Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Urzeala tronurilor în UE, ziua Z: Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni se reunesc pentru a găsi un compromis în numirea șefilor instituțiilor UE, însă calculele politice nu sunt în favoarea lor

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Corespondență din Bruxelles

Șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană se reunesc joi și vineri la Bruxelles pentru Consiliul European de vară, un summit marcat de subiecte importante privind adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024, viitorul buget european, Brexit sau relațiile externe, însă gândurile și acțiunile lui Macron, Merkel, Iohannis & co se vor îndrepta mai degrabă spre ceea ce a devenit o adevărată urzeală a tronurilor și o mare vânătoare de posturi la vârful Uniunii: Cine va ocupa pozițiile cheie în instituțiile UE, de la președinția Comisiei Europene și până la cea a Consiliului European?

Liderii europeni au avut la dispoziție trei săptămâni pentru a-și armoniza pozițiile și a identifica un compromis viabil în direcția acestor numiri în care sunt în joc posturile celor patru președinți – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Banca Centrală Europeană – și funcția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate. Pentru aceeași perioadă i-au încredințat lui Donald Tusk, președintele Consiliului European, mandatul de a purta discuții politico-instituționale cu Parlamentul European și cu liderii grupurilor politice pentru a găsi un numitor comun: un ”pachet de nume” pentru a conduce instituțiile UE, respectând o ”ambiție autentică” a criteriilor paritare de gen, de geografie, de populație și de afiliere politică. În paralel, Parlamentul European și-a reafirmat susținerea pentru procesul candidatului cap de listă (Spitzenkandidaten), iar șefii de stat sau de guvern și-au desemnat șase coordonatori (câte doi de la fiecare familie politică – PPE, Socialiști, Liberali) pentru a facilita un compromis, însă reuniunea celor șase a identificat ”provocări” în discuții.

”Optimist cu prudență”, sintagma incertitudinii

© EU Council

”Optimismul prudent” pe care l-a invocat Tusk în scrisoarea sa tradițională către liderii UE, valsând ”viziuni diferite, interese diferite, dar și o voință comună”, ne arată că discuțiile politice încrucișate nu au dat roade și că sunt puține șanse să avem un compromis la finalul zilei de joi, cu scopul de a finaliza acest proces până la prima sesiune a Parlamentului European, care începe la 2 iulie. 

Ceea ce determină dificultatea calculelor politice este noua realitate a echilibrului de forțe din Parlamentul European, dublată inclusiv de puterea fiecărei familii politice din Consiliul European de a bloca o decizie în privința acestor numiri. Pentru prima dată, PPE (181 de membri) și S&D (153) nu mai pot constitui o majoritate bipartizană în Parlamentul European (minim 376), fiind necesară includerea unei a treia forțe politice, fie Renew Europe (108), fie Verzii (75). În Consiliul European, spațiul politic de unde pornește semnalul deblocării, PPE și Renew Europe (ALDE + Emmanuel Macron) sunt la paritate de membri, cu câte 8 lideri fiecare în jurul mesei.

Deblocați negocierea privind președintele Comisiei Europene, iar restul vine de la sine

Tensiunea puternică este atașată în principal disputei privind numirea viitorului președinte al Comisiei Europene, cu liderii PPE revendicând această poziție pentru candidatul lor Manfred Weber, cu socialiștii în aceeași barcă în privința candidatului lor Frans Timmermans, și cu Renew Europe și președintele francez Emmanuel Macron care resping deopotrivă o legătură automată între rezultatele alegerilor europene și persoana desemnată să fie președinte al Comisiei Europene, dar și o eventuală numire a lui Manfred Weber, pe care îl consideră lipsit de experiență guvernamentală la nivel înalt.

Astfel, dacă ar fi să asistăm la o deblocare, aceasta poate surveni în principal dintr-un compromis în jurul fotoliului de lider al Comisiei Europene. Iată și de ce.

