Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen promite ”o Comisie geopolitică”: Care sunt portofoliile-cheie și cine va ocupa cele mai importante poziții în viitoarea Comisie Europeană

Published

on

© https://multimedia.europarl.europa.eu

Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen, prima femeie și întâiul german după 52 de ani în această poziție, va fi o ”Comisie geopolitică”, a promis președinta aleasă a executivului european într-o conferință de presă maraton în care a prezentat componența, structura și portofoliile alocate în Comisia pentru mandatul 2019-2024.

Cu un Colegiu alcătuit din 27 de membri, cu excepția Marii Britanii, Comisia Ursulei von der Leyen va avea trei vicepreședinți executivi, între care Frans Timmermans, Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis, precum și alți cinci vicepreședinți, unul fiind Înaltul Reprezentant Josep Borrell și ceilalți patru provenind din Europa de est și de sud-est.

Această echipă va defini calea europeană: vom acționa cu hotărâre împotriva schimbărilor climatice, ne vom consolida parteneriatul cu Statele Unite, ne vom defini relațiile cu o Chină mai autonomă și vom fi un vecin fiabil, de exemplu pentru Africa. Această echipă va trebui să apere valorile și standardele noastre de nivel mondial. (…) Comisia mea va fi o comisie geopolitică dedicată politicilor durabile și doresc ca Uniunea Europeană să fie gardianul multilateralismului, pentru că știm că suntem mai puternici realizând împreună ceea ce nu putem face singuri”, a promis von der Leyen, în conferința de presă în care a portretizat viitoarea Comisie Europeană cu conturul priorităților asumate în luna iulie în fața Parlamentului European.

von der Leyen, prima femeie aleasă să conducă Comisia Europeană, a propus o listă de comisari desemnați care relevă un echilibru de gen aproape perfect (14 bărbați și 13 femei), o nouă balanță politică între marile forțe pro-europene (PES – 10 comisari, PPE – 9, Renew Europe – 6, Verzi – 1, Conservatori – 1), iar portofoliile alocate pun accentul pe priorități și pe o refacere a echilibrului geografic: trei vicepreședinți executiv cu atribuții sporite, dintre care unul dedicat schimbărilor climatice, un comisar responsabil pentru noua direcție generală pentru industrie de apărare și spațiu și alți cinci vicepreședinți desemnați să se ocupe de valori, democrație, ”modul de viață european” și o Uniune puternică în lume.

Îmi doresc ca Pactul ecologic european să devină un semn distinctiv al Europei. În centrul acestuia se află angajamentul nostru de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic. Acest lucru reprezintă, totodată, un imperativ economic pe termen lung: cei care acționează primii și cel mai rapid vor fi cei care profită de oportunitățile create de tranziția ecologică. Vreau ca Europa să fie avangarda. Vreau ca Europa să fie exportatorul de cunoștințe, de tehnologii și de cele mai bune practici”, a spus von der Leyen, referindu-se la portofoliul pe care i l-a alocat lui Frans Timmermans (Olanda, PES), în prezent prim-vicepreședinte al Comisiei Europene pentru buna reglementare și statul de drept.

Președinta aleasă a executivului european s-a ținut de promisiunea asumată în fața liderilor europeni și a Parlamentului European și, asemenea poziției acordate lui Timmermans, i-a oferit lui Margrethe Vestager (Danemarca, Renew Europe) funcția de vicepreședinte executiv responsabil o Europă pregătită pentru era digitală. Mai mult, Vestager își va păstra mandatul actual, cel de comisar pentru concurență, portofoliu în fruntea căruia a devenit un adversar de temut al giganților IT, îndeosebi Google, Amazon, Facebook sau Apple și a fost poreclită de președintele SUA drept ”tax lady”.

