Connect with us

U.E.

Ursula von der Leyen și Charles Michel, în plenul de la Strasbourg: Tratatul de la Lisabona i-a redat Europei adevăratul său suflet și ,,a ancorat Uniunea în piatra de temelie a valorilor comune”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Tratatul de la Lisabona i-a redat Europei adevăratul său suflet și ,,a ancorat Uniunea în piatra de temelie a valorilor comune”, a fost mesajul transmis de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, respectiv de președintele Consiliului European, Charles Michel, cu prilejul dezbaterii din plenul Parlamentului European la aniversarea a 10 ani de la intrarea în vigoarea a Tratatului de la Lisabona.

,,Dacă ne uităm la începutul acestui secol, vom vedea că ceva lipsea în proiectul european. Cortina de fier căzuse deja. Comunitățile Europene erau deja o realitate bine împământenită. Și totuși, le lipsea ceva. În cuvintele predecesorului meu Jacques Delors, Europa avea nevoie de un suflet. Era momentul să-i dăm Europei un suflet. Iar Tratatul de la Lisabona a făcut asta. Dacă întrebați specialiștii în drept, ei vă vor explica că Tratatul de la Lisabona a conferit Europei „o personalitate juridică unică”. Da, desigur, așa a fost. Dar este mai mult de atât. Tratatul de la Lisabona i-a dat Europei un suflet. Sau mai degrabă, a redescoperit adevăratul suflet al Europei. Sufletul care ne-a făcut să luptăm împotriva tiraniei și să o învingem. Sufletul care a dat jos Cortina de Fier și ne-a reunit continentul”, a spus președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

 

Mai concret, „Tratatul de la Lisabona a mers la centrul identității noastre europene”, a adăugat von der Leyen, punctând elementele care compun identitatea noastră: democraţie, stat de drept, drepturi și libertăți pentru toți. De asemenea, a spus aceasta, ,,Tratatul de la Lisabona a adus în centrul atenției cetățenii europeni, a conferit mai multă putere Parlamentului European – casa democrației europene,  a adus parlamentele naționale în prim plan și, nu în ultimul rând, a oferit cetățenilor europeni dreptul de a solicita Comisiei să propună acte legislative”.

Pe scurt, Tratatul ,,a fost un suflu de aer curat care a trecut prin democrația europeană” și a făcut din proiectul european o uniune reală, a mai spus șefa Executivului European, care a revenit la cetățeni, ca ,,fibră” a UE:

,,Europa este cetățenii săi. Acesta este motivul pentru care Conferința privind viitorul Europei trebuie să fie, mai ales, conferința lor. Trebuie să ascultăm ceea ce au să ne spună. Trebuie să răspundem la preocupările și speranțele lor. Acesta este cel mai mare omagiu pe care îl putem acorda Tratatului de la Lisabona”.

La rândul său, președintele Consiliului European, Charles Michel, a spus că Tratatul de la Lisabona oferă ,,strălucire acestor credințe fundamentale” la care se referea și Ursula von der Leyen ca fiind elementele identității europene: ,,a creat premisele pentru o Europă a valorilor împărtășite, a valorilor și instituțiilor democratice, o Europă respectată pe plan extern și care și-a luat angajamentul de a îmbunătăți viața cetățenilor săi”. 

Datorită Tratatului de la Lisabona, a precizat Charles Michel, „putem prezenta restului lumii o imagine a unității”.

În ceea ce privește organizare Conferinței privind viitorul Europei, președintele Consiliului European, a spus că reprezintă ,,o ocazie de a ne sufleca cu toții mânecile și de a lucra laolaltă cu realism, pragmatism, dar în special cu determinare, pentru interesele cetățenilor noștri”. 

De asemenea, ambii lideri europeni sunt de părere că Tratatul de la Lisabona nu și-a atins încă potențialul maxim la zece ani de la intrarea în vigoare: 

„Tratatul mai are mult de oferit pentru ca Europa să fie și mai eficientă, mai puternică și mai suverană”, a precizat Ursula von der Leyen, adăugând că ,,depinde acum de noi să realizăm întregul potențial al Tratatului”. 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

România și alte șapte state UE cer Comisiei Europene să amâne reforma Pachetului Mobilitate și să ajute firmele de transport rutier afectate de COVID-19

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

Un număr de opt state membre UE, printre care şi România, au cerut Comisiei Europene să sprijine firmele de transport rutier afectate de pandemia de coronavirus şi de asemenea să oprească lucrul la o reformă destinată să îmbunătăţească condiţiile de lucru ale şoferilor de camion, care în opinia celor opt state ar pune companiile vulnerabile într-o situaţie nefavorabilă, transmite Reuters.

Potrivit unei scrisori consultate de Reuters, miniştrii Transporturilor din Bulgaria, Ungaria, Lituania, Polonia, Cipru, Letonia, Malta şi România au apreciat că Uniunea Europeană ar trebui să susţină companiile de transport la fel cum a luat măsuri pentru a veni în ajutorul companiilor aeriene cu probleme, relatează Agerpres.

“În schimb, suntem pe cale să adoptăm primul Pachet Mobilitate, ale cărui prevederi, combinate cu consecinţele pandemiei de coronavirus, va însemna sfârşitul pentru multe companii europene de transport rutier”, se arată în scrisoarea trimisă preşedinţilor principalelor trei instituţii europene.

Încă înainte de izbucnirea pandemiei, acelaşi state membre din estul Europei se gândeau la posibilitatea de a ataca în justiţie încercările de a reforma regulile care guvernează sectorul european al transportului rutier, reformă care potrivit oponenţilor pune firmele de transport din estul Europei într-o poziţie dezavantajoasă prin aceea că le obligă să trimită camioanele goale în ţările de origine, ceea ce generează costuri suplimentare şi emisii suplimentare de CO2.

Însă, în luna decembrie 2019, majoritatea statelor UE şi Parlamentul European au ajuns la un acord cu privire la Pachetul Mobilitate, o reformă are este susţinută de statele membre bogate, precum Franţa şi Olanda. Reforma ar obliga camioanele să revină în ţările de origine odată la patru săptămâni, iar şoferii trebuie să beneficieze de perioadă de odihnă în afara cabinei vehiculului.

Uniunea Europeană intenţiona să adopte în mod definitiv noile norme din Pachetul Mobilitate la o reuniune programată pentru data de 24 martie, dar pandemia de coronavirus a modificat agenda.

Transportul rutier, care este responsabil pentru 75% din livrările de marfă în UE, a fost afectat puternic de pandemia de coronavirus în condiţiile în care ţările au impus restricţii la frontieră, ceea ce a creat timpi de aşteptare de peste 24 de ore la unele frontiere interne. Executivul european a cerut statelor membre să pună la punct “coridoare verzi” pentru a permite produselor proaspete şi medicamentelor să evite blocajele de trafic.

De altfel, într-o scrisoare trimisă comisarului european pentru transport Adina Vălean, și eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European, a solicitat Comisiei Europene să sisteze procedurile de adoptare a Pachetului Mobilitate la nivel european, în contextul crizei pandemiei cu COVID-19.

Propusă de Comisia Europeană în mai 2017, reforma condiţiilor de lucru ale transportatorilor ”Pachetul Mobilitate” a dat naştere unei dispute politice pe fondul unei concurenţe puternice într-un sector sensibil.

Pe de o parte, Franța, Germania și țările Benelex susţin aplicarea unei legislaţii stricte pentru a contracara dumping-ul social, în timp ce ţările din Europa de Est (România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Letonia şi Lituania) pledează pentru o viziune mai suplă, reproșând un protecționism ascuns și încălcarea liberei circulații.

Continue Reading

U.E.

Autoritățile locale și regionale din Italia, apel la Germania și Olanda pentru a fi mai solidare în lupta cu efectele economice ale crizei de Covid-19

Published

on

© European Commission/ Horizon 2020

Autoritățile locale și regionale din Italia au făcut un apel la Germania și Olanda pentru a fi mai solidare cu statele sudice din Uniunea Europeană în lupta cu efectele economice generate de criza de coronavirus, în condițiile în care cele două țări se opun emiterii în comun de obligațiuni, o măsură care ar presupune plata aceleiași dobânzi la împrumuturi, relatează Reuters, preluat de Agerpres

Primarii și oficialii italieni pentru linia sa durabilă asupra măsurilor UE pentru a sprijini țările afectate cu greu de coronacrisis și pentru demonstrarea lipsei de solidaritate față de țările sale membre ale UE.

Un grup de primari italieni, guvernatori regionali și un europarlamentar au cumpărat o pagină în publicația germană Frankfurter Allgemeine Zeitung pentru a-și contura poziția și a critica lipsa de sprijin din partea Olandei și a Germaniei, în contextul în care pandemia de Covid-19 a început să afecteze economiile țărilor grav afectate de boală. În scrisoare, aceștia acuză Olanda de lipsa unui comportament etic sau de solidaritate cu restul Europei în eforturile sale față de criză și, totodată, au solicitat Germaniei să facă „pașii potriviți” pentru a sprijini țările din sudul Europei.

Semnatarii scrisorii amintesc Germaniei că statele europene și-au manifestat solidaritatea cu aceasta acceptând să-i reducă datoria după cel de-al Doilea Război Mondial. 

„Dragi prieteni germani, memoria ajută la luarea deciziilor corecte”, se afirmă în scrisoare, care evocă un acord din 1953 vizând reducerea datoriei Germaniei cu scopul de a o ajuta să-şi refacă economia după război, citează Agerpres. 

Scrisoarea este semnată de primari de stânga şi de dreapta reprezentând oraşe din nordul Italiei cele mai afectate de epidemia de coronavirus, inclusiv Bergamo şi Milano, şi de guvernatorul regiunii Emilia-Romagna.

Olanda și Germania, cărora li s-au alăturat Austria și Finlanda, au acționat împreună pentru a respinge apelurile venite din partea a 9 state din zona euro, între care Italia, Franța și Spania, pentru introducerea de obligațiuni în comun, așa-numitele „coronabonds”, pentru finanţarea redresării economice după epidemia virală care pare să împingă zona euro spre o profundă recesiune.

Cele patru state s-au opus așa-numitelor „coronabons” din cauza reticenţei lor de a împărţi datoria economiilor mai puţin competitive. În schimb, Germania și Olanda au propus utilizarea Mecanismului European de Solidaritate pentru a emite linii de credit care să finanțeze salvgardarea economiilor europene cele mai afectate de criza de coronavirus. 

Chiar și așa, unul dintre semnatarii scrisorii apărută în publicația germană, europarlamentarul Carlo Calenda, a încercat să asigure statele europene reticente că „obligaţiunile emise pentru a combate coronavirusul nu vor şterge sau mutualiza datoriile anterioare”. 

În ciuda unei videoconferințe care a durat aproximativ șase ore joia trecută, pe 26 martie, liderii UE nu au ajuns la un acord privind mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) sau emiterea de „obligaţiuni corona”, măsuri care rămân pe masa discuţiilor, urmând să fie reluate la nivelul Eurogrupului, căruia i s-a cerut să prezinte propuneri pentru gestionarea consecințelor economice ale pandemiei de coronavirus. 

 

 

Continue Reading

U.E.

Premierul Greciei Kyriakos Mitsotakis face apel la miniștri și parlamentari să-și doneze jumătate din salariu pentru combaterea pandemiei, urmând exemplul președintelui țării: Suntem cu toţii egali în faţa ameninţării sanitare

Published

on

©Kyriakos Mitsotakis/ Twitter

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a făcut apel la membrii guvernului său și la parlamentarii majorității să-și doneze jumătate din salariu pentru a combate pandemia de coronavirus, urmând astfel exemplul noului președinte al țării, Katerina Sakellaropoulou, care a promis că va face acest lucru, anunță AFP, citat de Agerpres.

Katerina Sakellaropoulou, care a devenit la 13 martie prima femeie președinte din istoria Greciei, a decis să doneze jumătate din salariul său pentru următoarele două luni ”din cauza circumstanţelor financiare dificile în care se află ţara” în contextul pandemiei de coronavirus, se arată într-un comunicat transmis luni.

”Suntem cu toţii egali în faţa ameninţării sanitare. Însă pentru a o combate, fiecare trebuie să participe, după forţele proprii”, a declarat tot luni Kyriakos Mitsotakis.

Acesta a făcut apel ”la lumea politică din țară să se poziționeze în prim-planul solidarității”, solicitându-le membrilor guvernului său și majorității parlamentare de dreapta, asigurată de Noua Democrație, să doneze jumătate din salariul lor în următoarele două luni pentru fondul special destinat combaterii pandemiei.

Premierul s-a declarat ”convins că şi celelalte partide” din eşichierul politic vor urma exemplul, Syriza, partidul fostului prim-ministru Alexis Tsipras, precizând, de altfel, că această contribuție ar trebui să fie ”obligatorie, nu opțională”.

Pandemia de coronavirus a provocat în Grecia până în prezent 43 de decese și 1.212 îmbolnăviri, la o populație de 11 milioane de locuitori.

La nivel global, SARS-CoV-2 a provocat până acum aproape 40.000 de decese, în vreme ce aproape 800.000 de persoane au fost infectate cu noul coronavirus.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending