Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, mesaj în limba română după plata primei tranșe din PNRR: Cuvântul cheie este implementarea. Suntem alături de România

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană este alături de România, iar cuvântul cheie este implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, a afirmat joi președinta executivului european, Ursula von der Leyen.

Vești bune pentru România: prima tranșă din fondurile NextGenerationEU. Împreună vom asigura tranziția verde și tranziția digitală, vom moderniza sistemul de sănătate și vom consolida administrația publică din România. Acum cuvântul-cheie este: implementare. Suntem alături de voi“, a scris von der Leyen, în limba română, pe Twitter.

 

Comisia Europeană a plătit joi României 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13% din alocarea de granturi pentru această țară în cadrul mecanismului de redresare și de reziliență (RRF), informează executivului european într-un comunicat. Plata prefinanțării va contribui la demararea punerii în aplicare a măsurilor de investiții și de reformă prevăzute în planul de redresare și de reziliență al României.

România urmează să primească în total 29,2 miliarde EUR, constând în 14,2 miliarde EUR sub formă de granturi și 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi, pe durata de viață a planului său.

Acest anunț vine după ce Guvernul a aprobat la 10 noiembrie primele două documente pentru demararea Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al Românieidouă memorandumuri prin care Guvernul a mandatat Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Finanţelor să semneze Acordul privind contribuţia financiară nerambursabilă şi Acordul de împrumut dintre Comisia Europeană şi România. De asemenea, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a semnat la 27 noiembrie acordul de împrumut prin Mecanismul de Redresare și Reziliență între Comisia Europeană și România, de aproximativ 15 miliarde de euro.

Noul guvern PNL – PSD – UDMR a stabilit că PNRR este “axul” programului de guvernare asumat de cele trei formațiuni.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat la 28 octombrie, în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României, prin care țara noastră va putea accesa 29,2 miliarde de euro.

Aprobarea planului de către Consiliu va permite plata a 3,8 de miliarde de euro către România sub formă de prefinanțare, sumă ce reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, la București, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). România a fost al 20-lea stat membru care a primit undă verde din partea executivului european pentru PNRR.

Citiți și INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

MRR – care se află în centrul NextGenerationEU de 750 de miliarde de euro – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi.

Printre măsurile de sprijinire a asigurării tranziției verzi a României se numără investiții pentru modernizarea căilor ferate (3,9 miliarde de euro), o mai mare eficiență energetică în clădiri private și publice (2,7 miliarde de euro), construirea și renovarea infrastructurii spitalelor publice (2 miliarde de euro).

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale. 

Printre acestea se numără și investiții cheie în sectoarele public și privat, precum implementarea cărții electronice de identitate pentru cetățenii români (200 milioane de euro), digitalizarea învățământului (1,1 miliarde de euro) și a întreprinderilor (500 milioane de euro), securitatea cibernetică (172 de milioane de euro), proiecte europene de interes strategic (ICPEI) – micro-electronică (564 de milioane de euro), conectivitate (94 de milioane de euro).

Până în prezent, 26 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor22 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar majoritatea au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurul stat care nu a depus planul său național de redresare este Olanda.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Afganistan: UE sprijină educația, sănătatea și mijloacele de trai ale populației afgane cu 268,3 milioane de euro

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În contextul crizei umanitare majore cu care se confruntă Afganistanul, UE a lansat proiecte în valoare de 268,3 milioane de euro, intensificând sprijinul vital pentru populația afgană, informează Comisia Europeană, într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Sprijinul UE se concentrează pe menținerea educației, pe susținerea mijloacelor de trai și pe protejarea sănătății publice, inclusiv pentru refugiați, migranți și persoane strămutate în interiorul țării. Acesta este canalizat prin intermediul agențiilor Organizației Națiunilor Unite care lucrează în Afganistan (UNICEF, PAM, PNUD, UNHCR, OMS, OIM) și beneficiază direct de populația afgană. Două proiecte sprijină apărătorii drepturilor omului și organizațiile societății civile.

Educație, sănătate, mijloace de trai

Șapte proiecte ale UE, în valoare totală de 186 milioane de euro, sprijină sănătatea, educația și mijloacele de subzistență pentru afgani și vor fi puse în aplicare prin intermediul Fondului Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și al Programului Alimentar Mondial (PAM).