Digitalizarea are un impact uriaș asupra modului în care trăim, muncim și comunicăm. În anumite domenii, Europa trebuie să recupereze un decalaj – cum ar fi în domeniul „business to consumers” – în vreme ce în alte domenii – cum ar fi „business to business” – suntem avangarda. Trebuie să pregătim piața noastră unică pentru era digitală, trebuie să valorificăm la maximum inteligența artificială și tehnologia de lucru cu volumele mari de date, trebuie să îmbunătățim securitatea cibernetică și trebuie să depunem eforturi susținute în favoarea suveranității noastre tehnologice”,  a adăugat von der Leyen privind domeniul alocat lui Vestager.

Pentru a întregi echilibrul politic în ramura celor trei vicepreședinți executivi, Ursula von der Leyen l-a numit într-o poziție similară și pe Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE), vicepreședinte responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor și comisar pentru servicii financiare.

”Avem o economie socială de piață unică. Aceasta este sursa prosperității și echității noastre sociale. Acest lucru este cu atât mai important cu cât ne confruntăm cu o dublă tranziție: climatică și digitală. Valdis Dombrovskis va avea rolul de a reuni aspectele sociale și piața în economia noastră”, a spus von der Leyen despre Dombrovskis, a cărui desemnare în această poziție a avut în vedere atât ultimii cinci ani de membru și vicepreședinte în Comisia Juncker, cât și poziția de prim-ministru al Letoniei ocupată anterior.

În ce-i privește pe ceilalți cinci vicepreședinți, criteriile de alocare a acestor portofolii și poziții sunt variate. Josep Borrell (Spania, PES) a fost deja nominalizat de Consiliul European pentru a deveni viitorul Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate și, potrivit regulilor europene, va fi și vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil cu sarcina unei ”Europe mai puternice pe plan internațional”.

Trei din ceilalți vicepreședinți provin din Est (Cehia, Croația și Slovacia) și unul din Sud-Est (Grecia), într-o tendință clară de a contrabalansa rezultatele negocierilor din vara acestui an, când toate pozițiile cheie au fost preluate de personalități politice din Occident, și de a reda, prin urmare, și un echilibru geografic.

Ceilalți patru vicepreședinți sunt: Věra Jourová (Cehia, Renew Europe): Valori și transparență; Margaritis Schinas (Grecia, PPE): Protejarea modului nostru de viață european; Maroš Šefčovič (Slovacia, PES): Relații interinstituționale și prospectivă; și Dubravka Šuica (Croația, PPE): Democrație și demografie.

În privința lui Sefcovic, actual vicepreședinte în Comisia Juncker, și a lui Schinas, fost deputat în Parlamentul European, funcționar cu o lungă experiență în Comisia Europeană, pozițiile alocate se bazează pe factori precum experiență și calibru politic.

Numirea Verei Jourová, actualmente comisar european pentru justiție, ca vicepreședinte pentru valori și transparență vine după o perioadă în care s-a speculată că acesteia îi va fi atribuit un portofoliu privind statul de drept, într-o încercare a Ursulei von der Leyen de a se apropia de statele Grupului de la Vișegrad, îndeosebi Ungaria și Polonia, țări împotriva cărora instituțiile UE au activat articolul 7 și care au relații tensionate cu Bruxelles-ul și cu actualul prim-vicepreședinte Frans Timmermans. Pe de altă parte, Jourova va împărți domeniul justiției cu comisarul desemnat din partea Belgiei, Didier Reynders, care va coordona portofliul Justiției, inclusiv dimensiunea statului de drept.

În ce o privește pe Dubravka Šuica, numirea ei într-o funcție de vicepreședinte transmite un semnal politic de echilibru. Însărcinată inclusiv cu coordonarea, din partea Comisiei Europene, a activităților pentru Conferința privind viitorul Europei, Šuica se va alătura unei galerii restrânse a reprezentanților celor mai recent aderate țări care au ocupat poziții cheie în Comisia Europeană.

O serie de alte alocări importante de portofolii îi vizează pe Phil Hogan (Irlanda, PPE), pe Sylvie Goulard (Franța, Renew Europe) pe Didier Reynders (Belgia, Renew Europe) și pe Johannes Hahn (Austria, PPE). Cel dintâi va fi comisar european pentru comerț internaționale, poziție din care va trebui să negocieze acordurile comerciale ale Uniunii Europene, inclusiv un posibil acord cu Marea Britanie după Brexit și un acord transatlantic cu SUA. Goulard, fost ministru al Apărării în Franța, va fi comisar pentru piață internă, însă va avea sub coordonarea sa noua Direcție Generală pentru Industria de apărare și Spațiu, domenii față de care Franța președintelui Emmanuel Macron manifestă un sporit interes, cel mai recent exemplu fiind lansarea unui comandament militar pentru spațiu. Portofoliul Justiției, cu accent pe statul de drept, îi va fi alocat lui Didier Reynders (Belgia, Renew Europe). Cel mai vechi membru al Comisiei Europene, Johannes Hahn, se va afla la al treilea mandat de comisar, poziție din care va coordonare domeniul bugetului și administrației, urmând să preia acest mandat într-un timp în care țările membre și instituțiile UE mai au un an la dispoziție pentru a definitiva viitorul cadru financiar multianual al UE.

Pe de altă parte, două alocări controversate de portofolii le vizează pe cele ale lui Margaritis Schinas și László Trócsányi (Ungaria, PPE). Sub apanajul ”modului de viață european”, Schinas va coordona trei domenii diferite – (1) abilități, educație și integrare; (2) migrație; și (3) Uniunea securității.

Referitor la László Trócsányi, fostul ministru al Justiției din guvernul lui Viktor Orban, acesta va fi însărcinat cu portofoliul politicii de vecinătate și al extinderii. Cu o nuanță diferită față de actuala Comisie – unde portofoliul este denumit ”politică de vecinătate și negocieri pentru extindere” – Trócsányi va trebui, între altele, să ofere o perspectivă europeană Balcanilor de Vest și să aprofundeze relațiile cu țările din Parteneriatul Estic, inclusiv în direcția respectării statului de drept, un subiect în privința căruia Bruxelles-ul și Budapesta au intrat de multe ori în coliziune.

Citiți și Ursula von der Leyen a prezentat structura Comisiei Europene pentru mandatul 2019-2024: ”Această echipă va defini calea europeană”. Rovana Plumb primește portofoliul Transporturilor

Din componența și structura viitoarei Comisiii Europene face parte și nominalizarea României pentru funcția de comisar european, Rovana Plumb, care va primi portofoliul Transporturilor.

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a trimis marți scrisori privind așteptările sale tuturor comisarilor europeni care au fost desemnați pentru a deveni membri ai executivului european în perioada 2019-2024, inclusiv comisarului nominalizat din partea României, Rovana Plumb.

În scrisoarea de misiune, în care von der Leyen o anunță pe Plumb că i-a alocat portofoliul Transporturilor și îi transmite acesteia care sunt așteptările și obiectivele subsumate domeniului menționat.

Citiți și Ursula von der Leyen, scrisoare către Rovana Plumb. Ce așteptări are președinta aleasă a Comisiei Europene de la viitorul comisar european pentru Transporturi

În scrisoare, președintele ales al Comisiei Europene precizează că ”transportul durabil, sigur și accesibil” reprezintă principal obiectiv pentru mandatul Rovanei Plumb în următorii cinci ani.

Ursula von der Leyen îi solicită lui Plumb să elaboreze o strategie cuprinzătoare pentru mobilitate durabilă și inteligentă și să extindă Sistemul de comercializare a emisiilor către sectorul maritim.

Între altele, președinta aleasă a Comisiei Europene îi transmite comisarului desemnat că va trebui să contribuie la atingerea obiectivului privind reducerea poluării, la revizuirea Directivei de taxare în domeniul energiei pentru a o actualiza în conformitate cu ambițiile climatice ale UE.

”Va trebui să asiguri modernizarea continuă a sistemelor cheie de transport”, i-a mai scris von der Leyen, oferind ca exemple completarea legăturilor de infrastructură și a Rețelei Trans-europene de transport ”cât mai repede cu putință”.

Potrivit scrisorii transmise, Ursula von der Leyen îi mai solicită Rovanei Plumb să asigure, în contextul modernizării transporturilor, respectarea drepturilor pasagerilor, necesitatea menținerii standardelor de înaltă siguranță, precum și implementarea utilizării duale a proiectelor de infrastructură pentru a îmbunătăți mobilitatea militară, prin utilizarea fondurilor disponibile în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune lansarea Conferinței privind viitorul Europei într-un moment istoric: la 9 mai 2020, de Ziua Europei

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a propus miercuri ca lansarea oficială a Conferinței privind viitorul Europei să aibă loc la 9 mai 2020, de Ziua Europei, marcând astfel aniversarea a 70 de ani de la Declarația Schuman și a 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, asumându-și în această privință poziția Parlamentului European adoptată săptămâna trecută. Totodată, această propunere are o însemnătate aparte și pentru România: anul trecut, la 9 mai 2019, România a găzduit, la Sibiu, prima reuniune a șefilor de stat sau de guvern din UE organizată vreodată de Ziua Europei, încheiată cu angajamentul liderilor europeni de a apăra o singură Europă, de la nord la sud și de la est la vest.

Executivul european și-a prezentat miercuri ideile pentru creionarea marilor teme de discuție ale Conferinței privind viitorul Europei, care ar urma să fie lansată de Ziua Europei și să se desfășoare timp de doi ani, devenind a treia instituție a Uniunii Europene, după Parlamentul European și Consiliul European, care își adoptă poziția cu privire la această Conferință. 

”Comunicarea adoptată reprezintă contribuția Comisiei Europeană la dezbaterile aprinse care au loc deja cu privire la Conferința privind viitorul Europei – un proiect care a fost anunțat de președinta Ursula von der Leyen în orientările sale politice și care urmărește să le ofere europenilor posibilitatea de a avea un cuvânt mai greu de spus cu privire la ceea ce face Uniunea Europeană și cum se pune în slujba cetățenilor”, informează Comisia Europeană într-un comunicat.

Conferința va beneficia de învățămintele desprinse din experiențele anterioare, de exemplu din dialogurile cu cetățenii, dar introduce și o multitudine de elemente noi menite să atragă o audiență mai largă și să consolideze căile prin care cetățenii pot influența acțiunile viitoare ale UE. Conferința va crea premisele pentru o dezbatere deschisă, incluzivă, transparentă și structurată cu cetățeni veniți din orizonturi profesionale diverse și din toate categoriile sociale. Comisia se angajează să transpună în acțiuni concrete rezultatele dezbaterilor.

Ce propune Comisia Europeană? Ursula von der Leyen: Cetățenii trebuie să se afle în centrul tuturor politicilor noastre

Comisia propune două direcții de lucru paralele pentru dezbateri. Prima ar trebui să se axeze pe prioritățile UE și pe obiectivele pe care Uniunea ar trebui să le urmărească, printre care se numără combaterea schimbărilor climatice și provocările de mediu, o economie aflată în slujba cetățenilor, echitatea socială și egalitatea, transformarea digitală a Europei, promovarea valorilor noastre europene, afirmarea mai puternică a vocii UE în lume sau consolidarea bazelor democratice ale Uniunii. Cea de a doua direcție de lucru ar trebui să se axeze pe abordarea unor teme legate în mod specific de procesele democratice și de aspectele instituționale, în special de sistemul candidaților cap de listă și de listele transnaționale pentru alegerile pentru Parlamentul European.

”Cetățenii trebuie să se afle în centrul tuturor politicilor noastre. Îmi doresc, așadar, ca toți europenii să contribuie activ la Conferința privind viitorul Europei și să joace un rol primordial în stabilirea priorităților Uniunii Europene. Doar împreună putem construi Uniunea noastră de mâine”, a spus Ursula von der Leyen.

Însărcinată cu coordonarea acestui proiect, Dubravka Šuica, vicepreședinta Comisiei Europene pentru democrație și demografie, a declarat că ”Conferința privind viitorul Europei este o ocazie unică de a reflecta împreună cu cetățenii, de a-i asculta, de a intra în dialog cu ei, de a le răspunde și de a explica”.

”Vom consolida încrederea între instituțiile UE și cei în slujba cărora lucrăm. Este șansa noastră de a arăta cetățenilor că vocea lor este auzită în Europa”, a completat Šuica, care va coordona activitatea Comisiei Europene legată de Conferință și va benefica în acest sens de sprijinul vicepreședintei Vera Jourová pentru aspectele instituționale și al vicepreședintelui Maros Šefčovič pentru dimensiunea prospectivă și aspectele interinstituționale.

Comisia Europeană consideră conferința drept un forum deschis tuturor, nu numai celor care locuiesc în capitalele Europei, ci cetățenilor din toate colțurile Uniunii. Sunt invitate să participe la discuții și celelalte instituții ale UE, parlamentele naționale, partenerii sociali, autoritățile locale și regionale și societatea civilă. O platformă online multilingvă va asigura transparența dezbaterilor și va permite o participare cât mai largă. Astfel, Comisia Europeană s-a angajat să ia, împreună cu celelalte instituții ale UE, măsurile cele mai eficace pentru ca ideile și părerile exprimate de cetățeni să fie integrate în procesul de elaborare a politicilor UE.

Trebuie precizat că poziția Comisiei Europene apare după ce Parlamentul European și Consiliul European și-au definitivat și ele contribuția la Conferința privind viitorul Europei. 

Parlamentul European a propus organizarea ”mai multor agore ale cetățenilor și tinerilor” și lansarea Conferinței pe 9 mai 2020

Parlamentul European, în rezoluția sa din 15 ianuarie 2020, a făcut apel la un proces deschis și transparent, care să asigure o abordare incluzivă, participativă și echilibrată față de cetățeni și de părțile interesate.

Eurodeputații au solicitat ca cetățenii și tinerii ”să dea tonul” pentru reforma Uniunii Europene și în care propun organizarea unor ”agore tematice” ale cetățenilor din toată Europa. Parlamentul European precizează că negocierile cu Comisia și Consiliul European ar trebui încheiate la timp pentru ca această Conferință să fie lansată cu prilejul Zilei Europei din 2020 (9 mai) și să aibă loc până în vara anului 2022.

Pe lângă sprijinul la nivel înalt din partea președinților celor trei instituții principale ale UE, Parlamentul European a îndemnat Consiliul și Comisia Europeană să își exprime angajamentul față de o posibilă schimbare a tratatelor.

Mai mult, Conferința președinților din Parlamentul European l-a propus pe Guy Verhofstadt, fostul lider al Grupului ALDE, actualmente Renew Europe din Parlamentul European, să devină președintele Conferinței privind viitorul Europei.

Liderii europeni pregătesc terenul pentru reformarea UE: Emmanuel Macron, Klaus Iohannis și ceilalți lideri susțin lansarea ”Conferinței privind viitorul Europei”

Între timp, în concluziile sale din 12 decembrie 2019, Consiliul European a îndemnat președinția croată să înceapă să lucreze la definitivarea poziției Consiliului. Președinția croată a inclus, la rândul său, conferința printre prioritățile pe care și le-a fixat pentru mandatul său la președinția rotativă a Consiliului.

”Conferința ar trebui să contribuie la dezvoltarea politicilor noastre pe termen mediu și lung, astfel încât să fim în măsură să abordăm mai bine provocările actuale și viitoare”, au spus liderii în decembrie trecut, având în vedere că la summitul din 20-21 iunie 2019 a fost adoptată Agenda Strategică a UE 2019-2024, prin care Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Agenda Strategică a Liderilor pentru perioada 2019-2024 are ca moment predecesor Summitul de la Sibiu, din 9 mai 2019, când șefii de stat sau de guvern din UE și-au luat angajamentul de a apăra o singură Europă, de la nord la sud și de la est la vest.

În egală măsură, în concluziile lor, liderii europeni propun valorificarea dialogurilor cu cetățenii purtate cu succes în ultimii doi ani și să prevadă o amplă consultare a cetățenilor în cursul procesului.

