Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, viziune comună cu PE: ”Europa va fi un lider în lupta împotriva cancerului. Ne-am propus un plan foarte ambițios care va reduce din suferința cauzată de această boală”

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Ursula von der Leyen a prezentat o viziune comună cu Parlamentul European privind lupta de combatere a cancerului în următorul mandat al Comisiei Europene: ”Europa va fi un lider in lupta impotriva cancerului”. 

Reamintim că în lupta împotriva cancerului în Europa s-au angajat și popularii europeni, care doresc să pună pacientul în centrul acțiunilor Uniunii Europene.

În urma discursului viitorului președinte al Comisiei Europene este și mai evidentă conturarea unei cooperări între Parlamentul European și Comisie, privind lupta împotriva cancerului în Europa.

Numărul de cazuri de cancer este în creștere, iar în acest sens, Ursula von der Leyen a anunțat că va exista un proiect ambițios în viitoarea Comisie. Este vorba despre un plan european: ”Ne-am propus ca la începutul anului viitor să lansăm un plan foarte ambițios care va  reduce din suferința cauzată de această boală”.


Citiți și Comisia geopolitică a Ursulei von der Leyen vine în fața Parlamentului European pentru votul de învestire. Ce trebuie să știi despre prima Comisie Europeană condusă de o femeie și de un german după 52 de ani

Parlamentul European se pronunţă miercuri, la 13:00 ora României, asupra noii Comisii Europene, după ce preşedinta aleasă Ursula von der Leyen își prezintă echipa şi programul în plenul legislativului european reunit la Strasbourg în cursul dimineţii.

Europarlamentarii vor decide într-un vot prin apel nominal cu majoritate simplă dacă vor valida sau nu viitoarea Comisie Europeană, care, dacă este aprobată, îşi va începe activitatea pe 1 decembrie, informează un comunicat al Parlamentului European.

Ursula von der Leyen, preşedintele ales al Comisiei Europene, îşi prezintă echipa comisarilor desemnaţi şi validaţi deja de către comisiile de specialitate în cadrul audierilor recente şi discută obiectivele noii Comisii alături de eurodeputaţi.

În urma dezbaterii cu Ursula von der Leyen, fiecare grup politic se va reuni pentru a discuta intenţiile de vot, urmând ulterior să voteze. Procedura de vot prevede că viitoarea Comisie Europeană va fi validată cu majoritatea simplă (50% + 1 din voturi) din numărul total al voturilor valabile exprimate.

Eurodeputaţii au ales-o pe Ursula von der Leyen, fost ministru german al apărării, în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene în iulie, într-un vot secret, cu 383 de voturi pentru, 327 împotrivă şi 22 de abţineri. La momentul respectiv, Ursula von der Leyen trebuia aleasă cu minim 374 de voturi pentru.

Din 1995 și până în 2014, cel mai mic număr de voturi favorabile acordat unei Comisii Europene a fost pentru echipa lui Jacques Santer (1995 – 417 voturi pentru), iar cea mai mare încredere a fost dată Comisiei lui Romano Prodi (1999 – 510 pentru). În 2014, Comisia lui Jean-Claude Juncker a primit 423 de voturi pentru.


Structura viitoarei Comisii Europene este următoarea:

Președinte: Ursula von der Leyen (Germania, PPE);

Trei vicepreședinți executivi: Frans Timmermans (Olanda, PES – responsabil Pactul Ecologic European); Margrethe Vestager (Danemarca, Renew Europe – responsabil o Europă pregătită pentru era digitală); Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE – responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor și comisar pentru servicii financiare)

Cinci vicepreședinți: Josep Borrell (Spania, PES – Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate); Věra Jourová (Cehia, Renew Europe – valori și transparență); Margaritis Schinas (Grecia, PPE – promovarea modului nostru de viață european; Maroš Šefčovič (Slovacia, PES – relații interinstituționale și prospectivă); și Dubravka Šuica (Croația, PPE -Democrație și demografie).

Alți 18 comisari europeni, după cum urmează: Johannes Hahn (Austria, PPE – portofoliul pentru buget și administrație); Didier Reynders (Belgia, Renew Europe – portofoliul pentru justiție); Mariya Gabriel (Bulgaria, PPE – portofoliul pentru inovare și tineret); Stella Kyriakides (Cipru, PPE – portofoliul pentru sănătate); Kadri Simson (Estonia, Renew Europe – portofoliul pentru energie); Jutta Urpilainen (Finlanda, PES – portofoliul pentru parteneriate internaționale); Thierry Breton (Franța, Renew Europe – portofolil pentru piață internă, politică industrială, industira de apărare și spațiu); Olivér Várhelyi (Ungaria, PPE – portofoliul pentru vecinătate și extindere); Phil Hogan (Irlanda, PPE – portofoliul pentru comerț); Paolo Gentiloni (Italia, PES – portofoliul pentru economie); Virginijus Sinkevičius (Lituania, Verzii – portofoliul pentru mediu, oceane și pescuit); Nicolas Schmit (Luxemburg, PES – portofoliul pentru locuri de muncă și afaceri sociale); Helena Dalli (Malta, PES – portofoliul pentru egalitate); Janusz Wojciechowski (Polonia, ECR – portofoliul pentru agricultură); Elisa Ferreira (Portugalia, PES – portofoliul pentru coeziune și reforme); Adina Vălean (România, PPE – portofoliul pentru transporturi); Janez Lenarčič (Slovenia, Renew Europe – portofoliul pentru gestionarea crizelor); Ylva Johansson (Suedia, PES – portofoliul pentru afaceri interne).

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Surse europene: România va fi al treilea cel mai mare beneficiar de fonduri UE, după Polonia și Germania, pentru susținerea industriilor afectate de Pactul Ecologic European

Published

on

© EPP

România este a treia țară din Uniunea Europeană, după Polonia și Germania, care va primi cea mai mare finanțare pentru susținerea zonelor monoindustriale care vor fi afectate de planurile europene privind tranziția echitabilă către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon. Fondurile pe care le va primi România sunt în valoare de 757 milioane de euro, eșalonate pe perioada a șapte ani și vor fi cuprinse în anvelopa bugetară a Fondului pentru o tranziție echitabilă, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

Anvelopa financiară a Fondului pentru o tranziție echitabilă pentru România este de 757 milioane de euro pe durata a șapte ani, fiind a treia cea mai mare alocare la nivelul statelor membre”, au precizat sursele citate.

Politico Europe și EU Observer notează că țările care vor primi cei mai mulți bani sunt Polonia (2 miliarde de euro) și Germania (877 de milioane de euro), citând un document al Comisiei Europene transmis statelor membre, în urma propunerii pe care executivul european a lansat-o marți. Polonia, care a blocat consensul țărilor UE în luna decembrie în ce privește asumarea obiectivului neutralității climatice, și Germania, cu regiuni industriale bazate pe cărbune, sunt urmate de România (757 milioane de euro) și de Cehia (581 milioane).

Informațiile survin și în contextul în care premierul Ludovic Orban a efectuat săptămâna trecută prima sa vizită la instituțiile Uniunii Europene, subiectul Pactului ecologic european și impactul acestuia pentru zona industrială românească fiind amplu discutat cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu vicepreședintele executiv pentru Green Deal, Frans Timmermans, cu comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, precum și cu președintele Parlamentului European.

De unde provin banii? Fondurile vor fi furnizate în principal regiunilor, nu statelor membre

Comisia von der Leyen a prezentat marți, la Strasbourg planul de investiţii pentru Planul ecologic european, care are scopul de a mobiliza investiţii publice şi a contribui la deblocarea de fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale Uniunii Europene, în special InvestEU. Potrivit executivului european, acest plan va duce la investiţii în valoare de cel puţin 1.000 de miliarde de euro

Din acest plan, Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă este un instrument-cheie bazat pe trei surse principale de finanţare – Fondul pentru o tranziție echitabilă, o schemă de finanțare la nivelul InvestEU și un mecanism de împrumut prin colaborare cu Banca Europeană de Investiții.

Fondul pentru o tranziție echitabilă va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, care se adaugă cuantumului inclus în propunerea Comisiei pentru următorul buget pe termen lung al UE. Statele membre vor trebui, de asemenea, să se angajeze să aloce, pentru fiecare euro din Fondul pentru o tranziţie echitabilă, fonduri din Fondul european de dezvoltare regională şi din Fondul social european Plus şi să furnizeze resurse naţionale suplimentare. Efectul cumulat va consta în finanţare în cuantum de 30-50 de miliarde de euro, care va mobiliza şi mai multe investiţii. Fondul va furniza în principal granturi regiunilor.

Citiți și Parlamentul European sprijină Pactul ecologic european, însă avertizează că va modifica orice propuneri legislative pentru ca Europa să atingă neutralitatea climatică până în 2050

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

O femeie din Europa de Est a devenit cel mai influent funcționar european: Ilze Juhansone, din Letonia, a fost numită secretar general al Comisiei Europene

Published

on

© European Union, 2020

Comisia Europeană a numit-o marţi pe Ilze Juhansone, fost ambasador al Letoniei pe lângă Uniunea Europeană, în funcţia de secretar general, cea mai înaltă poziție administrativă din cadrul executivului european, funcție pe care a deținut-o în trecut germanul Martin Selmayr și a cărui numire de către Jean-Claude Juncker a fost plină de controverse.

Juhansone a fost secretar general interimar din noiembrie 2019, după plecarea din acest post a germanului Martin Selmayr, iar acum a devenit primul secretar general al Comisiei Europene care provine din Europa de Est. Din 1957 și până la numirea Ilzei Johansone, Comisia Europeană a avut șapte secretari generali.

Ea a intrat în Ministerul Afacerilor Externe leton în 2008, după ce fusese director-adjunct de şcoală. A fost ambasador al Letoniei pe lângă UE din 2011 până în 2015, an în care a devenit secretar general-adjunct al Comisiei Europene.

”De la sosirea mea în vara trecută, Ilze Juhansone s-a dovedit a fi competentă şi documentată”, a declarat preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, care a lăudat-o pe fosta diplomată letonă pentru experienţa şi abilităţile sale manageriale, notează Agerpres.

Von der Leyen a făcut o prioritate din a avea mai multe femei în poziţii de top în Comisia Europeană. Pe de altă parte, numirea lui Juhansone reprezintă și un răspuns dat criticilor care acuză că pozițiile de top din Comisia Europeană și din instituțiile UE sunt acordate oficialilor din Vest, creând un dezechilibru geografic din punct de vedere politic.

Politico Europe notează că Juhansone i-a avut drept contracandidați pe francezul Jean-Eric Paquet, director general al Comisiei Europene pentru cercetare și inovație și pe spaniolul Daniel Calleja Crespo, care conduce Direcția general pentru mediu.

Numirea lui Martin Selmayr în 2018 în funcţia de secretar general al Comisiei Europene a provocat o undă de şoc în instituţiile UE.

De formaţie jurist, Martin Selmayr, fost şef de cabinet al fostului preşedinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, a fost numit în februarie 2018 secretar general al executivului european, în cadrul unei proceduri secrete descrisă de unii europarlamentari drept o ”acţiune de tipul unei lovituri de stat”.

În urma acestui scandal, Comisiei Europene i s-a cerut să elaboreze o procedură specifică de numire a secretarului său general, caracterizată de mai multă transparenţă în procesul de selecţie.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a prezentat planul de investiţii pentru Planul ecologic european. Ursula von der Leyen vrea investiții publice și private de cel puțin 1.000 de miliarde de euro

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Comisia Europeană a prezentat marţi planul de investiţii pentru Planul ecologic european, care va mobiliza investiţii publice şi va contribui la deblocarea de fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale Uniunii Europene, în special InvestEU, ceea ce ar duce la investiţii în valoare de cel puţin 1.000 de miliarde de euro, relevă un comunicat al executivului european. Planul prezentat marți vine cu o zi înainte ca Parlamentul European să își voteze poziția privind Pactul ecologic european, lansat de Ursula von der Leyen la 11 decembrie 2019, în plenul legislativului european.

Planul prevede că toate statele membre, regiunile şi sectoarele vor trebui să aibă o contribuţie la tranziţie, însă intensitatea provocărilor este diferită. Unele regiuni vor fi afectate în mod particular şi vor trece prin transformări economice şi sociale profunde. Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă va oferi sprijin financiar şi practic specific pentru a-i ajuta pe lucrători şi a genera investiţiile necesare în regiunile respective.

“Oamenii sunt cei în jurul cărora s-a construit Pactul ecologic european, viziunea noastră pentru o Europă neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Ne aşteaptă o transformare fără precedent, care va funcţiona dacă va fi echitabilă şi fiabilă pentru noi toţi. Vom sprijini oamenii şi regiunile care vor trebui să depună eforturi mai mari pentru realizarea acestei schimbări, pentru a ne asigura că nimeni nu este lăsat în urmă. Pactul ecologic implică nevoi ridicate de investiţii, pe care le vom preschimba în oportunităţi de investiţii. Planul pe care îl prezentăm astăzi, de a mobiliza cel puţin o mie de miliarde de euro, va arăta drumul şi va debloca un val de investiţii verzi”, a afirmat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene pentru Pactul ecologic european, Frans Timmermans, a spus că ”tranziţia necesară către neutralitate din punct de vedere climatic va spori bunăstarea oamenilor şi competitivitatea Europei, iar pentru ca aceasta să se realizeze, este nevoie de mai multe eforturi din partea cetăţenilor, a sectoarelor şi a regiunilor care se bazează într-o măsură mai mare decât alţii pe combustibili fosili”.

Potrivit acestuia, Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă va contribui la sprijinirea celor mai afectaţi prin sporirea atractivităţii investiţiilor şi propunerea unui pachet de sprijin financiar şi practic în valoare de cel puţin 100 de miliarde de euro.

Planul de investiţii pentru Pactul ecologic european va mobiliza fonduri UE şi va crea un cadru favorabil care să faciliteze şi să stimuleze investiţiile publice şi private necesare pentru tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic, verde, competitivă şi incluzivă. Venind în completarea altor iniţiative anunţate în cadrul Pactului ecologic, planul se bazează pe trei dimensiuni – finanţare, facilitare şi sprijin practic.

În privinţa finanţării, se doreşte mobilizarea, în următorul deceniu, a unui cuantum de minimum o mie de miliarde de euro reprezentând investiţii durabile. Cea mai mare proporţie de până acum de cheltuieli din bugetul UE pentru acţiuni climatice şi de mediu va face posibilă atragerea de fonduri private, un rol-cheie urmând a fi jucat de Banca Europeană de Investiţii.

Referitor la facilitare, este avută în vedere oferirea de stimulente pentru deblocarea şi redirecţionarea investiţiilor publice şi private. UE va furniza investitorilor instrumente, plasând resursele financiare durabile în centrul sistemului financiar, şi va facilita realizarea de investiţii durabile de către autorităţile publice, încurajând “înverzirea” bugetului şi achiziţiile publice ecologice şi concepând modalităţi de a facilita procedurile de aprobare a ajutoarelor de stat destinate regiunilor vizate de tranziţia echitabilă.

În legătură cu sprijinul practic, Comisia Europeană va acorda sprijin autorităţilor publice şi promotorilor proiectelor pentru planificarea, conceperea şi executarea de proiecte sustenabile.

Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă este un instrument-cheie creat pentru a se asigura că tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc în mod echitabil şi că nimeni nu este lăsat în urmă. Deşi toate regiunile vor avea nevoie de finanţare, iar Planul de investiţii pentru Pactul ecologic european o va furniza, mecanismul asigură un sprijin ţintit care să ajute la mobilizarea unui cuantum de cel puţin 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 în cele mai afectate regiuni, în scopul de a se atenua impactul socio-economic al tranziţiei. Mecanismul va crea investiţiile necesare pentru a ajuta lucrătorii şi comunităţile care se bazează pe lanţul valoric al combustibililor fosili. Mecanismul va suplimenta contribuţia substanţială de la bugetul UE prin intermediul tuturor instrumentelor care sunt relevante în mod direct pentru tranziţie.

Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă va consta în trei surse principale de finanţare:

1) Un fond pentru o tranziţie echitabilă, care va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, care se adaugă cuantumului inclus în propunerea Comisiei pentru următorul buget pe termen lung al UE. Pentru a putea valorifica partea din fond care le revine, statele membre vor trebui, în colaborare cu Comisia, să identifice teritoriile eligibile prin intermediul unor planuri teritoriale specifice privind tranziţia echitabilă. Statele membre vor trebui, de asemenea, să se angajeze să aloce, pentru fiecare euro din Fondul pentru o tranziţie echitabilă, fonduri din Fondul european de dezvoltare regională şi din Fondul social european Plus şi să furnizeze resurse naţionale suplimentare. Efectul cumulat va consta în finanţare în cuantum de 30-50 de miliarde de euro, care va mobiliza şi mai multe investiţii. Fondul va furniza în principal granturi regiunilor. De exemplu, va sprijini lucrătorii în dobândirea de abilităţi şi competenţe pentru viitoarea piaţă a forţei de muncă şi va ajuta IMM-urile, startup-urile şi incubatoarele de afaceri să creeze noi oportunităţi economice în aceste regiuni. Totodată, fondul va sprijini investiţiile în tranziţia către o energie curată, de exemplu în eficienţa energetică.

2) O schemă specifică pentru o tranziţie echitabilă în cadrul InvestEU, pentru mobilizarea de investiţii în cuantum de până la 45 de miliarde de euro. Această schemă va încerca să atragă investiţii private, inclusiv în energie şi transporturi durabile, care să aducă beneficii regiunilor respective şi să ajute economiile acestora să găsească surse noi de creştere.

3) Un mecanism de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiţii, cu garanţii de la bugetul UE, pentru mobilizarea unor investiţii de 25-30 de miliarde de euro. Mecanismul va fi folosit pentru împrumuturi acordate sectorului public, de exemplu în sectorul reţelelor de încălzire centralizată şi în cel al renovării clădirilor. În martie 2020, Comisia va prezenta o propunere legislativă care să încadreze acest aspect.

Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă vizează mai mult decât finanţarea. Prin intermediul unei platforme dedicate tranziţiei echitabile, Comisia Europeană va furniza asistenţă tehnică statelor membre şi investitorilor şi se va asigura că sunt implicate comunităţile afectate, autorităţile locale, partenerii sociali şi organizaţiile neguvernamentale. Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă va include un cadru de guvernanţă puternic, axat pe planuri teritoriale specifice privind tranziţia echitabilă.

Citiți și La 11 zile de la preluarea mandatului, Ursula von der Leyen a prezentat Pactul Ecologic European, cu ambiția istorică a neutralității climatice a Europei: ”Va dura cât o generație să atingem acest obiectiv”

La 11 decembrie 2019, Comisia a prezentat Pactul ecologic european, care descrie obiectivul ambiţios al Europei de deveni, până în 2050, primul bloc din lume neutru din punct de vedere climatic. Tranziţia Europei către o economie sustenabilă implică eforturi semnificative în privinţa investiţiilor în toate sectoarele: pentru atingerea ţintelor actuale în materie de climă şi energie pentru 2030 va fi nevoie de investiţii suplimentare de 260 de miliarde de euro pe an până în 2030. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending