi este clară: avem nevoie de mai multe surse de energie regenerabilă și trebuie să ne îmbunătățim eficiența energetică.”

”În UE, sursele regenerabile sunt deja cea mai ieftină sursă de energie. Trebuie să continuăm să investim în energie eoliană și solară pentru a pune la dispoziția tuturor energie verde la prețuri accesibile. Situația actuală subliniază faptul că trebuie să punem capăt cât mai curând posibil dependenței noastre de combustibilii fosili străini și volatili. De asemenea, trebuie să luăm în serios eficiența energetică. Aceasta este singura soluție reală la sărăcia energetică și cel mai bun antidot la creșterea facturilor la energie – folosind mai puțină energie înseamnă că plătim mai puțină energie. Acum este un moment bun pentru a profita de fondurile de redresare disponibile la nivel european și național și pentru a acorda prioritate renovării și altor măsuri de eficiență energetică”, a explicat Simson.

Până la atingerea acestor obiective, oficialul Comisiei Europene a sugerat că ”există instrumente pe care statele membre le pot folosi pentru a aborda situația: politica în materie de TVA și de accize, măsurile specifice pentru consumatorii săraci și vulnerabili din punct de vedere energetic sau măsurile temporare pentru gospodării și întreprinderi mici, precum și sprijinul direct pentru consumatori sunt toate măsuri care pot fi luate, în deplină conformitate cu normele UE.”

”Suntem pregătiți să sprijinim toate statele membre în elaborarea măsurilor lor și am făcut acest lucru la nivel bilateral pe tot parcursul verii, într-un mod foarte constructic. Pentru a valorifica această activitate, am propus miniștrilor să elaboreze un set de instrumente mai structurat care, în opinia naostră, ar putea fi util tuturor statelor membre pentru a aborda situația actuală. Astfel, Comisia Europeană ar putea ajuta statele membre să navigheze printre opțiunile de care dispun la nivel național, fără a încălca cadrul politicii UE și având în vedere obiectivele climatice”, a anunțat Kadri Simson.

Prețurile europene de referință la gaze naturale au crescut cu aproximativ 250% în acest an, cauza fiind nivelul redus al stocurilor, cererii ridicate din Asia și a întreprinderilor, lucru care a determinat o creștere a costurilor ango la electricitate.

Anunțul Comisiei Europene vine după ce Spania a făcut apel la o serie de orientări menite să sprijine statele membre să reacționeze în mod adecvat la creșterea prețurilor la electricitate fără a încălca reglementările europene și, în egală măsură.

De altfel, țara iberică se numără printre statele care au anunțat deja că vor plafona prețurile gazelor naturale, va reduce taxele și va redirecționa profiturile companiei energetice, ca parte a măsurilor menite să scadă prețurile la utilități.

Acesteia i s-a alăturat de curând Italia, care și ea anunțat că analizează o posibilă revizuire a modului în care sunt calculate facturile la electricitate, în încercarea de controla prețurile ce se află în trend ascendent.

La rândul său, Guvernul grec a informat săptămâna trecută că va cheltui 150 de milioane de euro pentru a reduce facturile de consum până la finalul anului, în vreme ce Franța analizază posibilitatea de a extinde programul de acordare de vouchere pentru energie la mai multe gospodării, informează Adevărul.ro.

În ceea ce privește România, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat că statul român va compensa facturile la energie electrică pentru aproximativ 13 milioane de români care au un consum lunar între 30 de kWh şi 200 de kWh, informează Agerpres.

La electricitate, va fi compensată diferenţa dintre cel mai mic preţ din piaţă, 64 de bani pe kWh cu toate taxele incluse, şi cel mediu, 82 de bani pe kWh.

Între timp, președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană face un pas important privind impunerea unui încărcător comun pentru toate telefoanele mobile în vederea reducerii deșeurilor electronice

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a făcut joi un pas important împotriva deșeurilor electronice și a inconvenientelor cauzate consumatorilor de prevalența diferitelor încărcătoare incompatibile pentru dispozitivele electronice, potrivit comunicatului oficial. 

Mai mulți ani de colaborare cu industria pe baza unei abordări voluntare, au redus deja numărul încărcătoarelor de telefoane mobile de la 30 la 3 în ultimul deceniu, însă nu a fost găsită o soluție exhaustivă. Însă, Comisia Europeană prezintă acte legislative pentru a stabili o soluție comună de încărcare pentru toate dispozitivele relevante.

Odată cu propunerea de directivă revizuită privind echipamentele radio prezentată astăzi, portul de încărcare și tehnologia încărcare rapidă vor fi armonizate: USB-C va deveni portul standard pentru toate telefoanele inteligente, tabletele, camerele, căștile, difuzoarele portabile și consolele video portabile. În plus, Comisia propune separarea vânzării încărcătoarelor de vânzarea de dispozitive electronice. Acest lucru va îmbunătăți confortul consumatorilor și va reduce amprenta de mediu asociată producției și eliminării încărcătoarelor, sprijinind astfel tranziția verde și cea digitală.

„Consumatorii europeni au fost frustrați suficient de mult în ceea ce privește încărcătoarele incompatibile care le umplu sertarele. Am acordat industriei destul timp pentru a-și găsi propriile soluții, acum este momentul să se ia măsuri legislative pentru un încărcător comun. Acesta este un câștig important pentru consumatorii noștri și pentru mediu și în conformitate cu ambițiile noastre verzi și digitale”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al instituției, însărcinată cu pregătirea Europei pentru era digitală.

Mai mult, luni, Margrethe Vestager a anunțat că instituția „dă tușa finală” unui proiect de reglementare pentru impunerea unui încărcător de telefon universal. 

„Încărcătoarele alimentează toate dispozitivele noastre electronice esențiale. Cu tot mai multe dispozitive existente pe piață, se vând din ce în ce mai multe încărcătoare care nu sunt interschimbabile sau nu sunt necesare. Dorim să punem capăt acestei situații. Datorită propunerii noastre, consumatorii europeni vor putea utiliza un singur încărcător pentru toate produsele electronice portabile – un pas important pentru a spori confortul și a reduce deșeurile”, a punctat Thierry Breton, comisarul pentru piața internă.

Astfel, Comisia Europeană propune:

  • Un port de încărcare armonizat pentru dispozitivele electronice: USB-C va fi portul comun. Aceasta va permite consumatorilor să își încarce dispozitivele cu același încărcător cu port USB-C, indiferent de marca dispozitivului.
  • Tehnologia de încărcare rapidă armonizată va contribui la prevenirea faptului că diferiți producători limitează în mod nejustificat viteza de încărcare și va ajuta la asigurarea faptului că viteza de încărcare este aceeași atunci când se utilizează orice încărcător compatibil pentru un dispozitiv.
  • Separarea vânzării unui încărcător de vânzarea dispozitivului electronic: consumatorii vor putea cumpăra un nou dispozitiv electronic fără un încărcător nou. Acest lucru va limita numărul încărcătoarelor nedorite sau neutilizate. Se estimează că reducerea producției și eliminării noilor încărcătoare va reduce cantitatea de deșeuri electronice cu aproape o mie de tone pe an.
  • Informații mai pertinente pentru consumatori: producătorii vor trebui să furnizeze informații relevante cu privire la performanța de încărcare, inclusiv informații privind puterea cerută de dispozitiv și dacă acesta permite încărcarea rapidă. Astfel, consumatorii vor putea vedea mai ușor dacă încărcătoarele lor pe care le posedă îndeplinesc cerințele noului lor dispozitiv sau vor putea să aleagă un încărcător compatibil. Împreună cu celelalte măsuri, acest lucru ar ajuta consumatorii să limiteze numărul de încărcătoare noi achiziționate și i-ar ajuta să economisească 250 de milioane EUR pe an care ar fi cheltuiți cu achiziții inutile de încărcătoare.

Revizuirea Directivei privind echipamentele radio face parte din acțiunea mai amplă a Comisiei de abordare a durabilității produselor, în special a produselor electronice de pe piața UE, care se va afla în centrul unei viitoare propuneri privind produsele durabile.

De-a lungul ultimului deceniu, Parlamentul European a făcut presiuni la Comisia Europeană pentru a prezenta o propunere pentru un încărcător universal în vederea combaterii deșeurilor electronice, pentru a ușura viața consumatorilor și pentru a le permite acestora să facă alegeri durabile, se arată într-un comunicat de presă. 

„Trebuie să scăpăm, în sfârșit, de dezordinea de cabluri din sertarele noastre. Cablurile de încărcare universale îi vor ajuta pe consumatori să economisească bani și să salveze resursele planetei”, a transmis președinta Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor din Parlamentul European, Anna Cavazzini. 