©️ European Parliament

Într-un amplu material CaleaEuropeană.ro anterior alegerilor din 23-26 mai și dedicat cursei pentru șefia instituțiilor UE, am analizat posibile răspunsuri având cele trei elemente concrete în vedere (a) proceduri, (b) proiecții, ponderi, (c) scenarii și negocieri.

Într-o variantă mai scurtă, situația arată în felul următor. Consiliul European este cel care trimite Parlamentului European o nominalizare pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, propunere pe care o face hotărând cu majoritate calificată. 

Majoritatea calificată necesară în Consiliul European apare prin îndeplinirea simultană a următoarelor două condiții: o majoritate de 55% a statelor membre (16 țări) care însumează 65% din populația Uniunii. În cazuri speciale se aplică o majoritate calificată consolidată, determinată de 72% din statele membre (21 de țări) care însumează minim 65% din populația Uniunii Europene.

Merkel & PPE și Macron & Renew Europe se pot bloca reciproc

În acest moment, Consiliul European este compus din 8 lideri naționali afiliați PPE (inclusiv Viktor Orban), tot 8 are și Renew Europe (ALDE + Emmanuel Macron), 6 din partea Socialiștilor europeni, 3 independenți, 2 din partea Conservatorilor (Marea Britanie și Polonia) și un lider din partea Stângii Europene (premierul Greciei), dar care este așteptat să lucreze alături de social-democrați.

În ce privește ponderea, liderii PPE reprezintă peste 25% din populația Uniunii, Renew Europe aproape 23%, iar Socialiștii Europeni peste 15%. Pe de altă parte, Renew Europe ajunge la o cvasi-paritate cu PPE datorită președintelui francez Emmanuel Macron, în vreme ce PPE beneficiază în fapt de o bază de 7 lideri naționali, în condițiile în care relația cu premierul Ungariei Viktor Orban este înghețată, iar acesta din urmă nu este de acord cu numirea lui Manfred Weber în fruntea Comisiei Europene. În aceste condiții, atât Merkel și PPE, cât și Macron și Renew Europe, au puterea de a bloca o decizie. Ca tabloul să fie și mai complex, cele două state cheie care pot înclina decisiv balanța sunt Marea Britanie și Italia, având o pondere mare a votului lor în Consiliu. În privința Marii Britanii este greu de anticipat o poziție, preocupările fiind altele. În cazul Italiei condusă de un guvern populist este clar că Roma va pierde poziția sa dominantă reprezentată actualmente de faptul că trei italieni dețin poziții cheie în UE: președintele Parlamentului European, Înaltul Reprezentant și președintele Băncii Centrale Europene.

Nici în Parlamentul European nu avem o claritate certă

©️ European Parliament/ Facebook

Tabloul nu este mai curat nici în Parlamentul European, unde potrivit tratatului, minim 376 de membri trebuie să susțină voteze pentru numirea șefului Comisiei Europene. Chiar dacă liderii din hemiciclu și-au reafirmat sprijinul pentru ca viitorul președinte al Comisiei Europene să fie un Spitzenkandidat sau candidatul cap de listă pe care o majoritate a Parlamentului European l-ar susține, grupurile politice nu au reușit să se pună de acord asupra numelui pe care îl susțin: Manfred Weber de la PPE, Frans Timmermans pentru Socialiști sau Margrethe Vestager pentru liberali.

În privința majorității politice pro-europene din Parlament, situația este clară: Pentru prima dată, PPE (181 de membri) și S&D (153) nu mai pot constitui o majoritate bipartizană în Parlamentul European (minim 376), fiind necesară includerea unei a treia forțe politice, fie Renew Europe (108), fie Verzii (75). Într-un caz fericit, o coaliție a tuturor celor patru grupuri determină o majoritate de 519 din 751 de eurodeputați.

Se rezumă totul la o dispută Franța-Germania, purtată inclusiv prin proxy?

