Parlamentul European a lansat luni dimineaţă videoclipul de promovare a alegerilor europene din 6-9 iunie, în cadrul celei de a doua etape a campaniei sale de comunicare care se desfăşoară sub sloganul “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”.

Parlamentul European a lansat astfel a doua etapă a campaniei sale de comunicare care precede alegerile europene din 9 iunie 2024 și subliniază cât de important este să votăm și să protejăm democrația,

Printre eforturile de comunicare se numără și videoclipul de patru minute „Folosește-ți votul”, care conține mărturii ale unor persoane vârstnice din România, Franța, Finlanda, Cehia, Germania, Spania, Letonia, Italia, Olanda, şi Polonia.

Ei le transmit generațiilor următoare poveștile lor de viață despre democrație și insistă că acest drept democratic nu poate fi considerat un dat.

Conceptul filmului a fost dezvoltat de agenția de publicitate &Co din Danemarca, pe baza unui briefing al Parlamentului European, și regizat de regizoarea Mette Carla. Mette Carla a urmat Școala Națională de Film din Danemarca, unde a absolvit ca regizor documentar. În 2019 a câștigat un Leu de Argint la Cannes pentru filmul „Voiceless Women”.

Videoclipul “Folosește-ți votul” și nouă versiuni adaptate pentru televiziune, cinema, radio și rețelele sociale vor fi distribuite în toate statele membre începând din 29 aprilie 2024.

Între 6 şi 9 iunie 2024, peste 370 de milioane de persoane din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene sunt chemate să voteze la alegerile europene.

Un sondaj Eurobarometru, ultimul realizat la comanda Parlamentului European înainte de alegerile europene din 6-9 iunie, surprinde o creștere până la 60% a interesului în întreaga UE pentru scrutinul europarlamentar, România situându-se în media europeană, cu exact 60% dintre respondenți precizând că sunt interesați. De asemenea, percepția europenilor asupra UE este una pozitivă, iar România, cu 50% dintre respondenți spunând că imaginea UE este pozitivă, se clasează în prima jumătate a mediei europene la acest capitol.

Președinția belgiană a Consiliului Uniunii Europene a decis miercuri să activeze aranjamentele IPCR (Răspuns politic integrat la criză) ale Consiliului în modul de schimb de informații cu privire la interferența străină în alegerile europene, decizia survenind după ce premierul belgian Alexander De Croo a dezvăluit că serviciile de intelligence ale țării sale au demascat o operațiune a Rusiei de a influența alegerile europene și de a aduce pro-ruși în Parlamentul European.

În cadrul reuniunii sale din 17-18 aprilie, în contextul viitoarelor alegeri europene, Consiliul European a subliniat hotărârea Uniunii și a statelor sale membre de a monitoriza îndeaproape și de a limita orice riscuri care decurg din dezinformare, inclusiv prin inteligență artificială, precum și din străinătate. manipularea informaţiei şi interferenţa în procesele electorale. 

Acesta a invitat instituțiile UE și autoritățile naționale să coopereze în astfel de chestiuni.

În același context, prim-miniștrii Belgiei și Cehiei, Alexander de Croo și Petr Fiala, au pledat pentru adoptarea de noi sancţiuni pentru a contracara influenţa Rusiei în viitoarele alegeri europene, după ce mai multe ţări au descoperit interferenţe timpurii din partea Moscovei, guvernele de la Bruxelles și de la Praga demascând astfel de operațiuni.

“Activarea acordurilor IPCR va sprijini această cooperare prin facilitarea schimbului de informații între statele membre și instituțiile UE. Acesta va servi drept platformă care să reunească toate informațiile relevante și toate acțiunile în curs, în vederea sprijinirii pregătirii și a unui răspuns rapid și coordonat la nivelul UE”, a informat Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La finele lunii trecute, Alexander De Croo a dezvăluit că membri ai Parlamentului European au fost plătiți pentru a disemina propaganda rusă. Scandalul a izbucnit după ce premierul ceh Petr Fiala a anunțat că serviciile de informații din țara sa au reușit să demaște o rețea finanțată de Moscova care răspândea propagandă rusă despre Ucraina și care se extindea până în Parlamentul European.

Alegerile europene din acest an se vor desfășura în perioada 6-9 iunie, iar potrivit sondajelor este așteptată o creștere a extremei drepte, asociată cu mesaje anti-UE, anti-Ucraina, dar pro-Rusia și cu legături până la Kremlin. Forțele centrifuge ar urma să ocupe aproximativ 30% din viitorul Parlament European.

Un sondaj Eurobarometru, ultimul realizat la comanda Parlamentului European înainte de alegerile europene din 6-9 iunie, surprinde o creștere până la 60% a interesului în întreaga UE pentru scrutinul europarlamentar.

60% dintre cetățenii europeni declară că sunt interesați de alegerile din iunie 2024, cu trei puncte procentuale față de toamna lui 2023 și 11% față de martie 2019. 71% spun că este probabil să voteze, cu 3%, respectiv 10%, față de toamna anului 2023 și primăvara lui 2019. Rezultatele sondajului sugerează că cetățenii UE sunt foarte conștienți de importanța alegerilor în contextul geopolitic actual, opt din zece respondenți (81%) fiind de acord că votul este și mai important acum.

Alianţa PSD-PNL este creditată că 46,6% din intenţiile de vot la alegerile europarlamentare, AUR cu 16,7%, iar Alianţa Dreapta Unită cu 13,8%, conform unui sondaj realizat de INSCOP în luna aprilie, la comanda News.ro.

Comparativ cu luna precedentă, Alianţa PSD-PNL câştigă aproape trei puncte procentuale, Alianţa Dreapta Unită creşte cu 1%, în timp ce AUR şi SOS România pierd cumulat aproximativ șase puncte procentuale, iar aproape 60% dintre cei chestionaţi afirmă că vor merge în mod sigur la vot.

Potrivit măsurătorii sociologice, 59.2% dintre români declară că vor vota în mod sigur la alegerile europarlamentare şi locale din 9 iunie. Votanţii ADU (76%) şi ai PSD-PNL (69%), persoanele cu vârsta între 45 şi 59 de ani (67%) şi cei cu educaţie superioară (67%) declară într-o proporţie mai mare decât media că vor merge cu siguranţă la vot. Aceste cifre apar după ce ultimul Eurobarometru dat publicității de Parlamentul European înainte de alegerile europene relevă faptul că 74% dintre români au susținut că probabil vor vota la alegerile europene, iar 65% au afirmat că au beneficiat de aderarea la UE.

Raportat la cei care au exprimat preferinţa pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin la vot (74.4% din total eşantion), 46.6% dintre români ar vota cu alianţa PSD – PNL (faţă de 43.7% în martie), 16.7% cu AUR (20.6% în martie), 13.8% cu Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP, FD) (13.7% în martie).

Pentru UDMR ar vota 5.1% dintre alegători (3.9% în martie), iar pentru SOS Romania ar vota 4.5% (6.4% în martie). Pro România ar obţine 2.7% din totalul voturilor (3.7% în martie), Partidul Ecologist Român 2.4%, Partidul Verde 2% (Alianţa AER 3.4% în martie), REPER 1.8% (0.9% în martie), iar PUSL 1.5%. 2.8% dintre respondenţi îşi exprimă preferinţa pentru alt partid (3.7% în martie).

© INSCOP

”Aproape 60% dintre români declară că se vor prezenta la alegerile europarlamentare şi locale din 9 iunie. Chiar dacă cifra reală de prezenţă va fi mai apropiată de 50%, declaraţiile participanţilor la sondaj indică un nivel ridicat de interes pentru cele două tipuri de alegeri, ceea ce este îmbucurător pentru democraţia românească. Pe de altă parte, tinerii par în continuare ceva mai puţin mobilizaţi pentru a participa la exerciţiul civic al votului. De asemenea, corelat cu nivelul mai scăzut de mobilizare a tinerilor, observăm că votanţii AUR sunt mai puţin mobilizaţi decât votanţii PSD sau ai Alianţei Dreptei Unite – care sunt în acest moment cei mai siguri de faptul că se vor prezenta la vot. În ceea ce priveşte intenţia de vot, constatăm o creştere a procentului pentru Alianţa PSD – PNL şi scăderi importante în cazul AUR şi al SOS România. Practic, AUR împreună cu SOS România pierd cumulat în ultima lună aproximativ 6 procente de la 27% la 21% (minus 4 procente în cazul AUR şi minus 2 procente în cazul SOS România). Reactivarea temerilor românilor faţă de război, dar şi apropierea momentului alegerilor care pune votanţii în faţa unor alegeri responsabile este posibil să fi contribuit la această tendinţă negativă pentru cele două formaţiuni”, declară Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 12 – 20 aprilie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.