”Conferința trebuie să implice Consiliul, Parlamentul European și Comisia, cu respectarea deplină a echilibrului interinstituțional și a rolurilor acestora, astfel cum sunt definite în tratate. Consiliul European subliniază că este nevoie de un proces incluziv, în care toate statele membre să fie implicate în mod egal. Instituțiile și statele membre ale UE, inclusiv parlamentele lor, ar trebui să își asume în mod egal acest proiect”, se mai arată în concluziile Consiliului European.

Declarație comună a Comisiei, Parlamentului și Consiliului

Potrivit comunicării de miercuri a Comisiei Europene, executivul de la Bruxelles consideră că este crucial ca cele trei instituții să formuleze o declarație comună în care să fie precizate conceptul, structura, sfera de acțiune și calendarul Conferinței privind viitorul Europei și să se stabilească un set de principii și obiective agreate de toate părțile.

Această declarație va putea fi mai apoi semnată și de alți actori publici, fie ei instituții, organizații sau alte părți interesate. Parlamentele și actorii naționali și regionali joacă un rol important în cadrul conferinței și ar trebui să fie încurajați să organizeze evenimente legate de conferință.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european pentru transport Adina Vălean participă la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde va susține un discurs privind viitorul mobilității

Published

on

© European Parliament

Comisarul european pentru transport, Adina Vălean, va participa joi la Forumul Economic Mondial de la Davos, acolo unde va avea întrevederi cu importanți oficiali, inclusiv cu secretarul american pentru transport, și va susține un discurs introductiv în cadrul panelului privind viitorul mobilității.

Potrivit programului său oficial, Vălean își va începe ziua la Davos cu o serie de întrevederi bilaterale cu Cristoph Wolff, șeful departamentului privind viitorul mobilității în cadrul World Economic Forum și Elaine Chao, secretarul american pentru transport.

În cursul zilei, comisarul european pentru transport se va adresa unei audiențe de 900 de persoane în cadrul panelului ”Viitorul mobilității”.

Ulterior, Adina Vălean va fi prezentă la două sesiuni de lucru cu ușile închise privind tematicile ”Clean Skies of Tomorow” și ”Circular Car”, alături de secretarul general al Organizației Internaționale a Aviației Civile, de președintele COP26.

În cadrul sesiunii ”Circular Car”, discuțiile vor fi moderate de Ernest Moniz, fost secretar american al energiei.

Adina Vălean și-a preluat atribuțiile de comisar european pentru transport la 1 decembrie ca parte a instalării în funcție a noii Comisii Europene. Între atribuțiile sale figurează ca principal obiectiv, pentru următorii cinci ani, implementarea unui ”transport durabil, sigur și accesibil” la nivel european.

Pe de altă parte, coordonarea domeniului transporturilor la nivelul UE este importantă și din perspectiva Pactului Ecologic European.

În ambițiosul plan lansat de Comisia Europeană și care conține 50 de acțiuni concrete până în 2050 este prevăzută și reducerea cu 90% a emisiilor din domeniul transporturilor până în anul 2050, întrucât transporturile produc în prezent 25% din emisiile de gaze cu efect de seră.

Cea de-a 50-a ediție a prestigiosului Forum Economic Mondial de la Davos, o reuniune anuală a elitelor politice și de afaceri globale și care anul acesta stă sub schimbărilor climatice și turbulențelor mondiale, se desfășoară de marți până vineri în faimoasa stațiune din Alpii elvețieni. Aproximativ 3.000 de participanţi din 117 ţări participă la cea de-a 50-a reuniune anuală, printre aceştia numărându-se preşedintele american Donald Trump, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, precum și pe tânăra activistă de mediu Greta Thunberg.

Temele majore care domină în mod tradițional Forumul de la Davos – evoluțiile comerțului și economiei globale, a patra revoluție industrială și influența companiilor tehnologice, viitorul multilateralismului și al globalizării, precum și ordinea geopolitică a lumii – ar putea fi eclipsate în acest an de criza climatică. Pentru prima dată, anul acesta, Raportul anual al Forumului Economic Mondial plasează criza ecologică în top cinci riscuri cu un impact major asupra lumii în deceniul următor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Forumul Economic Mondial de la Davos: Ursula von der Leyen reafirmă că ”Europa va fi primul continent neutru climatic” și face apel pentru o ”geopolitică a intereselor reciproce”

Published

on

© World Economic Forum/ Flickr

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a prevalat, miercuri, de primul său discurs în fața elitei globale prezente la Forumul Economic de la Davos în calitate de șefă a executivului european, reafirmând ambiția că ”Europa va fi primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050”, vorbind despre ”geopolitica intereselor reciproce” în ce privește politica externă a Uniunii Europene și argmentând în favoarea devizei că Europa ”de a-și modela singură viitorul”. von der Leyen a vorbit și despre o altă premieră pe care UE o implementează – Europe Open Science Cloud -, dar și despre prietenia europeano-britanică dincolo de Brexit.

Pactul Ecologic European este noua strategie de creștere a Europei. Trebuie să acționăm acum. De aceea, Comisia Europeană a prezentat Pactul Ecologic European drept principala sa prioritate. Europa va deveni primul continent care va fi neutru din punct de vedere climatic până în 2050”, a spus von der Leyen, într-un discurs contrastant cu cel al președintelui american Donald Trump, care neagă fenomenul schimbărilor climatice, inclusiv în pofida riscurilor anunțate de Forumul Economic Mondial privind criza climatică care influența următorii zece ani la scară globală.

De asemenea, von der Leyen a cerut țărilor lumii să dezvolte condiții de concurență echitabile pentru a ”ne asigura că nu importăm pur și simplu CO2 din altă parte”.

Afirmațiile sale au venit și în contextul în care Comisia von der Leyen a prezentat săptămâna trecută, la Strasbourg planul de investiţii pentru Planul ecologic european, care are scopul de a mobiliza investiţii publice şi a contribui la deblocarea de fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale Uniunii Europene, în special InvestEU. Potrivit executivului european, acest plan va duce la investiţii în valoare de cel puţin 1.000 de miliarde de euro.

În ce privește dimensiunea politicii externe, von der Leyen a menționat eforturile făcute de Uniunea Europeană în direcția apărării europene, subliniind caracterul distinct al capabilităților europene față de cele ale, dar și complementaritatea acestora cu Alianța Nord-Atlantică.

”Este nevoie de foarte puțină putere pentru a rupe un echilibru fragil – dar adevărata putere este atunci când putem reface piesele din nou. Am învățat cât de important este să investim mai mult în stabilitatea pe termen lung”, a spus von der Leyen, descriind necesitatea ”geopoliticii intereselor reciproce”, mai ales în contextul crizei din Orientul Mijlociu sau din Libia. De altfel, șefa executivului european și-a intitulat Comisia sa europeană drept una ”geopolitică”.

În acest context, președintele Comisiei Europene recunoscut că dimensiunea de hard power este importantă, dar ea trebuie dublată de diplomație, soluționare a conflictului și dialog, ca metode de soft power.

De asemenea, șefa executivului european a mai arătat că Europa este primul continent care lansează un spațiu digital certificat și sigur unde cercetătorii își pot stoca datele – Europe Open Science Cloud.

”Suntem primii din lume în acest sens”, a spus ea, precizând că Uniunea Europeană va contura astfel importanța protejării datelor cu caracter personal.

De asemenea, a cerut celorlalți actori globali să dezvolte un cadru pentru inteligență artificial, similar cu cel dezvoltat de Uniunea Europeană cu Regulamentul General pentru Protecția Datelor (GDPR).

Ursula von der Leyen s-a adresat miercuri elitei politico-economice globale de la Davos, după ce marți a avut o întrevedere cu președintele american Donald Trump. Luni, șefa executivului european a susținut un discurs la ceremonia ce a marcat debutul celei de-a 50-a ediții a Forumului Economic Mondial, subliniind că acest prilej facilitează ”discuții, dezbaterii și angajamente pentru soluții și noi alianțe pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, a consolida creșterea incluzivă și a asigura pacea și prosperitatea pentru toți”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending