Candidată pentru un nou mandat, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen propune în programul său politic pentru următorii cinci ani înființarea unui panel al cetățenilor europeni, conștientă fiind că UE rămâne un concept îndepărtat pentru majoritatea europenilor.
Ea a făgăduit joi de la tribuna Parlamentului European de la Strasbourg că nu va permite ca “polarizarea extremă a societăților noastre” să devină acceptată și ca “demagogii și extremiștii să distrugă modul nostru european de viață”.
“Ne aflăm într-o perioadă de anxietate și incertitudine profundă pentru europeni. Familiile resimt durerea provocată de costul vieții și al locuințelor. Tinerii sunt îngrijorați de planetă, de viitorul lor și de perspectiva războiului. Companiile și agricultorii se simt presați. Toate acestea sunt un simptom al unei lumi în care totul este militarizat și contestat. În care există o încercare clară de a diviza și polariza societățile noastre. Sunt profund îngrijorată de aceste tendințe. Dar sunt convinsă că Europa – o Europă puternică – poate face față provocării. Acesta este motivul pentru care vă cer încrederea astăzi”, a subliniat von der Leyen, în cadrul unui discurs de aproape o oră înainte de o dezbatere cu eurodeputații și un vot pentru un nou mandat al acesteia.
În încercarea de a reduce decalajul între UE și cetățeni, președinta Comisiei Europene propune crearea unui panel al cetățenilor europeni care să ofere feedback pe teme specifice și să recomande politici pe care Comisia să le poată oficializa.
von der Leyen a mai inclus în programul său politic și faptul că Comisia Europeană va colabora mai îndeaproape cu politicienii locali pentru a obține o imagine mai bună asupra marilor probleme care îi preocupă pe cetățeni la nivel local.
Citiți și
Primul test major al noului Parlament European are loc joi, când eurodeputații sunt chemați să voteze alegerea Ursulei von der Leyen pentru un al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene, după o dezbatere cu aceasta
Ursula von der Leyen a fost propusă pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene de Consiliul European în urma summitului din 27-28 iunie de la Bruxelles, în cadrul unui pachet de numiri care îi mai cuprinde pe fostul premier portughez Antonio Costa pentru funcția de președinte al Consiliului European și pe premierul Estoniei, Kaja Kallas, pentru poziția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.
Pentru a fi președintă a Comisiei Europene pentru perioada 2024-2029, von der Leyen (PPE) are nevoie de o majoritate de 361 de voturi pentru. În 2019, actuala șefă a executivului european a obținut o majoritate fragilă, cu doar nouă voturi peste limita minimă.
Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene din 6-9 iunie cu rezultate finale care l-au plasat la 188 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică.
PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 136 de mandate, de Patrioții Europei, alianța de extremă-dreapta a premierului maghiar Viktor Orban, cu 84 de mandate, de ECR cu 78 de mandate, de Renew Europe cu 77 de mandate, de Verzi cu 53 de mandate, de Stânga Europeană cu 46 de mandate și de grupul Europa Națiunilor Suverane cu 25 de mandate.
Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019. Față de precedentele alegeri europene, popularii câştigă 14 mandate, social-democraţii pierd trei, iar liberalii de la Renew Europe pierd 25 de mandate, ajungând a cincea forță politică europeană. Cu toate acestea, cele trei grupări europarlamentare pro-europene pot alcătui în continuare o majoritate, deși firavă (401 de mandate față de majoritatea minimă necesară de 361 de mandate într-un Parlament cu 720 de membri), care să echivaleze și cu un “cordon sanitar” în fața extremei-drepte.