  • Sprijin de urgență în numerar pentru profesori pentru a susține învățarea copiilor în școlile publice – Acest proiect de 50 de milioane de euro, implementat de UNICEF, va oferi celor aproximativ 194 000 de profesori din sistemul public din întreaga țară un sprijin de urgență în numerar de aproximativ 90 de euro pe lună, timp de două luni, în timpul iernii grele. De acest lucru vor beneficia indirect peste 8,8 milioane de copii cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani.
  • Sprijin pentru mesele școlare pentru fete și băieți – implementat de PAM în colaborare cu UNICEF, acest proiect de 11 milioane de euro va asigura furnizarea de alimente la școală și pentru a fi luate acasă pentru băieții și fetele din școala primară. Pentru fetele din ciclul secundar, UE va sprijini, de asemenea, transferuri de numerar pentru gospodăriile acestora, condiționate de prezența la școală a fetelor.
  • Atenuarea efectelor asupra sănătății cauzate de urgența COVID-19 în Afganistan – un sprijin de 10 milioane de euro din partea UE va îmbunătăți testarea, supravegherea și facilitățile spitalicești pentru a face față COVID-19, prin intermediul OMS.
  • Atenuarea efectelor pandemiei COVID-19 prin îmbunătățirea accesului la nutriție, apă, salubritate și igienă, precum și prin prevenirea violenței bazate pe gen – Acest proiect în valoare de 25 de milioane de euro va atenua efectele COVID-19 asupra sănătății și nutriției femeilor și copiilor din Afganistan, prin intermediul UNICEF.
  • Acțiuni în vederea eradicării poliomielitei, care încă mai există în Afganistan – Acest proiect de 25 de milioane de euro, implementat de UNICEF și OMS, va permite achiziționarea de vaccinuri împotriva poliomielitei și alte măsuri.
  • Sprijin alimentar și în numerar pentru muncă în valoare de 50 de milioane de euro – În colaborare cu PAM, UE va spori securitatea alimentară pentru aproximativ 450 000 de persoane care primesc alimente sau numerar atunci când participă la programe de muncă pentru a stimula producția de alimente.
  • Susținerea mijloacelor de subzistență, în special pentru femei – În colaborare cu PNUD, acest proiect în valoare de 15 milioane de euro va permite ca aproximativ 23 000 de antreprenori, în principal femei, să primească sprijin tehnic și/sau financiar pentru a-și dezvolta și extinde afacerile.

Deplasările forțate și migrația

UE a lansat alte cinci proiecte în valoare totală de 79 milioane de euro pentru a aborda problema deplasărilor forțate și a migrației în Afganistan, Iran, Pakistan și Asia Centrală, în colaborare cu UNICEF, UNHCR, PNUD, OIM și Consiliul Norvegian pentru Refugiați (NRC).

  • Copii afgani în mișcare afectați de migrația neregulamentară – implementat de UNICEF, acest proiect în valoare de 15 milioane de euro va sprijini în special copiii neînsoțiți din Afganistan, contribuind la măsuri de protecție, servicii de bază și reintegrare. De asemenea, va avea ca scop asigurarea accesului egal la educație, protecție, sănătate și nutriție pentru copiii și tinerii afgani strămutați, familiile acestora și comunitățile gazdă vulnerabile, precum și sprijinirea familiilor îndatorate, reducând numărul de familii care își retrag copiii de la școală sau care optează pentru căsătoria copiilor.
  • Sprijin pentru refugiații afgani și persoanele strămutate în Pakistan, Iran, Asia Centrală și Afganistan – Acest proiect în valoare de 34 de milioane de euro, pus în aplicare de ICNUR, va avea ca scop să permită soluții durabile pentru afganii aflați în mișcare, inclusiv îmbunătățirea accesului la servicii de bază, creșterea autonomiei economice și protecția.
  • Sprijin pentru afganii strămutați în Pakistan, Iran, Asia Centrală și Afganistan – implementat de OIM, acest proiect în valoare de 15 milioane de euro va îmbunătăți accesul la sănătate și educație și va crea oportunități economice pentru afganii vulnerabili și pentru comunitățile care îi găzduiesc în Iran, Pakistan și Tadjikistan, cu accent pe nevoile specifice ale femeilor și fetelor.
  • Sprijin pentru afganii vulnerabili și comunitățile gazdă din Iran – În cooperare cu Consiliul Norvegian pentru Refugiați (NRC), acest proiect al UE în valoare de 14 milioane de euro va spori accesul la drepturi, protecție și servicii esențiale pentru afganii vulnerabili și comunitățile gazdă ale acestora, precum și îmbunătățirea mijloacelor de trai și a accesului la venituri durabile. Proiectul va permite, în special, construirea și echiparea de săli de clasă și de unități sanitare.
  • Consolidarea capacităților regiunii Surkhandarya din Uzbekistan pentru educarea și formarea cetățenilor afgani – Acest proiect de 1 milion de euro, implementat de PNUD, va spori oportunitățile de educație pentru cetățenii afgani, cu un accent deosebit pe tineri și femei.

