Ursula von der Leyen, candidata Partidului Popular European pentru al doilea mandat la șefia Comisiei Europene, le propune social-democraților europeni și liberalilor să reediteze în următorul Parlament European majoritatea celor trei mai mari forțe politice pro-europene care i-a acordat primul mandat de președintă a CE, însă a indicat faptul că menţine “uşa deschisă” şi altor înţelegeri pentru a obţine un nou mandat.
“Discut cu cei cu care mă înţeleg bine şi cu care am lucrat mult timp“, a spus Ursula von der Leyen, la o conferinţă de presă la Berlin, referindu-se la social-democraţii din grupul S&D şi la liberalii din grupul Renew, potrivit dpa, EFE și Agerpres.
Totuşi, a adăugat ea, acest dialog lasă “uşile deschise”, într-o referire la poziționarea sa de pe ultima sută de metri a campaniei pentru alegeri, când a stârnit furia celorlalte formațiuni pro-europene și a guvernelor de la Paris și Berlin, care au avertizat că ar putea torpila un al doilea mandat al lui von der Leyen pentru că aceasta a dat semnalul că ar putea lua în calcul majorități cu grupuri politice eurosceptice și suveraniste dacă acestea sunt pro-UE, pro-stat de drept, pro-Ucraina și anti-Putin.
Acest mesaj a fost țintit spre premierul Italiei, Giorgia Meloni, al cărei partid “Fratelli d’Italia” (Fraţii Italiei) a câștigat alegerile europene și se află în grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), redevenit a patra forță politică din Parlamentul European. Între timp, premierul italian dorește să capitalizeze o orientare mai spre dreapta a politicilor europene și nu garantează susținerea Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene, asigurând că Italia va juca un rol cheie.
Astfel, la o zi după alegeri, von der Leyen a precizat că în negocierile pentru desemnarea celor care conduc instituţiile europene “discuţiile nu se poartă cu partide naţionale, ci cu grupuri din Parlamentul European”.
“Pentru mine, este clar că încep cu social-democraţii şi socialiştii şi cu liberalii, sau Renew, întrucât în ultimii cinci ani am lucrat împreună, avem experienţă şi ştim pe ce putem conta. Acesta este primul pas. După acest prim pas, ar putea urma altele, dar acum totul se află în mâna grupurilor de lucru, cu şefii de stat şi de guvern şi cu grupul parlamentar al Partidului Popular” European“, a indicat von der Leyen.
“După acest prim pas, ar putea urma altele, dar acum totul se află în mâna grupurilor de lucru, cu şefii de stat şi de guvern şi cu grupul parlamentar al Partidului Popular” European, a adăugat ea.
Duminică noaptea, după primele estimări ale rezultatelor alegerilor, Ursula von der Leyen a revendicat victoria în alegerile pentru Parlamentul European după ce familia sa politică, Partidul Popular European, și-a reconfirmat și consolidat postura de cea mai puternică forță politică din hemiciclu, la o distanță considerabilă de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni. Ea a prezentat PPE-ul drept “ancora de stabilitate” și a promis că va construi un “bastion” împotriva extremelor.
Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene cu rezultate provizorii care îl plasează la 189 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică. PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 135 de mandate și de Renew Europe cu 79 de mandate. Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019. Față de precedentele alegeri europene, popularii câştigă zece mandate, social-democraţii pierd patru, iar liberalii pierd 23 de mandate.
Noul Parlament European va avea 720 de membri, 361 reprezentând numărul minim de voturi pentru securizarea unei majorități în favoarea lui von der Leyen sau a oricărui alt candidat. PPE, S&D și Renew ar urma să dețină în jur de 400 mandate.
Dar pentru a ajunge la votul din Parlamentul European pentru obținerea unui nou mandat la conducerea Comisiei, Ursula von der Leyen are nevoie să obțină nominalizarea din partea liderilor celor 27 de state membre, reuniți în Consiliului European. Potrivit tratatului UE, Consiliul European, ținând cont de rezultatele alegerilor europene, trebuie să hotărască cu majoritate calificată asupra unui candidat.
Majoritatea calificată ca procedură de vot în Consiliul European înseamnă votul favorabil a 55% dintre liderii statelor membre (15) care însumează 65% din populația Uniunii Europene. De asemenea, un candidat la șefia Comisiei poate fi respins printr-o minoritate de blocare care trebuie să includă cel puțin numărul minim de state membre care reprezintă peste 35% din populația UE, plus un membru, în caz contrar considerându-se a fi întrunită majoritatea calificată.
În prezent, 11 din cei 27 de lideri ai statelor membre ale UE fac parte din PPE, 5 din Renew Europe și 4 din Partidul Socialiștilor Europeni. Din ceilalți șapte, 3 sunt independenți, dar apropiați PPE-ului (Lituania, Bulgaria și Cipru), 2 aparțin ECR-ului și 2 sunt neafiliați. Cu toate acestea, cele mai mari țări UE conduse de lideri PPE din perspectiva ponderii populației în votul cu majoritate calificată sunt Polonia (Donald Tusk) și România (Klaus Iohannis).
Calculele arată că, pentru a obţine majoritatea calificată în Consiliul European, Ursula von der Leyen ar avea nevoie de voturile a numai trei lideri ai statelor mari, cum ar fi de pildă voturile favorabile din partea cancelarului german Olaf Scholz (PES), președintelui francez Emmanuel Macron (Renew Europe) și premierului spaniol Pedro Sánchez (PES). Pe lângă incertitudinea legată de Italia, Ungaria premierului Viktor Orban a transmis că principala sa prioritate după aceste alegeri este schimbarea actualei președinte a Comisiei Europene.
La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie, pentru a decide cine vor fi liderii care vor conduce destinele instituțiilor UE până în 2029, respectiv președintele Comisiei Europene, președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.
În același timp, președintele PPE Manfred Weber este înclinat să-i nominalizeze pe prim-miniștrii Poloniei și Greciei, Donald Tusk și Kyriakos Mitsotakis, să fie negociatorii popularilor europeni la tratativele dintre lideri. De la nivelul PES și Renew Europe, secretarii generali ai celor două familii politice au indicat că forțele lor politice sunt interesate de celelalte două poziții cheie care se află pe masa negocierilor – socialiștii pentru funcția de președinte al Consiliului European și liberalii pentru poziția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.
Noul Parlament European se va reuni în sesiunea plenară inaugurală la 16 iulie 2024, cu un potențial vot pentru funcția de președinte al Comisiei Europene preconizat pentru data de 18 iulie.
Mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 30 noiembrie 2024, împreună cu finalizarea mandatelor președintelui Consiliului European și Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene. Atât șeful Consiliului European, cât și Înaltul Reprezentant sunt aleși de membrii Consiliului European. De asemenea, deciziile privind ocupanții fotoliilor de președinte al Comisiei și de Înalt Reprezentant presupun indirect și atribuirea a două mandate în Comisia Europeană în funcție de statele de proveniență ale liderilor aleși.
