Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, sceptică în privința unui acord la summitul din 17-18 iulie, le cere liderilor UE să ajungă la o înțelegere pentru relansarea economică înainte de pauza de vară

Published

on

© European Union, 2020

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu-şi face prea mari speranţe că summitul extraordinar convocat de președintele Consiliului European Charles Michel va aduce un compromis asupra planului de relansare post-pandemie de 750 de miliarde de euro și asupra Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, care se ridică la 1.100 de miliarde de euro.

Vom vedea dacă vom putea ajunge la un acord din prima încercare“, a declarat ea sâmbătă într-un interviu pentru cotidianul Handelsblatt, informează dpa, potrivit Agerpres.

Von der Leyen a adăugat că ar putea fi necesar un al doilea summit pentru ca liderii UE să ajungă la un compromis în negocieri. De asemenea, șefa executivului european a făcut un apel la cei 27 de șefi de stat sau de guvern să adopte planul de relansare în luna iulie.

Este important să terminăm înainte de pauza de vară”, a spus ea.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni într-un Consiliu European extraordinar convocat de președintele instituției, Charles Michel, în perioada 17-18 iulie, pentru negocierile privind planul gigantic de 1.850 de miliarde de euro destinate relansării economice.

Reuniunea, considerată crucială viitorul post-criză al Uniunii Europene, va fi prima întrunire în format fizic a liderilor UE de la izbucnirea pandemiei cu noul coronavirus și primul summit al UE în cursul președinției germane a Consiliului, care debutează la 1 iulie.

De altfel, în interviul acordat pentru cotidianul german, Ursula von der Leyen, singurul om politic care a făcut parte din toate guvernele Angelei Merkel, a spus că președinția Germaniei la Consiliul UE este “un mare noroc” pentru Europa. În ajunul preluării acestei președinții, cancelarul Angela Merkel a spus că prioritatea absolută a mandatului semestrial al Germaniei ține de relansarea economică a Europei: “Pentru ca Europa să supraviețuiască, economia ei trebuie să supraviețuiască“.

Convenirea unui acord la summitul din 17-18 este incertă. Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, cele patru state frugale, sunt foarte rezervate în legătură cu proiectul planului Next Generation EU – stabilit la 750 miliarde de euro -, de care vor beneficia în primul rând ţările din sudul Uniunii, cele mai afectate de pandemie. Din planul propus de Comisia Europeană, 500 de miliarde de euro ar urma să fie acordate sub formă de subvenții către statele membre, iar 250 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi, cele patru state frugale dorind mai degrabă o recuperare bazată pe credite, și nu pe subvenții.

Pentru a atenua aceste divergențe de poziție, președintele francez Emmanuel Macron a efectuat marți o vizită la Haga pentru a-l convinge pe prim-ministrul olandez Mark Rutte să își ridice obiecțiile formulate cu privire planul de redresare economică propus de Comisia Europeană,  care este creat pe scheletul propunerii franco-germane privind relansarea Europei.

Un acord asupra fondului european de redresare şi asupra bugetului multianual, care împreună formează planul european de relansare, necesită unanimitatea celor 27 de state membre. Pentru aceasta ele trebuie să depăşească divergenţele ce privesc sumele alocate planului, durata acestuia, raportul între împrumuturi şi subvenţii, criteriile de repartiţie a acestora între state, precum delicata problemă a ”condiţionalităţii”, adică reformele cerute în schimbul accesării fondurilor.

Planul propus de Comisia Europeană și Cadrul Financiar Multianual, care trebuie aprobate de Consiliul European și de Parlamentul European pentru a intra în vigoare la 1 ianuarie 2021, reprezintă răspunsul pe care UE încearcă să-l furnizeze la criza economică asociată pandemiei de coronavirus și care este estimată să genereze o contracție de proporții istorice a economiei europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană convoacă pe 30 noiembrie primul Forum Schengen pentru consolidarea guvernanței spațiului de liberă circulație

Published

on

© European Communities, 1990/Source: EC - Audiovisual Service

Luni, 30 noiembrie, Comisia Europeană va convoca primul Forum Schengen organizat vreodată, reunind membri ai Parlamentului European și miniștri ai afacerilor interne și urmărind să încurajeze cooperarea concretă și dialogul politic pentru a aborda provocările actuale și pentru a construi un spațiu Schengen mai rezilient, informează un comunicat

Discuțiile vor influența Strategia pentru un spațiu Schengen mai puternic, care urmează să fie prezentată la jumătatea anului 2021 și vor aborda următoarele teme:

  • consolidarea guvernanței spațiului Schengen și îmbunătățirea mecanismului de evaluare a punerii în aplicare a normelor Schengen, pe baza experienței acumulate în urma pandemiei de coronavirus
  • rolul spațiului Schengen în etapa de redresare economică post-coronavirus
  • găsirea unei căi de urmat în ceea ce privește revizuirea Codului frontierelor Schengen
  • utilizarea mai eficientă a măsurilor alternative la reintroducerea controalelor la frontieră
  • o mai bună gestionare a frontierelor externe ale UE
  • consolidarea cooperării polițienești și a schimbului de informații.

Reuniunea va începe, prin videoconferință, la ora 9.00 CET, cu un mesaj din partea președintelui Ursula von der Leyen cu ocazia celei de-a 35-a aniversări a spațiului Schengen. Vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, Margaritis Schinas, va prezenta observații cu privire la tematica evenimentului tot în deschidere, urmate de un discurs special al comisarului pentru afaceri interne, Ylva Johansson. Tanja Fajon, președinta Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European, va avea, de asemenea, un discurs. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Cercetătorii europeni elaborează un cadru conceptual pentru creșterea gradului de înțelegere a amenințărilor hibride și îmbunătățirea rezilienței la acestea

Published

on

© ec.europa.eu

Un nou cadru conceptual privind amenințările hibride, conceput de cercetători, are ca scop creșterea gradului de înțelegere a amenințărilor hibride și facilitarea elaborării unor măsuri eficiente pentru îmbunătățirea rezilienței la aceste amenințări, informează Comisia Europeană.

În colaborare cu Centrul de excelență pentru combaterea amenințărilor hibride (Hybrid CoE), Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene a elaborat un cadru conceptual care descrie componentele amenințărilor hibride în ceea ce privește actorii, obiectivele, instrumentele acestora, domeniile care pot fi compromise, precum și diferitele faze de acțiune.

Conceptul de „amenințări hibride” se referă la acțiuni coordonate întreprinse de actori statali ostili sau nestatali cu scopul deliberat de a submina sau de a dăuna statelor democratice.

Deși subiectul este prioritar pe agenda politică, înțelegerea amenințărilor hibride este adesea limitată la experiențele trecute și la formele cunoscute de interferență, cum ar fi dezinformarea și terorismul.

Luând cuvântul în cadrul evenimentului de lansare a cadrului conceptual, Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat:

„UE are capacitățile și know-how-ul necesare pentru a-și consolida reziliența împotriva amenințărilor hibride. Dar trebuie să înțelegem problema în profunzime pentru a putea proiecta un răspuns eficient. Avantajul nostru este că ne fundamentăm acțiunile politice în domeniul științei. Cadrul conceptual este o parte esențială a acestui proces. Acesta oferă o descriere cuprinzătoare a amenințărilor hibride, a actorilor și a instrumentelor care pot fi utilizate împotriva țărilor UE.

Activitatea vizează facilitarea detectării timpurii a amenințărilor hibride, identificarea lacunelor în materie de pregătire și răspuns și elaborarea de măsuri eficiente pentru combaterea acestui fenomen complex. În acest sens, echipele de cercetare solicită o abordare globală a societății, care reunește toți actorii civili, militari și politici pentru un răspuns mai eficace la amenințările hibride.

Înțelegerea amenințărilor hibride moderne

Conceptul de amenințări hibride nu este nou, dar instrumentele și tehnologiile moderne, precum și nivelurile crescute de conectivitate au permis actorilor din spatele amenințărilor hibride să organizeze atacuri cu efecte potențial devastatoare.

Atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare și interferența electorală pot face parte din activitatea de amenințare hibridă, însă niciuna dintre ele nu constituie de sine stătător o amenințare hibridă. 

Campaniile hibride pot fi o combinație între mijloacele convenționale și cele neconvenționale, inclusiv războiul clasic, atacurile cibernetice, știrile false și interferențele electorale. Acestea sunt concepute pentru a fi dificil de detectat sau de atribuit unei persoane sau unui grup.

Actorii care stau la baza acestor acțiuni urmăresc să creeze ambiguitate și confuzie prin estomparea granițelor a ceea ce este adevărat și a ceea ce este fals, a ceea ce este acceptabil și ceea ce este un comportament inacceptabil, manipularea pragurilor legale și îngreunarea tragerii la răspundere a unui actor.

Obiectivul general al actorilor este de a submina încrederea publică în instituțiile democratice, de a pune în discuție valorile fundamentale ale societăților, de a câștiga influență geopolitică și de a slăbi capacitatea de luare a deciziilor a țărilor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Un mecanism românesc de sprijin legal pentru meșteșugari și designeri a câștigat unul dintre cele trei premii ale Concursului european ”Social Innovation 2020”

Published

on

© European Union, 2013/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a anunțat joi, 26 noiembrie, câștigătorii Concursului european ”Social Innovation 2020”, o competiție provocatoare desfășurată în toate țările UE și în țările asociate programului Orizont 2020 și care solicită soluții inovatoare la problemele care afectează societatea europeană. 

Pe baza temei “Reimagine Fashion – schimbarea comportamentelor pentru o modă durabilă”, ediția din 2020 face un apel pentru idei și proiecte pentru a îmbunătăți impactul social și asupra mediului al pieței europene de modă prin dezvoltarea de noi produse, servicii și procese și modele inovatoare de afaceri.

Participanții câștigători sunt următorii:

  • un mecanism românesc de sprijin legal pentru meșteșugari și designeri, WhyWeCraft: Cultural Sustainability in Fashion.
  • un start-up belgian care ajută la simplificarea procesului de reutilizare și reciclare a textilelor, resortecs®;
  • o platformă digitală croată care permite utilizatorilor să poarte ținute în realitate augmentată, Snake.

În plus, în fiecare an, juriul acordă un Premiu de Impact unuia dintre participanții care au ajuns în semifinale în competiția de anul precedent, pe baza rezultatelor pe care proiectul le-a obținut în ultimele douăsprezece luni. Câștigătorul anului 2020 este Empower, o companie care a adoptat o nouă tehnologie pentru a permite economia circulară, permițând depunerea și colectarea deșeurilor de plastic pentru recompensă financiară.

Cele trei proiecte câștigătoare vor primi un premiu de 50.000 EUR fiecare.

Concursul a fost deschis persoanelor, grupurilor și organizațiilor din statele membre UE și din țările asociate la programul Orizont 2020.

Concursul a urmărit să găsească idei care implică, dar nu se limitează la:

  • Soluții pentru utilizare și consum durabile;
  • Soluții pentru producție durabilă;
  • Soluții pentru îmbunătățirea fazei de declin.

Proiectele trebuie să fie idei originale și pot propune noi modalități de combinare sau implementare a soluțiilor existente, sau adaptarea acestora la un context sau grup țintă diferit, dar nu pot fi copii ale acestora.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

ROMÂNIA9 hours ago

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș: ”Cu aproximativ 2.500 de contracte semnate într-un singur an, România urcă pe locul 3 în topul european al numărului de contracte cu finanțare europeană semnate”

EDITORIALE9 hours ago

Speranță și deznădejde

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Premierul Scoției Nicola Sturgeon declară că ”nu a fost niciodată atât de sigură” că va obține independența față de Marea Britanie: Poporul scoţian are dreptul de a-şi alege viitorul

ROMÂNIA12 hours ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA14 hours ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA15 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu a discutat la telefon cu directorul general al U.S. International Development Finance Corporation despre finanțarea unor proiecte strategice de interes major pentru România

U.E.16 hours ago

Condiționalitatea privind statul de drept: Premierul polonez Mateusz Morawiecki i-a confirmat Angelei Merkel că va continua să blocheze bugetul multianual al UE dacă ”nu găsim o soluţie bună pentru UE în ansamblu”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI17 hours ago

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu: Trebuie să le garantăm cetățenilor europeni accesul egal la medicamente, altfel toate obiectivele din domeniul sănătății vor rămâne doar pe hârtie

Corina Crețu18 hours ago

Planul Național de Redresare și Reziliență. Eurodeputatul Corina Crețu: Trebuie să fie unul realmente inovator. Acesta conține, de fapt, investiții la care România s-a angajat deja de foarte mult timp

INTERNAȚIONAL1 day ago

Nu ratați EuropeTalks 2020, cel mai mare eveniment de dialog pe teme europene de anul acesta. Înscrieți-vă până pe 30 noiembrie!

ROMÂNIA12 hours ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA14 hours ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE4 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș4 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.7 days ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu7 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA7 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă1 week ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

Advertisement
Advertisement

Trending