Posibilitatea de a convoca un summit european pe 30 iunie, în caz de eşec al summitului de pe 20 şi 21 iunie, a fost evocată recent în cadrul instituţiilor europene, noul Parlament European urmând a se reuni începând cu data de 2 iulie.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a lăsat miercuri o ușă întredeschisă pentru o încheiere cu succes, deși puțin probabilă, a tratativelor dintre liderii statelor membre cu privire la numirile în pozițiile de conducere ale instituțiilor Uniunii Europene, în contextul în care subiectul, unul delicat și provocator de tensiuni, se află pe agenda summitului de joi și de vineri de la Bruxelles.

”Eu rămân optimist cu prudență, pentru că cei cu care am vorbit și-au exprimat hotărârea de a decide rapid. Sper că o putem face joi”, a spus Donald Tusk, întărind deopotrivă ideea că reuniunea de joi s-ar putea încheia cu un acord asupra unor nume, cât și cu ideea că un nou summit special ar putea fi convocat pentru data de 30 iunie.

Scenariile potrivit cărora cancelarul german și liderii PPE de o parte, iar președintele francez și liderii liberali pe de altă parte, se pot bloca reciproc în Consiliu, reduc discuțiile la o negociere între marile puteri europene, însă atât Angela Merkel, cât și Emamnuel Macron sunt în poziții dificile.

Macron a fost nevoit să o retragă pe Nathalia Loiseau din cursa pentru șefia grupului Renew Europe, funcție pentru care l-a susținut pe Dacian Cioloș. Merkel, deși l-a susținut public constant pe Manfred Weber, se află pe finalul unei lungi cariere politice, fiind și curtată pentru a intra ea însăși în joc pentru șefia unei instituții europene.

Cert este că principiile enunțate de liderii europeni la precedentul summit din 28 mai sub – gen, geografie, demografic și afiliere politică – au creat contextul pentru a permite avansarea sau lansarea diferitelor nume pentru funcțiile cheie în fruntea instituțiilor UE, printre care Angela Merkel, Klaus Iohannis sau Dalia Gribauskaite în fruntea Consiliului European, Margrethe Vestager, Michel Barnier sau Kristalina Georgieva în fruntea Comisiei Europene, dincolo de candidații deja anunțați oficial – Manfred Weber și Frans Timmermans, numele acestuia din urmă fiind vehiculat și pentru funcția de Înalt Reprezentant al UE. Separat, șefia Băncii Centrale Europene pare a fi deopotrivă un măr de discordie sau o monedă de schimb între Franța și Germania, în vreme ce Spania, prin poziția tot mai influentă a prim-ministrul social-democrat Pedro Sanchez, dorește să obțină una dintre pozițiile cheie, creând premisele pentru ca Madridul să înlocuiască o Romă condusă de populiști și care actualmente are trei italieni în poziții cheie: președintele Parlamentului European, Înaltul Reprezentant și președintele Băncii Centrale Europene.

În cele din urmă, optimismul prudent al lui Donald Tusk va primi, la finalul zilei Z, un răspuns.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk, reacție tranșantă după scrisoarea trimisă de Boris Johnson: Cei care nu propun alternative realiste la plasa de siguranță susţin, de fapt, reintroducerea unei frontiere, chiar dacă ei nu recunosc acest lucru

Published

on

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a afirmat marți că scrisoarea trimisă de prim-minsitrul britanic, Boris Johnson, nu include nicio ”alternativă realistă” la controversata ”plasă de siguranță”, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Plasa de siguranţă este o poliţă de asigurare pentru a evita o frontieră dură pe insula Irlanda dacă nu, sau până când, este găsită o alternativă. Aceia care sunt împotriva plasei de siguranţă şi care nu propun alternative realiste susţin, de fapt, reintroducerea unei frontiere, chiar dacă ei nu recunosc acest lucru”, a scris Donald Tusk pe Twitter, răspunzând astfel la scrisoarea trimisă luni de şeful executivului britanic.

Premierul britanic Boris Johnson i-a transmis luni o scrisoare președintelui Consiliului European, Donald Tusk, prin care acesta îi propunea înlocuirea mecanismului de backstop cu un angajament de aplicare a unor aranjamente alternative la încheierea unei perioade de tranziție post-Brexit. 

Într-o dovadă a unui răspuns coordonat la nivel european, și Comisia Europeană a reacționat la câteva minute distanță față de replica dată de Tusk, într-un mesaj în concordanță cu opinia președintelui Consiliului European.

”Brexit-ul este cel care creează dificultăți pentru insula Irlandei … (n.r. mecanismul) de backstop este singurul mijloc identificat de ambele părți pentru a onora acest angajament (de a evita o frontieră dură)”, potrivit The Guardian.

Purtătoarea de cuvânt a Executivului european Natasha Bertaud a precizat în cadrul unei conferințe de presă că ”scrisoarea (n.r. trimisă luni de Boris Johnson) nu oferă o soluţie juridică funcţională pentru a preveni revenirea la o frontieră dură pe insula Irlanda. Poziţia noastră este binecunoscută. (Plasa de siguranţă) Este singura modalitate identificată până acum de ambele părţi pentru a onora acest angajament”.

Descris ca o ”plasă de siguranță” sau ca o ”poliță de asigurare”, mecanismul de backstop este o prevedere a Acordului de retragere menită să asigure evitarea unei granițe dure între provincia nord-irlandeză și Republica Irlanda, chiar dacă nu vor fi stabilite un acord privind comerțul și dispoziții de securitate.

Mecanismul de backstop, cuprins în Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, încheiat de fostul prim-ministru britanic, Theresa May, cu negociatorii europeni, în luna noiembrie a anului 2018, a fost stabilit în luna decembrie 2017, fiind inserat în forma inițială a Acordului de retragere.

În plus, această ”poliță de asigurare” reprezintă o garanție a respectării Acordului din Vinerea Mare (Acordului de la Belfast) care a pus capăt conflictului dintre Irlanda și Irlanda de Nord, ce a avut ca motiv neînțelegerile religioase dintre protestanți, aripa unionistă, majoritară, care dorea unirea cu Marea Britanie, și romano-catolici, tabăra naționalistă ce urmărea o Irlandă unită.

Acesta a fost semnat la 10 aprilie 1998 de fostul premier britanic laburist, Tony Blair, șef al Executivului de la Londra între 1997 și 2007, și fostul prim-ministru al Irlandei, Bertie Ahern, în funcție în perioada 1997 – 2008, punând la acea vreme capăt celor 30 de ani de ciocniri sângeroase soldate cu moartea a aproximativ 3.500 de oameni.

Mai mult, potrivit declarațiilor făcute de premierul irlandez, Leo Varadkar, la 28 iulie, un Brexit fără acord ar putea aduce în discuție o reunificare a Irlandei și ar pune în situație dificilă Regatul Unit.

”Dacă Londra scoate Irlanda de Nord din Uniunea Europeană împotriva voinţei majorităţii populaţiei nord-irlandeze, astfel luându-i cetăţenia europeană şi subminând Acordul din Vinerea Mare, atunci aceste chestiuni vor fi ridicate, fie că ne place sau nu”, a spus Varadkar la o conferinţă din cadrul Şcolii de vară MacGill, organizată în nord-vestul Irlandei.

La fel ca și în cadrul Scoției, și nord-irladenzii au votat în cadrul referendumului din 23 iunie 2016 pentru rămânerea Regatului Unit în Uniunea Europeană, cifra ridicându-se la 56% din populație.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Ziua Internațională a Tineretului. Donald Tusk: Mai mult ca niciodată, tinerii au încredere în Uniunea Europeană

Published

on

©️ Donald Tusk/ Facebook

Președintele Consiliului European Donald Tusk a transmis luni, cu ocazia Zilei Internaționale a Tineretului, un mesaj în care salută încrederea tinerilor în Uniunea Europeană și implicarea acestora.

2019 a adus mai multe vești bune pentru viitorul UE! Șomajul în rândul tinerilor este la cel mai scăzut nivel din ianuarie 2000, mai mulți tineri ca niciodată au încredere în UE și au votat la ultimele alegeri europene”, a scris Tusk pe contul său de Twitter.

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,93%, o contribuție însemnată la acest procent fiind determinată de prezența tinerilor la urne. În 2014, doar 28% dintre tineri au participat la vot, în timp ce la alegerile din 23-26 mai, peste 42% s-au prezentat la urne.

În ce privește șomajul în rândul tinerilor, acesta era la un nivel de 15,3% în anul 2018. Prin comparație, în anul 2000, șomajul în rândul tinerilor era de 18%.

De asemenea, pe plan european, 52% dintre tineri au încredere în UE, față de 40% în 2013.

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a desemnat, în 1999, data de 12 august în vederea marcării Zilei internaţionale a tineretului, promovată drept o sărbătoare anuală a tinerilor, femei şi bărbaţi, ca parteneri esenţiali în schimbare şi ca oportunitate de a creşte gradul de conştientizare cu privire la provocările şi problemele cu care se confruntă tinerii din întreaga lume.

În prezent există în lume 1,8 miliarde de tineri cu vârste între 10 şi 24 de ani. Potrivit ONU, este cea mai mare populaţie de tineri din toate timpurile.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk îl felicită pe Boris Johnson pentru numirea sa în funcția de prim-ministru al Marii Britanii, după ce în urmă cu câteva luni se întreba dacă există ”un loc special în iad pentru cei care au promovat Brexit”

Published

on

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, l-a felicitat miercuri pe noul premier britanic Boris Johnson şi s-a declarat nerăbdător să discute “în detaliu” despre cooperarea lor, în condițiile în care noul șef al Executivului de la Londra a promis că Marea Britanie va ieși ”din Uniunea Europeană pe 31 octombrie, fără doar și poate”.

Abia aştept să ne întâlnim pentru a discuta, în detaliu, despre cooperarea noastră“, a scris Donald Tusk, în scrisoarea tradițională pe care o transmite noilor membri ai Consiliului European.

Dragă domnule Johnson, dragă Boris, din partea Consiliului European, aș dori să te felicit pentru numirea ta ca prim-ministru al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord”,  și-a început Tusk mesajul.

Boris Johnson a fost felicitat și de Jean-Claude Juncker, actualul președinte al Comisiei Europene, însă cu o zi înainte de învestitura sa în funcția de prim-ministru. În egală măsură, președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că așteaptă cu nerăbdare să aibă o bună relație de lucru cu Boris Johnson.

Consiliul European este instituția care stabileşte orientările și principiile de negociere ale Uniunii privind Brexit, liderii europeni agreând deja de mai multe ori prelungirea termenului pentru Brexit, actualmente scadent la 31 octombrie.

Pe de altă parte, Donald Tusk nu ezitat în a deplânge opțiunea Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană, stârnind inclusiv o polemică în relaţia cu Londra întrebându-se “ce loc special în iad” le va fi rezervat “celor care au promovat Brexit-ul fără ca măcar să redacteze un plan pentru a realiza acest lucru în deplină securitate”

Unul dintre principalii susținători ai Brexit-ului a fost chiar Boris Johnson, fost primar al Londrei și fost ministru de Externe în guvernul Theresei May.

Boris Johnson a promis, şi a repetat după anunţul victoriei sale, că va scoate ţara din UE pe 31 octombrie, data fixată acum pentru Brexit, prevăzut iniţial pentru 29 martie şi amânat în două rânduri. Şi chiar dacă vrea să ajungă la o soluţie negociată cu UE, el este gata şi să scoată ţara din Uniune fără acord şi nu va accepta o nouă amânare.

Totuşi, dacă liderii UE sunt “gata să lucreze din nou la declaraţia privind noul parteneriat” între Marea Britanie şi UE după Brexit, ei se opun unei redeschideri a negocierilor privind acordul de retragere. Acesta stabileşte condiţiile de divorţ şi prevede un dispozitiv controversat numit “plasa de siguranţă” sau backstop care îşi propune să evite o frontieră fizică între Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord după Brexit.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending