Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen promite ”o Comisie geopolitică”: Care sunt portofoliile-cheie și cine va ocupa cele mai importante poziții în viitoarea Comisie Europeană

Published

on

© https://multimedia.europarl.europa.eu

Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen, prima femeie și întâiul german după 52 de ani în această poziție, va fi o ”Comisie geopolitică”, a promis președinta aleasă a executivului european într-o conferință de presă maraton în care a prezentat componența, structura și portofoliile alocate în Comisia pentru mandatul 2019-2024.

Cu un Colegiu alcătuit din 27 de membri, cu excepția Marii Britanii, Comisia Ursulei von der Leyen va avea trei vicepreședinți executivi, între care Frans Timmermans, Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis, precum și alți cinci vicepreședinți, unul fiind Înaltul Reprezentant Josep Borrell și ceilalți patru provenind din Europa de est și de sud-est.

Această echipă va defini calea europeană: vom acționa cu hotărâre împotriva schimbărilor climatice, ne vom consolida parteneriatul cu Statele Unite, ne vom defini relațiile cu o Chină mai autonomă și vom fi un vecin fiabil, de exemplu pentru Africa. Această echipă va trebui să apere valorile și standardele noastre de nivel mondial. (…) Comisia mea va fi o comisie geopolitică dedicată politicilor durabile și doresc ca Uniunea Europeană să fie gardianul multilateralismului, pentru că știm că suntem mai puternici realizând împreună ceea ce nu putem face singuri”, a promis von der Leyen, în conferința de presă în care a portretizat viitoarea Comisie Europeană cu conturul priorităților asumate în luna iulie în fața Parlamentului European.

von der Leyen, prima femeie aleasă să conducă Comisia Europeană, a propus o listă de comisari desemnați care relevă un echilibru de gen aproape perfect (14 bărbați și 13 femei), o nouă balanță politică între marile forțe pro-europene (PES – 10 comisari, PPE – 9, Renew Europe – 6, Verzi – 1, Conservatori – 1), iar portofoliile alocate pun accentul pe priorități și pe o refacere a echilibrului geografic: trei vicepreședinți executiv cu atribuții sporite, dintre care unul dedicat schimbărilor climatice, un comisar responsabil pentru noua direcție generală pentru industrie de apărare și spațiu și alți cinci vicepreședinți desemnați să se ocupe de valori, democrație, ”modul de viață european” și o Uniune puternică în lume.

Îmi doresc ca Pactul ecologic european să devină un semn distinctiv al Europei. În centrul acestuia se află angajamentul nostru de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic. Acest lucru reprezintă, totodată, un imperativ economic pe termen lung: cei care acționează primii și cel mai rapid vor fi cei care profită de oportunitățile create de tranziția ecologică. Vreau ca Europa să fie avangarda. Vreau ca Europa să fie exportatorul de cunoștințe, de tehnologii și de cele mai bune practici”, a spus von der Leyen, referindu-se la portofoliul pe care i l-a alocat lui Frans Timmermans (Olanda, PES), în prezent prim-vicepreședinte al Comisiei Europene pentru buna reglementare și statul de drept.

Președinta aleasă a executivului european s-a ținut de promisiunea asumată în fața liderilor europeni și a Parlamentului European și, asemenea poziției acordate lui Timmermans, i-a oferit lui Margrethe Vestager (Danemarca, Renew Europe) funcția de vicepreședinte executiv responsabil o Europă pregătită pentru era digitală. Mai mult, Vestager își va păstra mandatul actual, cel de comisar pentru concurență, portofoliu în fruntea căruia a devenit un adversar de temut al giganților IT, îndeosebi Google, Amazon, Facebook sau Apple și a fost poreclită de președintele SUA drept ”tax lady”.

Digitalizarea are un impact uriaș asupra modului în care trăim, muncim și comunicăm. În anumite domenii, Europa trebuie să recupereze un decalaj – cum ar fi în domeniul „business to consumers” – în vreme ce în alte domenii – cum ar fi „business to business” – suntem avangarda. Trebuie să pregătim piața noastră unică pentru era digitală, trebuie să valorificăm la maximum inteligența artificială și tehnologia de lucru cu volumele mari de date, trebuie să îmbunătățim securitatea cibernetică și trebuie să depunem eforturi susținute în favoarea suveranității noastre tehnologice”,  a adăugat von der Leyen privind domeniul alocat lui Vestager.

Pentru a întregi echilibrul politic în ramura celor trei vicepreședinți executivi, Ursula von der Leyen l-a numit într-o poziție similară și pe Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE), vicepreședinte responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor și comisar pentru servicii financiare.

”Avem o economie socială de piață unică. Aceasta este sursa prosperității și echității noastre sociale. Acest lucru este cu atât mai important cu cât ne confruntăm cu o dublă tranziție: climatică și digitală. Valdis Dombrovskis va avea rolul de a reuni aspectele sociale și piața în economia noastră”, a spus von der Leyen despre Dombrovskis, a cărui desemnare în această poziție a avut în vedere atât ultimii cinci ani de membru și vicepreședinte în Comisia Juncker, cât și poziția de prim-ministru al Letoniei ocupată anterior.

În ce-i privește pe ceilalți cinci vicepreședinți, criteriile de alocare a acestor portofolii și poziții sunt variate. Josep Borrell (Spania, PES) a fost deja nominalizat de Consiliul European pentru a deveni viitorul Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate și, potrivit regulilor europene, va fi și vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil cu sarcina unei ”Europe mai puternice pe plan internațional”.

Trei din ceilalți vicepreședinți provin din Est (Cehia, Croația și Slovacia) și unul din Sud-Est (Grecia), într-o tendință clară de a contrabalansa rezultatele negocierilor din vara acestui an, când toate pozițiile cheie au fost preluate de personalități politice din Occident, și de a reda, prin urmare, și un echilibru geografic.

Ceilalți patru vicepreședinți sunt: Věra Jourová (Cehia, Renew Europe): Valori și transparență; Margaritis Schinas (Grecia, PPE): Protejarea modului nostru de viață european; Maroš Šefčovič (Slovacia, PES): Relații interinstituționale și prospectivă; și Dubravka Šuica (Croația, PPE): Democrație și demografie.

În privința lui Sefcovic, actual vicepreședinte în Comisia Juncker, și a lui Schinas, fost deputat în Parlamentul European, funcționar cu o lungă experiență în Comisia Europeană, pozițiile alocate se bazează pe factori precum experiență și calibru politic.

Numirea Verei Jourová, actualmente comisar european pentru justiție, ca vicepreședinte pentru valori și transparență vine după o perioadă în care s-a speculată că acesteia îi va fi atribuit un portofoliu privind statul de drept, într-o încercare a Ursulei von der Leyen de a se apropia de statele Grupului de la Vișegrad, îndeosebi Ungaria și Polonia, țări împotriva cărora instituțiile UE au activat articolul 7 și care au relații tensionate cu Bruxelles-ul și cu actualul prim-vicepreședinte Frans Timmermans. Pe de altă parte, Jourova va împărți domeniul justiției cu comisarul desemnat din partea Belgiei, Didier Reynders, care va coordona portofliul Justiției, inclusiv dimensiunea statului de drept.

În ce o privește pe Dubravka Šuica, numirea ei într-o funcție de vicepreședinte transmite un semnal politic de echilibru. Însărcinată inclusiv cu coordonarea, din partea Comisiei Europene, a activităților pentru Conferința privind viitorul Europei, Šuica se va alătura unei galerii restrânse a reprezentanților celor mai recent aderate țări care au ocupat poziții cheie în Comisia Europeană.

O serie de alte alocări importante de portofolii îi vizează pe Phil Hogan (Irlanda, PPE), pe Sylvie Goulard (Franța, Renew Europe) pe Didier Reynders (Belgia, Renew Europe) și pe Johannes Hahn (Austria, PPE). Cel dintâi va fi comisar european pentru comerț internaționale, poziție din care va trebui să negocieze acordurile comerciale ale Uniunii Europene, inclusiv un posibil acord cu Marea Britanie după Brexit și un acord transatlantic cu SUA. Goulard, fost ministru al Apărării în Franța, va fi comisar pentru piață internă, însă va avea sub coordonarea sa noua Direcție Generală pentru Industria de apărare și Spațiu, domenii față de care Franța președintelui Emmanuel Macron manifestă un sporit interes, cel mai recent exemplu fiind lansarea unui comandament militar pentru spațiu. Portofoliul Justiției, cu accent pe statul de drept, îi va fi alocat lui Didier Reynders (Belgia, Renew Europe). Cel mai vechi membru al Comisiei Europene, Johannes Hahn, se va afla la al treilea mandat de comisar, poziție din care va coordonare domeniul bugetului și administrației, urmând să preia acest mandat într-un timp în care țările membre și instituțiile UE mai au un an la dispoziție pentru a definitiva viitorul cadru financiar multianual al UE.

Pe de altă parte, două alocări controversate de portofolii le vizează pe cele ale lui Margaritis Schinas și László Trócsányi (Ungaria, PPE). Sub apanajul ”modului de viață european”, Schinas va coordona trei domenii diferite – (1) abilități, educație și integrare; (2) migrație; și (3) Uniunea securității.

Referitor la László Trócsányi, fostul ministru al Justiției din guvernul lui Viktor Orban, acesta va fi însărcinat cu portofoliul politicii de vecinătate și al extinderii. Cu o nuanță diferită față de actuala Comisie – unde portofoliul este denumit ”politică de vecinătate și negocieri pentru extindere” – Trócsányi va trebui, între altele, să ofere o perspectivă europeană Balcanilor de Vest și să aprofundeze relațiile cu țările din Parteneriatul Estic, inclusiv în direcția respectării statului de drept, un subiect în privința căruia Bruxelles-ul și Budapesta au intrat de multe ori în coliziune.

Citiți și Ursula von der Leyen a prezentat structura Comisiei Europene pentru mandatul 2019-2024: ”Această echipă va defini calea europeană”. Rovana Plumb primește portofoliul Transporturilor

Din componența și structura viitoarei Comisiii Europene face parte și nominalizarea României pentru funcția de comisar european, Rovana Plumb, care va primi portofoliul Transporturilor.

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a trimis marți scrisori privind așteptările sale tuturor comisarilor europeni care au fost desemnați pentru a deveni membri ai executivului european în perioada 2019-2024, inclusiv comisarului nominalizat din partea României, Rovana Plumb.

În scrisoarea de misiune, în care von der Leyen o anunță pe Plumb că i-a alocat portofoliul Transporturilor și îi transmite acesteia care sunt așteptările și obiectivele subsumate domeniului menționat.

Citiți și Ursula von der Leyen, scrisoare către Rovana Plumb. Ce așteptări are președinta aleasă a Comisiei Europene de la viitorul comisar european pentru Transporturi

În scrisoare, președintele ales al Comisiei Europene precizează că ”transportul durabil, sigur și accesibil” reprezintă principal obiectiv pentru mandatul Rovanei Plumb în următorii cinci ani.

Ursula von der Leyen îi solicită lui Plumb să elaboreze o strategie cuprinzătoare pentru mobilitate durabilă și inteligentă și să extindă Sistemul de comercializare a emisiilor către sectorul maritim.

Între altele, președinta aleasă a Comisiei Europene îi transmite comisarului desemnat că va trebui să contribuie la atingerea obiectivului privind reducerea poluării, la revizuirea Directivei de taxare în domeniul energiei pentru a o actualiza în conformitate cu ambițiile climatice ale UE.

”Va trebui să asiguri modernizarea continuă a sistemelor cheie de transport”, i-a mai scris von der Leyen, oferind ca exemple completarea legăturilor de infrastructură și a Rețelei Trans-europene de transport ”cât mai repede cu putință”.

Potrivit scrisorii transmise, Ursula von der Leyen îi mai solicită Rovanei Plumb să asigure, în contextul modernizării transporturilor, respectarea drepturilor pasagerilor, necesitatea menținerii standardelor de înaltă siguranță, precum și implementarea utilizării duale a proiectelor de infrastructură pentru a îmbunătăți mobilitatea militară, prin utilizarea fondurilor disponibile în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Apple contestă în justiție taxele retroactive de 13 miliarde de euro impuse de Comisia Europeană, decizie despre care gigantul american a spus că ”sfidează realitatea și bunul-simț”

Published

on

Apple a deschis marți o acțiune în justiție împotriva Comisiei Europene, pentru a contesta decizia acesteia de a-i impune plata unor taxe retroactive de 13 miliarde de euro în Irlanda, într-un caz de referinţă în campania UE de a combate eludarea taxelor de către companiile multinaţionale, anunță Reuters, citat de Adevărul.ro.

Producătorul de iPhone-uri a trimis o delegaţie formată din şase persoane, în frunte cu directorul financiar Luca Maestri, la o audiere de două zile la Curtea Generală din Luxemburg, a doua cea mai înaltă curte a UE.

Solicitarea Uniunii Europene înaintată gigantului american Apple de a rambursa 13 miliarde de euro Dublinului în contul sumelor pe care nu le-a plătit anterior, grație unui tratament fiscal avantajos oferit în trecut de guvernul irlandez, ”sfidează realitatea și bunul-simț”, a declarat compania americană, potrivit Reuters.

Avocatul gigantului american a pledat în fața instanței, spunând că majoritatea taxelor sunt datorate în Statele Unite pentru că majoritatea valorii produselor sale, între care designul, proiectarea şi dezvoltarea sunt create acolo.

În august 2016, Comisia a decis că în în perioada 1991-2007, Irlanda a luat decizii care au redus în mod artificial obligaţiile fiscale ale Apple pentru o perioadă de peste două decenii, ceea ce a reprezentat ajutoare de stat ilegale.

Comisarul pentru concurenţă Margrethe Vestager s-a referit la o taxă de 0,005% plătită de principala filială a Apple din irlanda în 2014, ca exemplu de impozit neobişnuit de mic plătit de companie.

Irlanda, care a acuzat Comisia că îşi depăşeşte atribuţiile şi încalcă suveranitatea naţională, contestă la rândul ei decizia UE.

Regimul fiscal irlandez este o atracţie importantă pentru companiile multinaţionale, unde lucrează circa 10% din forţa de muncă a ţării. Luxembourgul susţine Irlanda, în timp ce Polonia susţine Comisia.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă reorganizarea masivă de pe piaţa germană a energiei: “Este important ca toţi cetăţenii şi afacerile din UE să cumpere gaze şi electricitate la preţuri competitive”

Published

on

©️ European Commission

Comisia Europeană a luat măsuri prin care oferă posibilitatea cetățenilor europeni și afacerilor din UE să cumpere gaze și electricitate la prețuri competitive. Astfel, piața germană a energiei va fi reorganizată masiv.

Potrivit comunicatului Comisiei Europene, cele mai mari companii de utilităţi din Germania nu vor mai concura una împotriva celeilalte. Astfel E.ON va trebui să achiziţioneze Innogy, subsidiara rivalei RWE, în scopul de a prezerva concurenţa în Germania şi în ţările vecine, relatează presa străină și Agerpres.

Anul trecut, E.ON a anunţat că vrea să preia Innogy, divizia de energie regenerabilă a rivalei RWE AG, într-o tranzacţie complexă, evaluată la aproximativ 20 de miliarde de euro (25 miliarde de dolari). Este cel mai important proces de restructurare de pe piaţa energiei din Germania, după ce cancelarul Angela Merkel a anunţat că statul german va renunţa în totalitate la energia nucleară până în 2022, în urma dezastrului atomic de la Fukushima (Japonia).

Comisarul Margrethe Vestager, responsabil cu politica de concurență în colegiul comisarilor, a declarat: „Este important ca toți europenii și întreprinderile să cumpere electricitate și gaz la prețuri competitive. Astăzi, putem aproba achiziția Innogy de către E.ON, deoarece angajamentele oferite de E.ON vor asigura că fuziunea nu va conduce la o alegere diminuată și la prețuri mai mari în țările în care operează aceste companii.”

Ce urmează: 

E.ON nu va mai produce electricitate şi se va concentra pe reţelele operaţionale de energie şi vânzarea electricităţii către consumatorii finali.

În principiu, acordul implică schimburi de active şi de acţiuni, ca parte a restructurării majore a pieţei energiei din Germania, într-o perioadă în care cea mai mare economie europeană renunţă la combustibilii clasici în favoarea energiei regenerabile.

În prima etapă, vânzarea Innogy va avea ca rezultat deţinerea unei participaţii minoritare de către RWE în E.ON.

Astfel, E.ON va achiziţiona întreaga participaţie de 76,8% deţinută de RWE în Innogy, iar RWE va deţine în schimb 16,7% din E.ON. De asemenea, E.ON va face o ofertă acţionarilor minoritari ai Innogy, care evaluează compania la 40 de euro per titlu, sau aproximativ 22 de miliarde de euro în total. Vineri, acţiunile Innogy au închis la 34,53 euro.

RWE va face o plată în numerar de 1,5 miliarde de euro către E.ON.

Obiectivul E.ON este să se concentreze pe retail, reţele de energie şi soluţii pentru clienţi, în timp ce RWE va prelua generarea energiei regenerabile a ambelor companii.

De asemenea, E.ON va transfera către RWE majoritatea afacerii sale de energie regenerabilă şi interesele minoritare deţinute de subsidiara sa PreussenElektra în centrale nucleare operate de RWE.

Grupul german E.ON are o prezenţă importantă pe piaţa din România. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Frans Timmermans transmite Poloniei și Ungariei că lupta pentru respectarea statului de drept nu se încheie odată cu preluarea mandatului din Comisia von der Leyen: Veți vedea alți comisari, dar același angajament

Published

on

© https://newsroom.consilium.europa.eu

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans a avertizat luni Varșovia și Budapesta că Bruxelles-ul va continua să facă presiuni pentru respectarea statului de drept și după ce își va prelua mandatul de vicepreședinte executiv, însărcinat cu activitatea privind Pactul ecologic european, anunță Politico Europe.

Timmermans, vârful de lance al acțiunilor concertate ale insituțiilor europene ce au vizat stoparea derapajelor Poloniei și Ungariei – țări împotriva cărora a fost activat articolul 7 din cadrul Tratatului de la Lisabona – de la valorile europene, a dat asigurări că munca pe care el a început-o în timpul Comisiei Juncker va continua și după ce își va prelua atribuțiile de vicepremier executiv, având de gestionat în viitoare Comisie von der Leyen politicile climatice, coordonând activitatea cu privire la Pactul ecologic europen.

”Le spun foarte clar tuturor celor care cred că acest lucru reprezintă un fel de sfârșit de eră și că se va pune capăt acestei dezbateri pentru că voi preda portofoliul colegilor mei: absolut greșit”, le-a spus Timmermans reporterilor după reuniunea Consiliul Afaceri Generale (CAG), unde miniștrii afacerilor europene din țările membre ale Uniunii Europene au discutat despre statul de drept din Ungaria, dar și despre condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

”Când s-a adresat Parlamentului, președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a fost foarte clar că va continua să urmărească respectarea statului de drept de către toate statele membre. Deci da, veți vedea alți comisari stând aici, mai puțin păr facial, dar același angajament, aceeași hotărâre privin ceea ce noi credem că este un element central al cooperării europene”, a completat prim-vicepreședintele Comisiei Europene.

Statul de drept este un principiu-cheie în statele democratice și Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană menționează respectarea statului de drept ca fiind una dintre valorile pe care se întemeiază UE. O încălcare a valorilor UE justifică o reacție la nivelul UE – reacție  prevăzută de procedura de la Articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Eurodeputații au votat la 12 septembrie 2018, cu o largă majoritate de 448 de voturi pentru, activarea articolului 7 din cadrul Tratatului de la Lisabona în cazul Ungariei pentru că a încălcat valorile UE.

La 20 septembrie, Parlamentul European a transmis Consiliului UE o propunere prin care solicită țărilor membre să stabilească existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a statului de drept.

Citiți și:
Ungaria amenință că va bloca bugetul UE 2021-2027 dacă alocarea fondurilor europene va fi condiționată de statul de drept

Definit în mass-media drept ”opțiunea nucleară”, articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene a fost declanșat până în prezent de două ori, de către Comisia Europeană în cazul Poloniei și de către Parlamentul European în privința Ungariei.

De altfel, Consiliul UE informează că ”la rubrica „Diverse”, Comisia va informa miniștrii cu privire la situația actuală a statului de drept în Polonia”.

Potrivit prevederilor cuprinse la aliniatul unu al articolului 7, acesta poate fi activat de Comisia Europeană, de Parlamentul European sau de o treime din statele membre în cazul în care constată ”existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru”.

Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză și îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeași procedură.

Ulterior, Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existența unei încălcări grave și persistente a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru, după ce a invitat acel stat membru să-și prezinte observațiile.

În cazul în care Consiliul European face constatarea menționată, Consiliul Uniunii Europene, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending