Connect with us

U.E.

Ursula von der Leyen transmite că UE nu va încheia un acord cu Regatul Unit cu orice preț: Suntem pregătiți să fim creativi pentru a ajunge la o înțelegere. Nu suntem în schimb dispuși să facem concesii cu privire la principiile și integritatea Uniunii

Published

on

©audiovisual.ec.europa.eu

Uniunea Europeană va depune toate eforturile necesare pentru a obține un acord cu Regatul Unit până la finalul anului, dar nu va face concesii cu privire la principiile sale fundamentale pentru a obține acest lucru, a transmis președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul intervenției sale în Parlamentul European reunit în sesiune plenară la Bruxelles.

”Suntem pregătiți să fim creativi pentru a găsi un consens. Nu suntem în schimb dispuși să punem sub semnul întrebării principiile și integritatea Uniunii, deoarece este obligația noastră să apărăm interesele cetățenilor europeni. Ar trebui să fie în interes comun, atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru Regatul Unit, să avansăm împreună către cele mai înalte standarde. Suntem la jumătatea calendarului de negociere, având încă cinci luni de discuții, dar, cu siguranță, nu suntem la jumătatea lucrărilor în vederea obținerii unui acord. Vom face tot ce ne stă în putere pentru a obține un acord”, a atras atenția von der Leyen.

În acest context, președintele Comisiei Europene a listat seria de condiții care trebuie respectate de partea britanică pentru a obține o înțelegere privind relația post-Brexit: concurență echitabilă, pescuitul, mecanisme solide de guvernanță și cooperare în domeniu judiciar. ”Acestea sunt obiectivele noastre, nu doar în discuțiile cu Regatul Unit, ci oricare alt partener, deoarece aceste principii sunt fundamentale pentru Uniunea Europeană: competiție echitabilă, creșterea standardelor sociale, protejarea cetățenilor noștri și a statului de drept. Sunt ceea ce noi suntem, iar acest lucru nu se va schimba”, a explicat cu fermitate Ursula von der Leyen.

Cu aproximativ șase luni înainte de încheierea perioadei de tranziție, la 31 decembrie 2020, negocierile asupra unui acord, în special comercial, între Regatul Unit şi UE sunt total blocate, cele patru runde de negocieri care s-au derulat până în prezent încheindu-se fără un consens. 

Principalul obstacol rezidă în solicitatea Bruxelles-ului ca, în schimbul unui acord de liber schimb fără taxe vamale și fără cote, Regatul Unit să mențină unele dintre normele blocului comunitar, evitând astfel o posibilă concurență neloială din parte britanicilor pe piața europeană.

Doar că Londra respinge această condiție, argumentând că altor parteneri comerciali ai UE nu le-au fost impuse astfel de reguli, Regatul Unit respingând astfel ideea de a fi condiționat de regulile europene de vreme ce nu mai este membru UE.

Așadar, în vreme ce UE dorește încheierea unui acord extins, care să cuprindă în limitele coperților sale și norme ale UE privind concurența, mediul, fiscalitatea, britanicii doresc doar un acord clasic, ca cel încheiat de blocul comunitar cu Canada, la care să anexeze ulterior înțelegeri sectoriale.

Pentru a ieși din impas, Regatul Unit și Uniunea Europeană au convenit luni, în cadrul unei videoconferințe, că este nevoie de un nou impuls în discuțiile privind relația post-Brexit dintre cele două părți, sprijinind astfel planurile de intensificare a negocierilor care întâmpină dificultăți și care au nevoie de efort intens ”pentru a stabili o relație”.

Potrivit declarației comune a premierului britanic Boris Johnson, președintelui Consiliului European, Charles Michel, președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintelui Parlamentului European, David Sassoli, ”părțile au convenit cu toate acestea că este nevoie de un nou impuls. Acestea sprijină planurile convenite de negociatori în vederea intensificării discuțiilor din iulie și crearea celor mai favorabile condiții pentru încheierea și ratificarea unui acord înainte de sfârșitul anului 2020”, care să fie în interesul cetățenilor ambelor părți.  

Cele două părți au convenit așadar ca ritmul negocierilor să se intensifice, cu runde de negocieri săptămânale în lunile iulie, august și septembrie, fiind de așteptat ca unele dintre ele să se desfășoare în format fizic, și nu via videoconferință, cum s-a întâmplat în trecut, măsură instituită din rațiuni de siguranță în contextul pandemiei de coronavirus. 

În acest context, pentru a evita o relație comercială sub umbrela regulilor Organziației Mondiale a Comerțului, cele două părți au la dispoziție mai puțin de patru luni, mai precis 204 zile, până la finalul lunii octombrie, pentru obținerea unui acord care trebuie ulterior ratificat până la finalul anului, când se încheie perioada de tranziție post-Brexit. 

Săptămâna trecută Guvernul britanic a confirmat formal Uniunii Europene că nu dorește să prelungească perioada de tranziție dincolo de data de 31 decembrie. ”Am confirmat formal că Regatul Unit nu va prelungi perioada de tranziţie, şi momentul pentru solicitarea unei extinderi a trecut”, a anunţat pe Twitter ministrul britanic de stat Michael Gove, după o reuniune a comitetului mixt privind implementarea Acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, unde au participat și vicepreședintele Comisiei Europene Maros Sefcovic și negociatorul-șef al UE pentru relațiile post-Brexit, Michel Barnier. ”Pe 1 ianuarie 2021, vom prelua controlul şi ne vom recăpăta independenţa politică şi economică”, a adăugat Michael Gove.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Comisia Europeană oferă Libanului sprijinul pe termen lung al UE în procesul de reconstrucție a țării: 33 milioane de euro, mobilizate pentru nevoi de urgență

Published

on

© European Union, 2020

Comisia Europeană oferă Libanului sprijinul pe termen lung al UE în procesul de reconstrucție a țării și mobilizează 33 milioane de euro pentru nevoi urgente de asistență medicală și echipamente și pentru protecția infrastructurii critice după explozia devastatoare din portul Beirut, potrivit unui comunicat referitor la discuția telefonică de joi dintre președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu Hassan Diab, prim-ministrul Libanului.

Potrivit sursei citate, liderul european a exprimat condoleanțele și sprijinul acordat de UE Libanului în fața catastrofei devastatoare care a lovit orașul Beirut și țara în ansamblu. 

 În acest sens, a fost trecută în revistă asistența acordată deja de UE, care include în special:

  • desfășurarea a peste 100 de pompieri specializați în operațiuni de căutare și salvare, cu vehicule, câini și echipamente medicale de urgență, inclusiv prin Crucea Roșie Libană;
  • oferta de echipe suplimentare, în special pentru detectarea substanțelor chimice, biologice, radiologice și nucleare;
  • o navă militară dotată cu port-elicopter pentru evacuare medicală și echipament medical și de protecție
  • activarea sistemului de cartografiere prin satelit Copernicus pentru a ajuta la evaluarea daunelor.

Pe lângă aceste eforturi, Comisia mobilizează peste 33 de milioane de euro pentru primele nevoi de urgență, asistență medicală și echipamente, precum și pentru protecția infrastructurii critice. Comisia va avea în vedere sprijin suplimentar în funcție de evaluarea nevoilor umanitare în curs de desfășurare.

De asemenea, cele două părți au discutat despre sprijinul pe termen lung pe care UE îl poate oferi pentru a ajuta în procesul de reconstrucție a țării.

În acest sens, președintele Comisiei a subliniat posibila mobilizare a experților și a echipamentelor pentru a contribui la evaluarea gradului de deteriorare a infrastructurii și la gestionarea substanțelor periculoase precum azbestul și alte substanțe chimice. Acest lucru poate fi important pentru structurile civile, dar și pentru reabilitarea Portului Beirut.

Mai mult, von der Leyen a subliniat că Executivul Europen este pregătit să exploreze modul în care UE poate să stimuleze relațiile comerciale cu Libanul în acest moment dificil, în special sub forma facilitării comerciale și vamale preferențiale.

Președintele a oferit, de asemenea, sprijinul UE pentru a realiza o evaluare completă a nevoilor pentru reconstrucția orașului și recuperarea țării, precum și sprijin în discuțiile cu instituțiile financiare internaționale, care ar putea ajuta la deblocarea unui sprijin economic suplimentar.

Nu în ultimul rând, Ursula von der Leyen a subliniat că Uniunea Europeană acordă o mare importanță unității și stabilității Libanului, care sunt cu atât mai importante astăzi, atât pe plan intern, cât și pentru regiune. Ea a subliniat că acest moment tragic pentru Liban ar trebui să fie prilejul de a uni toate forțele politice în jurul unui efort național pentru a răspunde multor provocări cu care se confruntă țara. De altfel, Uniunea Europeană va susține Libanul în acest demers, a asigurat aceasta. 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România se poate inspira din modelul Germaniei privind funcționarea sistemului de sănătate în contextul pandemiei

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, a avut o discuție cu ministrul german al sănătății, Jens Spahn, despre necesitatea de a asigura un buget corespunzător pentru programul de sănătate al Uniunii Europene, EU4Health, cât și despre prioritizarea anumitor acțiuni urgente în acest domeniu, potrivit unei postări pe Facebook.

„Am avut o întrevedere de lucru foarte bună cu ministrul german al Sănătății, Jens Spahn. Germania deține astăzi președinția Consiliului Uniunii Europene, cu o misiune și un rol determinant în încheierea negocierilor pentru viitorul buget al UE și Planul de redresare economică. Am discutat cu ministrul german al Sănătății despre programul independent de Sănătate al Uniunii, EU4Health, nevoia de a asigura un buget corespunzător pentru acesta și necesitatea de a prioritiza unele actiuni urgente si importante, precum: lupta împotriva cancerului, digitalizarea serviciilor de sănătate și a sistemelor de sănătate din UE, susținerea rețelei Centrelor de excelență, întărirea rolului instituțiilor din UE dedicate sănătății, pregătirea mai bună pentru eventuale alte pandemii și rezolvarea problemei accesului la medicamente”, informează Cristian Bușoi.

Amintim că, în urma acordului liderilor europeni în urma reuniunii extraordinare a Consiliului European din 17-21 iulie, propunerea de bugetare a programului independente de sănătate al UE, EU4Health, a fost diminuată cu 7,7 miliarde de euro, Comisia Europeană propunând inițial o finanțare de 9,4 miliarde de euro mai ales în contextul consolidării rezilienței blocului în perspectiva unor crize sanitare de magnitudinea pandemiei de COVID-19.

De asemenea, președintele ITRE l-a felicitat pe Jens Spahn pentru modul în care acesta – ca ministru al Sănătății – și Germania au gestionat criza COVID-19 și pentru rezultatele excelente pe care le-au obținut.

„Germania reprezintă, în UE, poate cel mai bun exemplu de bună organizare și funcționare a sistemului de sănătate pe perioada pandemiei și nu numai. Un model pe care îl recomand mereu pentru a inspira și alte state din UE, inclusiv România”, subliniază Cristian Bușoi.

Continue Reading

U.E.

Papa Francisc s-a rugat pentru victimele exploziei din Liban în bazilica papală Santa Maria Maggiore din Roma

Published

on

© Vatican News

Papa Francisc s-a rugat miercuri într-o bazilică din Roma pentru Liban, după o explozie în portul din Beirut care a ucis peste 100 de persoane și a rănit alte câteva mii, a anunțat Vaticanul într-un comunicat.

Suveranul Pontif, în vârstă de 83 de ani, a părăsit Vaticanul și s-a deplasat către Bazilica Santa Maria Maggiore, aproape de gara principală din Roma, pentru a participa la ceremonia religioasă de pe 5 august care marchează hramul bazilicii papale construite în urmă cu aproximativ 16 secole. 

„Ieri la Beirut, în apropierea portului, au avut loc explozii masive care au provocat zeci de morți, au rănit mii de oameni și au provocat distrugeri grave”, a spus Papa.

„Să ne rugăm pentru victime, pentru familiile lor; și să ne rugăm pentru Liban pentru ca, prin dedicarea tuturor elementelor sale sociale, politice și religioase, să se poată confrunta cu acest moment extrem de tragic și dureros și, cu ajutorul comunității internaționale, să depășească gravele crize pe care le întâmpină “, s-a rugat Papa.

Libanul este în doliu după ce o explozie masivă a izbucnit marți seara în capitala Beirut și zonele înconjurătoare, ucigând cel puțin 100 de oameni și rănind alte câteva mii, multe victime fiind încă prinse sub dărâmături.

Potrivit autorităților locale, exploziile devastatoare au fost cauzate de inflamarea a 2750 tone de azotat de amoniu depozitate într-un depozit din portul capitalei libaneze.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending