Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen: României vreau să-i transmit că vom lucra neobosit pentru aderarea sa la Schengen cât mai curând posibil, anul viitor

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a alăturat joi seară șefului Consiliului European, Charles Michel, în transmiterea unui mesaj de susținere pentru aderarea României și a Bulgariei la spațiul de Schengen, după ce ambele țări au fost respinse la vot săptămâna trecută în Consiliul Justiție și Afaceri Interne, în vreme ce aderarea Croației de la 1 ianuarie 2023 a fost acceptată.

României și Bulgariei vreau să le transmit că suntem pe deplin alături de voi pentru aderarea la Schengen. Vom continua să lucrăm neobosit pentru a permite aderarea voastră la Schengen cât mai curând posibil, anul viitor“, a spus von der Leyen, într-o conferință de presă la Bruxelles, la finalul summitului Consiliului European.

La aceeași conferință de presă, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o dezbatere politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023 și confirmând că liderii UE vor participa la 9-10 februarie anul viitor la un summit special consacrat migrației.

Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost adusă joi în discuție la începutul summitului Consiliului European de președinta Parlamentul European, Roberta Metsola, care și-a exprimat dezamăgirea față de votul din Consiliul JAI.

În urma discuțiilor, președintele Klaus Iohannis a declarat presei că România și cetățenii români își doresc o soluție pozitivă privind aderarea la spațiul Schengen în cursul anului 2023 și s-a arătat “destul de optimist” că cea mai bună variantă este ca procesul să se încheie cu un rezultat pozitiv anul viitor, anume aderarea României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație. Mai mult, șeful statului a avut discuții bilaterale cu reprezentanții președinției actuale și viitoare a Consiliului Uniunii Europene – premierul ceh Petr Fiala și premierul suedez Ulf Kristersson – și cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum și cu alți lideri europeni, în vederea identificării de soluții care să permită depășirea acestui blocaj.

Temele aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen și veto-ul exprimat de Austria în cazul Bucureștiului și Sofiei, și cel utilizat de Olanda în cazul Bulgariei, nu fac parte din subiectele specifice ale reuniunii ordinare a Consiliului European de iarnă, dar președinții României și Bulgariei au anunțat că vor aborda această chestiune în discuțiilor lor de la Bruxelles de la nivelul summitului și din interacțiunile cu omologii lor.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a confirmat joi dimineață, la sosirea la summitul de iarnă al liderilor UE, că șefii de stat sau de guvern vor avea ocazia unui schimb de opinii privind extinderea spațiului Schengen în contextul blocării aderării României și Bulgariei prin veto-ul Austriei în cazul ambelor țări și prin veto-ul Olandei în cazul Bulgariei.

Cred că este foarte pozitiv că a fost posibil să avem o decizie pentru Croația și înțeleg complet poziția României și a Bulgariei. Vom avea probabil ocazia unui schimb de opinii cu privire la actuala situație și sper că va fi posibil să dăm un semnal că în următoarele luni vom lucra într-un spirit pozitiv pentru a face progrese”, a explicat președintele Consiliului European, în timp ce cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că țara sa susține România și Bulgaria în privința aderării la Schengen, dar a ridicat din nou problema migrației, El a precizat că potrivit anchetelor poliției austriece 20.000 de migranți ilegali traversează România și că poliția română îi are în evidență.

De altfel, Austria și-a motivat veto-ul din cauza migrației clandestine dinspre vecinătatea sudică și care este produsă pe ruta balcanică, deși România a prezentat date oficiale care arată că nu se află pe traseul parcurs de migranți către UE. Sosind la summit, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat că țara sa susține România și Bulgaria în privința aderării la Schengen, dar a ridicat din nou problema migrației, precizând că, potrivit anchetelor poliției austriece, 20.000 de migranți ilegali traversează România și că poliția română îi are în evidență.

Președintele Klaus Iohannis a afirmat miercuri, la sosirea la Bruxelles, că pentru atingerea obiectivului aderării României la spațiul Schengen trebuie rezolvate două probleme, atitudinea Austriei care este rezervată şi votul Olandei care a fost mixt, pentru România fiind un da, iar pentru Bulgaria un jumătate nu. Potrivit președintelui, aceste chestiuni trebuie rezolvate cu diplomaţie, și nu prin boicot, astfel că avea întrevederi cu premierii Cehiei și Suediei, cu președinta Comisiei Europene și va aborda subiectul și cu Austria, declarând că atât boicotul, cât și o acțiune a României la Curtea de Justiție a UE împotriva veto-ului Austriei nu fac parte din soluții. El a asigurat că va aborda această chestiune în Consiliul European, dar că o decizie tot la nivelul Consiliului JAI va fi luată, și a indicat că o aderare este posibilă anul viitor, în 2023.De asemenea, președintele a precizat o eventuală decuplare a României de Bulgaria în chestiunea aderării la spațiul Schengen nu este o soluție bune și că o astfel de variantă ar fi o “soluție de ultimă instanță”, arătând că pentru Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie a fost pregătită o variantă de decalare de Bulgaria în chestiunea Schengen şi nu o decuplare. În fine, președintele Klaus Iohannis nu a exclus posibilitatea creșterii unui sentiment de euroscepticism în rândul cetățenilor români ca urmare a amânării aderării României la spațiul Schengen, dar a lansat un îndemn: “Haideți să vedem totuși cât de entuziaști au fost toți ceilalți care ne-au sprijinit (…) nu suntem singuri, suntem doriți în Uniune“.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Klaus Iohannis a discutat cu Frans Timmermans despre rolul energiei nucleare și al gazelor naturale în tranziția verde a UE și aderarea României la Schengen

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, vineri, la Palatul Cotroceni, pe vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, responsabil de Pactul Verde European, cu care a discutat despre implementarea agendei verzi a Uniunii Europene și despre aderarea României la spațiul Schengen, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit Palatului Cotroceni, discuţia a fost centrată pe provocările privind implementarea Pactului Verde European, implicarea Uniunii Europene şi, implicit, a României în combaterea schimbărilor climatice, educaţia privind schimbările climatice şi mediul, precum şi provocarea majoră reprezentată de războiul din Ucraina şi consecinţele acestuia în mai multe domenii.

În cadrul întâlnirii cu înaltul oficial european, şeful statului a evidenţiat implicarea României în gestionarea efectelor războiului din Ucraina şi a accentuat nevoia menţinerii în continuare a sprijinului european pentru ţara vecină, dar şi pentru Republica Moldova, atât timp cât va fi necesar.

Preşedintele Iohannis a accentuat că România va continua să sprijine la nivel naţional, european şi internaţional acţiuni şi politici menite să combată schimbările climatice şi să îmbunătăţească calitatea mediului.

El a prezentat eforturile României în ceea ce priveşte reducerea emisiilor poluante şi poziţia sa pentru menţinerea unui mix energetic echilibrat care să maximizeze utilizarea surselor de energie indigene. În acest sens, şeful statului a subliniat importanţa şi rolul energiei nucleare şi al gazelor naturale în asigurarea tranziţiei energetice verzi.

Vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene i-a mulţumit preşedintelui Iohannis pentru implicarea sa pe aceste teme de interes major, inclusiv în domeniul educaţiei pentru mediu şi climă, şi promovarea unei abordări integrate la nivelul României în materie de tranziţie verde, informează sursa citată.

Frans Timmermans a subliniat şi importanţa utilizării de către România a tuturor instrumentelor şi a fondurilor europene, inclusiv PNRR şi REPowerEU pentru investiţii în economia verde şi asigurarea tranziţiei climatice.

Înaltul oficial european a exprimat aprecierea pentru rolul jucat de România şi pentru sprijinul său acordat atât Ucrainei, cât şi Republicii Moldova.

Timmermans a transmis şi cu această ocazie sprijinul “ferm” al Comisiei Europene pentru aderarea României la spaţiul Schengen.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut, vineri, o întrevedere şi cu preşedintele Partidului Popular European, Manfred Weber.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Politica de coeziune a UE: Comisia Europeană aprobă o contribuție de 166 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și de ape uzate în România

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a aprobat o contribuție de peste 166 de milioane de euro din Fondul de coeziune 2014-2020 pentru modernizarea rețelelor de apă și de ape uzate din județele Călărași, Giurgiu, Ialomița și Ilfov din România.

Potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România, aceste investiții fac referire la două proiecte care vor îmbunătăți calitatea și accesul la apă potabilă și vor îmbunătăți tratarea apelor uzate în zona respectivă.

”Aceste proiecte de mare anvergură vor continua să amelioreze calitatea și disponibilitatea apei, reducând riscul de îmbolnăvire a oamenilor și îmbunătățind calitatea vieții acestora. De asemenea, proiectele respective contribuie la dezvoltarea durabilă a zonei prin promovarea biodiversității și prin reducerea pierderilor din rețeaua de alimentare cu apă. Politica de coeziune demonstrează, încă o dată, că îmbunătățește în mod concret viața cetățenilor”, a precizat comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Lucrările la infrastructura de alimentare cu apă includ nouă stații noi de tratare a apei, încă 1 061 km de rețea nouă și 40 de noi rezervoare, pe lângă reabilitarea infrastructurii existente. În ceea ce privește apele uzate, se vor construi patru stații de epurare a apelor uzate, iar alte trei vor fi extinse; în același timp, se vor instala 761 km de noi rețele de canalizare și se va reabilita infrastructura existentă.

Aceste investiții fac parte dintr-un plan mai amplu de îmbunătățire a infrastructurii de apă și de ape uzate din întreaga Românie.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Fondul european de apărare: Comisia Europeană deblochează 1,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea în comun a unor capabilități și tehnologii strategice de apărare

Published

on

©️ European Parliament

Comisia Europeană a adoptat joi al treilea program anual de lucru în cadrul Fondului european de apărare (FEA), alocând 1,2 miliarde de euro pentru proiecte colaborative de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării.

Prin acest nou program de lucru, Comisia deblochează noi fonduri pentru proiecte de apărare în vederea dezvoltării în comun a unor capabilități și tehnologii strategice de apărare. Programul introduce, de asemenea, o serie de noi măsuri de promovare a inovării în domeniul apărării în cadrul Schemei UE de inovare în domeniul apărării (EUDIS).

Potrivit unui comunicat al instituției, FEA va contribui la reducerea fragmentării investițiilor în dezvoltarea capabilităților europene de apărare. De asemenea, el va spori competitivitatea industrială și va promova interoperabilitatea în întreaga Europă. Odată cu adoptarea acestui program de lucru, investițiile Comisiei de la intrarea în vigoare a Regulamentului FEA în mai 2021 vor depăși 3 miliarde de euro.

”Astăzi, Comisia deblochează noi fonduri pentru investiții comune mai eficiente în capabilitățile de apărare. Programul de lucru al Fondului european de apărare include noi instrumente. Acestea vizează actorii inovatori mai mici din cadrul ecosistemului industrial european de apărare și al produselor cu dublă utilizare, și anume IMM-urile și întreprinderile nou-înființate, pentru a valorifica la maximum ideile din întreaga Uniune Europeană”, a subliniat Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

Sprijinirea investițiilor în proiecte colaborative europene de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării

Programul de lucru pentru 2023 vizează tehnologiile și capabilitățile de apărare necesare în conformitate cu prioritățile UE în materie de capabilități stabilite de către statele membre și detaliate în Busola strategică. Acesta abordează 34 de teme structurate în cadrul a patru cereri de propuneri tematice, precum și trei cereri de propuneri axate pe tehnologiile disruptive și pe IMM-uri.

Programul de lucru va sprijini proiecte emblematice în domenii critice, cum ar fi cunoașterea situației spațiale, combaterea rachetelor hipersonice și, în domeniul naval, dezvoltarea prototipului Corvetei europene de patrulare (EPC). Se preconizează că cererile de propuneri vor fi deschise la 15 iunie 2023, termenul de depunere a propunerilor fiind 22 noiembrie 2023.

Cererile de propuneri vor pregăti terenul pentru dezvoltarea următoarei generații de sisteme de luptă, a tancurilor principale de luptă, a capabilităților europene de sprijin de foc indirect, precum și a transportului aerian strategic de mărfuri agabaritice, o capabilitate de bază pentru sprijinirea rapidă a misiunilor în întreaga lume. Vor fi sprijinite, de asemenea, soluțiile pentru arhitectura hardware specifice pentru sisteme de inteligență artificială (IA) eficiente din punct de vedere energetic, în toate domeniile.

Finanțarea dedicată IMM-urilor și organizațiilor de cercetare prin intermediul cererilor de propuneri de C&D netematice este majorată cu 50 % față de 2022, oferind un sprijin mai puternic întreprinderilor mici și mijlocii din domeniul apărării.

În plus, programul de lucru al FEA pentru 2023 asigură continuitatea finanțării pentru unele proiecte importante inițiate în cadrul cererilor de propuneri FEA anterioare, precum și în cadrul celor două programe precursoare ale FEA.

Sprijinirea schemei UE de inovare în domeniul apărării

Până în 2027, Comisia urmărește să genereze investiții de până la 2 miliarde de euro în inovarea în domeniul apărării, declanșate de FEA, în cadrul EUDIS.

Prin intermediul EUDIS, Comisia va sprijini antreprenorii, întreprinderile nou-înființate și IMM-urile inovatoare, pentru a le ajuta să depășească barierele tradiționale la intrare, să aducă idei pe piață și să facă o schimbare în ceea ce privește securitatea și apărarea UE. EUDIS introduce treptat o gamă largă de măsuri de sprijin pentru consolidarea ecosistemului UE de inovare în domeniul apărării. Programul de lucru al FEA pentru 2023 va adăuga trei noi măsuri EUDIS, alocând un buget de aproximativ 220 de milioane de euro pentru punerea în aplicare a tuturor măsurilor.

Pe lângă măsurile deja introduse în cadrul EUDIS, cum ar fi cererile de propuneri dedicate IMM-urilor și referitoare la tehnologiile disruptive, îndrumarea în afaceri pentru IMM-uri, provocările tehnologice, noile măsuri EUDIS vor include:

  • o cerere pentru organizarea unei serii de hackathoane în domeniul apărării în mai multe locații europene;
  • cereri care includ sprijin financiar pentru organizații (finanțare în cascadă) pentru a sprijini dezvoltarea centrelor de inovare;
  • cereri de propuneri specifice menite să sprijine exploatarea în continuare a cercetării finanțate de sectorul civil din UE pentru a testa aplicabilitatea acesteia pentru utilizatorii finali militari;
  • 20 de milioane de euro pentru mecanismul de capitaluri proprii în domeniul apărării (similar cu 2022);
  • Comisia va dezvolta în continuare activitățile de stabilire de contacte pentru a accelera parteneriatele între întreprinderi.

Schema va contribui la implementarea Planului de acțiune al UE din 2021 privind sinergiile dintre industria civilă, industria apărării și industria spațială.

EUDIS va continua să lucreze în strânsă colaborare cu Centrul de inovare în domeniul apărării (HEDI) al Agenției Europene de Apărare (AEA) pentru a sprijini inovarea în domeniul apărării pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor și, în cele din urmă, pentru a consolida capabilitățile de apărare în statele membre ale UE. EUDIS creează un cadru comun pentru acțiunile din cadrul Fondului european de apărare, dar și din afara acestuia.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA3 hours ago

Liderii Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei și Bulgariei i-au scris Ursulei von der Leyen solicitând măsuri pentru protejarea fermierilor UE afectați de importurile ucrainene

NATO4 hours ago

Presa britanică scrie că Ursula von der Leyen va candida la șefia NATO, deși aceasta este președinte al Comisiei Europene până la 30 noiembrie 2024

ROMÂNIA5 hours ago

82 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă. 3.000 de români au fost uciși atunci de trupele sovietice din ordinul lui Stalin

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Maia Sandu, alături de Zelenski la comemorarea unui an de la masacrele de la Bucea: Alegem să rămânem de partea lumii libere, credem în victoria Ucrainei și cerem dreptate

INTERNAȚIONAL5 hours ago

De la Beijing, premierul Spaniei îl încurajează pe Xi Jinping să meargă în Ucraina și să discute cu Zelenski despre planurile de pace

NATO5 hours ago

Ministrul apărării a pledat, la Washington, pentru elaborarea strategiei de securitate a SUA la Marea Neagră și includerea României în programul Visa Waiver

NATO5 hours ago

Nicolae Ciucă: Regiunea Mării Negre, o graniță sau punte geopolitică între Europa, Orientul Mijlociu și Asia. Importanța ei strategică nu mai poate fi ignorată în contextul războiului Rusiei în Ucraina

NATO5 hours ago

“București 9”: Aliații NATO de pe flancul estic solicită o apărare înaintată, creșterea prezenței SUA și tratarea Ucrainei și R. Moldova ca elemente importante ale arhitecturii de securitate europene

ENGLISH20 hours ago

130 years of social democracy in Romania. Marcel Ciolacu: PSD brought the country into the family of nations that base their existence on democracy, paving the way for NATO and EU membership

NATO21 hours ago

Mandatul lui Mircea Geoană de secretar general adjunct al NATO a fost prelungit cu un an, până la 16 octombrie 2024

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Maia Sandu, alături de Zelenski la comemorarea unui an de la masacrele de la Bucea: Alegem să rămânem de partea lumii libere, credem în victoria Ucrainei și cerem dreptate

INTERNAȚIONAL5 hours ago

De la Beijing, premierul Spaniei îl încurajează pe Xi Jinping să meargă în Ucraina și să discute cu Zelenski despre planurile de pace

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen dorește o “reducere a riscurilor, nu o decuplare a UE de China”: Relațiile vor fi definite de modul cum Beijingul se raportează la războiul lui Putin. Echilibrul de putere în relația cu Rusia este în favoarea Chinei

MAREA BRITANIE2 days ago

Regele Charles al III-lea, la Berlin: Regatul Unit și Germania “sunt alături” de Ucraina în “apărarea libertății și suveranității” în fața unei agresiuni neprovocate

ROMÂNIA3 days ago

VIDEO Klaus Iohannis, la summitul pentru democrație organizat de SUA: România este un cap de pod al democraţiei în regiunea noastră. Vom continua să protejăm ce am realizat

ROMÂNIA5 days ago

Înainte de vizita șefului Consiliului European la Chișinău, Charles Michel și Klaus Iohannis condamnă tentativele Rusiei de a destabiliza R. Moldova și promit tot sprijinul din partea UE

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Șeful Consiliului European susține creșterea sprijinului UE pentru fermierii români: România a jucat un rol esențial care a adus venituri vitale Ucrainei

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu: România va apăra suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova și nu vom avea liniște până când nu se va vindeca definitiv de boala rusească

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Președintele Consiliului European vizitează Centrul operațional de coordonare al Poliției de Frontieră: Trebuie să luăm o decizie cât mai rapidă privind aderarea României la Schengen

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis se așteaptă că încrederea românilor în UE să revină după aderarea la Schengen: “Dacă e război la graniță și mai vine un refuz pe Schengen, este de înțeles că românii își pierd puțin răbdarea”

Team2Share

Trending