În plus, UE își sporește sprijinul acordat apărătorilor afgani ai drepturilor omului aflați în pericol și organizațiilor societății civile în această perioadă foarte dificilă, prin două proiecte în valoare de 3,3 milioane EUR.

Alte proiecte în toate aceste sectoare urmează să fie lansate în lunile următoare.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Un nou set de instrumente privind modalitățile de atenuare a interferențelor străine în cercetare și inovare în UE a fost publicat de Comisia Europeană

Published

on

© European Union, 2011/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a publicat marți un set de instrumente privind modalitățile de atenuare a interferențelor străine în cercetare și inovare. Publicația prezintă cele mai bune practici pentru a sprijini instituțiile de învățământ superior și organizațiile care desfășoară activități de cercetare în UE în vederea protejării valorilor lor fundamentale, inclusiv a libertății academice, a integrității și a autonomiei instituționale, precum și pentru a-și proteja personalul, studenții, rezultatele cercetării și activele.

Rețelele internaționale de cooperare academică și tehnologică joacă un rol esențial în găsirea de soluții la provocările noastre globale. În același timp, extinderea activităților implică o serie de riscuri și provocări pe care actorii din domeniul cercetării și inovării trebuie să le ia în considerare.

„Publicația de astăzi oferă un set de instrumente care poate ajuta instituțiile de învățământ superior și organizațiile care desfășoară activități de cercetare din UE să elaboreze o strategie cuprinzătoare de abordare a riscurilor și provocărilor din străinătate, care acoperă domenii-cheie de atenție grupate în patru categorii: valori, guvernanță, parteneriate și securitate cibernetică”, a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Împreună cu statele membre și cu partenerii din domeniul cercetării și inovării din întreaga Europă, am elaborat un set de instrumente utile pentru a ne ajuta să ne protejăm valorile fundamentale, rezultatele esențiale ale cercetării și activele intelectuale. Creșterea gradului de conștientizare și punerea în aplicare a măsurilor preventive sunt esențiale pentru a face față amenințărilor de intruziune străină care vizează vulnerabilități critice și se extind la toate activitățile de cercetare, domeniile științifice, rezultatele cercetării, cercetătorii și inovatorii.

Lista neexhaustivă a posibilelor măsuri de atenuare poate ajuta actorii din domeniul cercetării și inovării să elaboreze o abordare cuprinzătoare pentru a face față ingerințelor străine, care poate cuprinde patru etape: sensibilizare, prevenire, răspuns și redresare, asigurând un echilibru între reducerea riscurilor și consolidarea rezilienței, asigurând în același timp capacități eficiente de răspuns și de redresare.

Publicația este realizată în colaborare cu statele membre și cu părțile interesate din domeniul cercetării și inovării și contribuie la acțiunea privind libertatea academică din cadrul Agendei de Politici a Spațiului European de Cercetare.

Astfel cum se prevede în comunicarea “Abordarea globală a cercetării și inovării”, UE urmărește o agendă pozitivă de parteneriat care abordează diferențele într-un mod constructiv.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Noul Bauhaus european: Încep înscrierile pentru premiile pe 2022. Vor fi recompensate ideile care contribuie la crearea unor locuri sustenabile și incluzive

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Înscrierile pentru premiile „Noul Bauhaus european”, ediția 2022, ce recompensează ideile tinerelor talente, precum și proiecte existente pentru sustenabilitate, incluziune și estetică care aduc Pactul verde european în rândul oamenilor și al comunităților locale, încep marți, 18 ianuarie.

În urma succesului primelor premii, pentru care s-au primit peste 2000 de candidaturi anul trecut, ediția din 2022 va celebra noi exemple inspiratoare de transformări pe care inițiativa își propune să le aducă în viețile noastre, în spațiile în care trăim și în experiențele noastre de zi cu zi.  informează Comisia Europeană într-un comunicat de presă. 

„Noul Bauhaus european se bazează pe cultura, educația, știința și inovarea din Europa pentru a face ca promisiunile Pactului verde european să se transforme în îmbunătățiri în viața noastră de zi cu zi. Aștept cu nerăbdare să văd cum vârful creativității europene prinde viață în candidaturile din acest an”, a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Premiile se vor acorda proiectelor și ideilor care contribuie la crearea unor locuri frumoase, sustenabile și incluzive, fiind încadrate în patru categorii:

  • reconectarea cu natura;
  • recâștigarea unui sentiment de apartenență;
  • prioritizarea locurilor și a persoanelor care au cea mai mare nevoie;
  • stimularea unei gândiri integrate, pe termen lung și care ține seama de ciclul de viață în ecosistemul industrial.

Categoriile reflectă cele patru axe tematice de transformare ale noului Bauhaus european. Acestea au fost identificate în cadrul etapei de proiectare în comun a inițiativei, cu participarea a mii de oameni și de organizații care au contribuit cu punctele de vedere și experiențele lor.

Citiți și: Institutul European de Inovare și Tehnologie sprijină noul Bauhaus european cu 5 milioane de euro

Candidaturile vor fi examinate ținând seama de cele trei valori esențiale ale inițiativei: sustenabilitate, estetică și incluziune. Candidați din toate statele membre, precum și din întreaga lume, sunt încurajați să își depună candidatura atât timp cât proiectele/ideile lor sunt localizate în Uniunea Europeană.

Fiecare categorie conține două componente de concurs paralele:

  • premiile „Noul Bauhaus european” – pentru exemple existente finalizate în ultimii doi ani și
  • „Staruri în devenire ale Noului Bauhaus european” – pentru concepte sau idei prezentate de tineri creatori, în vârstă de cel mult 30 de ani.

Pe lângă cele 16 premii acordate de juriu (un câștigător și un ocupant al locului doi pentru fiecare categorie și componentă), două premii suplimentare vor fi selectate printr-un vot public din rândul candidaturilor din top. În total, 18 câștigători vor primi sumele premiu de până la 30 000 EUR, precum și un pachet de comunicare, ce îi va ajuta să își dezvolte și să își promoveze ulterior inițiativele.

Comisia Europeană a adoptat în septembrie o comunicare care stabilește conceptul de nou Bauhaus european, ce include o serie de acțiuni de politică și posibilități de finanțare. Proiectul vizează accelerarea transformării diferitelor sectoare economice, cum ar fi construcțiile și industria textilă, pentru a oferi tuturor cetățenilor acces la bunuri circulare și cu emisii de carbon mai scăzute.


Noul Bauhaus european este un proiect economic, cultural și de mediu, menit să îmbine designul, sustenabilitatea, accesibilitatea, caracterul abordabil și investițiile pentru a contribui la realizarea Pactului verde european.

Lansat de președinta Ursula von der Leyen cu ocazia discursului său din 2020 privind starea Uniunii, noul Bauhaus european a fost proiectat în comun cu mii de oameni și de organizații din întreaga Europă și din afara ei.

În septembrie 2021, inițiativa a trecut de la faza de proiectare în comun la rezultate, prin intermediul unei comunicări a Comisiei care prevedea acțiuni politice și finanțare pentru a transforma inițiativa în realitate.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Afganistan: UE sprijină educația, sănătatea și mijloacele de trai ale populației afgane cu 268,3 milioane de euro

CONSILIUL UE12 hours ago

Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: Implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare de 15% pentru grupurile multinaționale din UE reprezintă o prioritate pentru România

ROMÂNIA13 hours ago

România va avea un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu îl va prezenta mâine la Palatul Cotroceni

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Un nou set de instrumente privind modalitățile de atenuare a interferențelor străine în cercetare și inovare în UE a fost publicat de Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI13 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, scrisoare către Emmanuel Macron prin care solicită ca aderarea României la Schengen să se afle printre obiectivele președinției franceze a Consiliului UE

RUSIA13 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

RUSIA14 hours ago

Antony Blinken îi cere lui Serghei Lavrov continuarea căii diplomatice pentru a detensiona situația generată de consolidarea militară a Rusiei în Ucraina

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Secretarul de stat american, Antony Blinken, vizită oficială în Kiev și Berlin pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea

NATO14 hours ago

Contra-propunerea NATO la garanțiile cerute de Moscova. Jens Stoltenberg Am invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni. Riscul unui conflict este real, dar nu vom face compromisuri în a proteja și apăra aliații

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Noul Bauhaus european: Încep înscrierile pentru premiile pe 2022. Vor fi recompensate ideile care contribuie la crearea unor locuri sustenabile și incluzive

RUSIA13 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN18 hours ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

RUSIA2 days ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA2 days ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA5 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO7 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

Advertisement

Team2Share

Trending