Reamintim că la finalul lunii ianuarie 2020, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene printr-o rezoluție să vină cu reguli mai ferme privind încărcătoarele comune pentru telefoane mobiel.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

România și Polonia, atenționate de Comisia Europeană că nu au transpus corect Directiva privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore

Published

on

© Flickr/ OMV Petrom

Comisia Europeană a decis joi să trimită scrisori de punere în întârziere Poloniei și României pentru că nu au încorporat corect anumite aspecte ale Directivei privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore (Directiva 2013/30/UE) în sistemele lor juridice, informează executivul de la Bruxelles într-un comunicat.

Prin această directivă, UE a instituit un set de norme pentru a contribui la prevenirea accidentelor și pentru a reacționa prompt și eficient în cazul în care astfel de accidente se produc.

Conform sursei citate, statele membre trebuie să se asigure că societățile cărora le acordă o licență de explorare sau de producție sunt bine finanțate și dispun de expertiza tehnică necesară și că păstrează resursele disponibile pentru a le pune în funcțiune atunci când este necesar.

“Trebuie să existe o autoritate independentă care să se asigure că sunt respectate cerințele de siguranță, precum și un sistem adecvat pentru a gestiona cererile de despăgubire în caz de accident”, mai arată Comisia.

Potrivit executivului european, companiile sunt pe deplin răspunzătoare pentru daunele de mediu cauzate speciilor și habitatelor naturale protejate. 

România și Polonia au la dispoziție două luni pentru a remedia deficiențele identificate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Tot joi, Comisia Europeană a trimis României un aviz motivat pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală.

Citiți și Aplicarea dreptului UE în 2020: Comisia Europeană a deschis anul trecut 40 de proceduri de infringement care au vizat România

Scrisoarea de punere în întârziere reprezintă prima etapă din procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Procedura urmează o serie de etape prevăzute în tratatele UE, fiecare dintre ele încheindu-se cu o decizie oficială.

Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere, solicitând informații suplimentare de la țara în cauză. Aceasta din urmă trebuie să trimită un răspuns detaliat într-un anumit termen, de obicei de 2 luni.

Dacă ajunge la concluzia că țara nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în baza legislației UE, Comisia poate trimite un aviz motivat – o solicitare oficială de a se conforma legislației UE. Avizul conține motivele pentru care Comisia consideră că țara respectivă încalcă legislația UE, precum și solicitarea ca statul membru să informeze Comisia, de obicei în termen de 2 luni, cu privire la măsurile luate.

Dacă statul membru continuă să nu se conformeze, Comisia poate decide să înainteze cazul Curții de Justiție. Majoritatea cazurilor sunt soluționate înainte de a fi aduse în fața Curții.

Dacă statul membru nu comunică la timp măsurile de transpunere a dispozițiilor directivei, Comisia poate solicita Curții să aplice sancțiuni.

Dacă hotărârea Curții stabilește că statul a încălcat legislația UE, autoritățile naționale trebuie să ia măsuri pentru a se conforma hotărârii Curții.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO4 hours ago

Ambasada SUA la București: România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Uniunea Europeană pregătește ”un set de instrumente” pentru a ajuta statele membre să gestioneze creșterile mari de prețuri la energie

COMUNICATE DE PRESĂ4 hours ago

“Descoperă Bucuria Culturii Urbane pe Strada de C`Arte”: Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” organizează în perioada 23-26 septembrie ediția a X-a a Festivalului Strada de C`Arte

NATO5 hours ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă: Nu există nicio îndoială că regiunea Mării Negre are o importanță strategică atât pentru NATO, cât și pentru Uniunea Europeană

PARLAMENTUL EUROPEAN5 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, întrevedere cu ambasadorul Spaniei la București: Creșterea prețurilor la energie necesită măsuri clare. Spania a plafonat prețurile și a sprijinit IMM-urile

Dan Motreanu5 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat președintei Comisiei Europene să soluționeze cât mai urgent problema aderării României la Spațiul Schengen

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană face un pas important privind impunerea unui încărcător comun pentru toate telefoanele mobile în vederea reducerii deșeurilor electronice

ROMÂNIA7 hours ago

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american despre cooperarea în domeniul energiei ”pentru a ne promova securitatea energetică și climatică”

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

România și Polonia, atenționate de Comisia Europeană că nu au transpus corect Directiva privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore

SĂNĂTATE7 hours ago

Eurobarometru: Românii consideră că cercetarea și inovarea aduc cele mai pozitive schimbări în medicină și asistența medicală 

ONU23 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru1 day ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU2 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending