Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Urzeala tronurilor în UE, ziua Z: Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni se reunesc pentru a găsi un compromis în numirea șefilor instituțiilor UE, însă calculele politice nu sunt în favoarea lor

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Corespondență din Bruxelles

Șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană se reunesc joi și vineri la Bruxelles pentru Consiliul European de vară, un summit marcat de subiecte importante privind adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024, viitorul buget european, Brexit sau relațiile externe, însă gândurile și acțiunile lui Macron, Merkel, Iohannis & co se vor îndrepta mai degrabă spre ceea ce a devenit o adevărată urzeală a tronurilor și o mare vânătoare de posturi la vârful Uniunii: Cine va ocupa pozițiile cheie în instituțiile UE, de la președinția Comisiei Europene și până la cea a Consiliului European?

Liderii europeni au avut la dispoziție trei săptămâni pentru a-și armoniza pozițiile și a identifica un compromis viabil în direcția acestor numiri în care sunt în joc posturile celor patru președinți – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Banca Centrală Europeană – și funcția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate. Pentru aceeași perioadă i-au încredințat lui Donald Tusk, președintele Consiliului European, mandatul de a purta discuții politico-instituționale cu Parlamentul European și cu liderii grupurilor politice pentru a găsi un numitor comun: un ”pachet de nume” pentru a conduce instituțiile UE, respectând o ”ambiție autentică” a criteriilor paritare de gen, de geografie, de populație și de afiliere politică. În paralel, Parlamentul European și-a reafirmat susținerea pentru procesul candidatului cap de listă (Spitzenkandidaten), iar șefii de stat sau de guvern și-au desemnat șase coordonatori (câte doi de la fiecare familie politică – PPE, Socialiști, Liberali) pentru a facilita un compromis, însă reuniunea celor șase a identificat ”provocări” în discuții.

”Optimist cu prudență”, sintagma incertitudinii

© EU Council

”Optimismul prudent” pe care l-a invocat Tusk în scrisoarea sa tradițională către liderii UE, valsând ”viziuni diferite, interese diferite, dar și o voință comună”, ne arată că discuțiile politice încrucișate nu au dat roade și că sunt puține șanse să avem un compromis la finalul zilei de joi, cu scopul de a finaliza acest proces până la prima sesiune a Parlamentului European, care începe la 2 iulie. 

Ceea ce determină dificultatea calculelor politice este noua realitate a echilibrului de forțe din Parlamentul European, dublată inclusiv de puterea fiecărei familii politice din Consiliul European de a bloca o decizie în privința acestor numiri. Pentru prima dată, PPE (181 de membri) și S&D (153) nu mai pot constitui o majoritate bipartizană în Parlamentul European (minim 376), fiind necesară includerea unei a treia forțe politice, fie Renew Europe (108), fie Verzii (75). În Consiliul European, spațiul politic de unde pornește semnalul deblocării, PPE și Renew Europe (ALDE + Emmanuel Macron) sunt la paritate de membri, cu câte 8 lideri fiecare în jurul mesei.

Deblocați negocierea privind președintele Comisiei Europene, iar restul vine de la sine

Tensiunea puternică este atașată în principal disputei privind numirea viitorului președinte al Comisiei Europene, cu liderii PPE revendicând această poziție pentru candidatul lor Manfred Weber, cu socialiștii în aceeași barcă în privința candidatului lor Frans Timmermans, și cu Renew Europe și președintele francez Emmanuel Macron care resping deopotrivă o legătură automată între rezultatele alegerilor europene și persoana desemnată să fie președinte al Comisiei Europene, dar și o eventuală numire a lui Manfred Weber, pe care îl consideră lipsit de experiență guvernamentală la nivel înalt.

Astfel, dacă ar fi să asistăm la o deblocare, aceasta poate surveni în principal dintr-un compromis în jurul fotoliului de lider al Comisiei Europene. Iată și de ce.

©️ European Parliament

Într-un amplu material CaleaEuropeană.ro anterior alegerilor din 23-26 mai și dedicat cursei pentru șefia instituțiilor UE, am analizat posibile răspunsuri având cele trei elemente concrete în vedere (a) proceduri, (b) proiecții, ponderi, (c) scenarii și negocieri.

Într-o variantă mai scurtă, situația arată în felul următor. Consiliul European este cel care trimite Parlamentului European o nominalizare pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, propunere pe care o face hotărând cu majoritate calificată. 

Majoritatea calificată necesară în Consiliul European apare prin îndeplinirea simultană a următoarelor două condiții: o majoritate de 55% a statelor membre (16 țări) care însumează 65% din populația Uniunii. În cazuri speciale se aplică o majoritate calificată consolidată, determinată de 72% din statele membre (21 de țări) care însumează minim 65% din populația Uniunii Europene.

Merkel & PPE și Macron & Renew Europe se pot bloca reciproc

În acest moment, Consiliul European este compus din 8 lideri naționali afiliați PPE (inclusiv Viktor Orban), tot 8 are și Renew Europe (ALDE + Emmanuel Macron), 6 din partea Socialiștilor europeni, 3 independenți, 2 din partea Conservatorilor (Marea Britanie și Polonia) și un lider din partea Stângii Europene (premierul Greciei), dar care este așteptat să lucreze alături de social-democrați.

În ce privește ponderea, liderii PPE reprezintă peste 25% din populația Uniunii, Renew Europe aproape 23%, iar Socialiștii Europeni peste 15%. Pe de altă parte, Renew Europe ajunge la o cvasi-paritate cu PPE datorită președintelui francez Emmanuel Macron, în vreme ce PPE beneficiază în fapt de o bază de 7 lideri naționali, în condițiile în care relația cu premierul Ungariei Viktor Orban este înghețată, iar acesta din urmă nu este de acord cu numirea lui Manfred Weber în fruntea Comisiei Europene. În aceste condiții, atât Merkel și PPE, cât și Macron și Renew Europe, au puterea de a bloca o decizie. Ca tabloul să fie și mai complex, cele două state cheie care pot înclina decisiv balanța sunt Marea Britanie și Italia, având o pondere mare a votului lor în Consiliu. În privința Marii Britanii este greu de anticipat o poziție, preocupările fiind altele. În cazul Italiei condusă de un guvern populist este clar că Roma va pierde poziția sa dominantă reprezentată actualmente de faptul că trei italieni dețin poziții cheie în UE: președintele Parlamentului European, Înaltul Reprezentant și președintele Băncii Centrale Europene.

Nici în Parlamentul European nu avem o claritate certă

©️ European Parliament/ Facebook

Tabloul nu este mai curat nici în Parlamentul European, unde potrivit tratatului, minim 376 de membri trebuie să susțină voteze pentru numirea șefului Comisiei Europene. Chiar dacă liderii din hemiciclu și-au reafirmat sprijinul pentru ca viitorul președinte al Comisiei Europene să fie un Spitzenkandidat sau candidatul cap de listă pe care o majoritate a Parlamentului European l-ar susține, grupurile politice nu au reușit să se pună de acord asupra numelui pe care îl susțin: Manfred Weber de la PPE, Frans Timmermans pentru Socialiști sau Margrethe Vestager pentru liberali.

În privința majorității politice pro-europene din Parlament, situația este clară: Pentru prima dată, PPE (181 de membri) și S&D (153) nu mai pot constitui o majoritate bipartizană în Parlamentul European (minim 376), fiind necesară includerea unei a treia forțe politice, fie Renew Europe (108), fie Verzii (75). Într-un caz fericit, o coaliție a tuturor celor patru grupuri determină o majoritate de 519 din 751 de eurodeputați.

Se rezumă totul la o dispută Franța-Germania, purtată inclusiv prin proxy?

Posibilitatea de a convoca un summit european pe 30 iunie, în caz de eşec al summitului de pe 20 şi 21 iunie, a fost evocată recent în cadrul instituţiilor europene, noul Parlament European urmând a se reuni începând cu data de 2 iulie.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a lăsat miercuri o ușă întredeschisă pentru o încheiere cu succes, deși puțin probabilă, a tratativelor dintre liderii statelor membre cu privire la numirile în pozițiile de conducere ale instituțiilor Uniunii Europene, în contextul în care subiectul, unul delicat și provocator de tensiuni, se află pe agenda summitului de joi și de vineri de la Bruxelles.

”Eu rămân optimist cu prudență, pentru că cei cu care am vorbit și-au exprimat hotărârea de a decide rapid. Sper că o putem face joi”, a spus Donald Tusk, întărind deopotrivă ideea că reuniunea de joi s-ar putea încheia cu un acord asupra unor nume, cât și cu ideea că un nou summit special ar putea fi convocat pentru data de 30 iunie.

Scenariile potrivit cărora cancelarul german și liderii PPE de o parte, iar președintele francez și liderii liberali pe de altă parte, se pot bloca reciproc în Consiliu, reduc discuțiile la o negociere între marile puteri europene, însă atât Angela Merkel, cât și Emamnuel Macron sunt în poziții dificile.

Macron a fost nevoit să o retragă pe Nathalia Loiseau din cursa pentru șefia grupului Renew Europe, funcție pentru care l-a susținut pe Dacian Cioloș. Merkel, deși l-a susținut public constant pe Manfred Weber, se află pe finalul unei lungi cariere politice, fiind și curtată pentru a intra ea însăși în joc pentru șefia unei instituții europene.

Cert este că principiile enunțate de liderii europeni la precedentul summit din 28 mai sub – gen, geografie, demografic și afiliere politică – au creat contextul pentru a permite avansarea sau lansarea diferitelor nume pentru funcțiile cheie în fruntea instituțiilor UE, printre care Angela Merkel, Klaus Iohannis sau Dalia Gribauskaite în fruntea Consiliului European, Margrethe Vestager, Michel Barnier sau Kristalina Georgieva în fruntea Comisiei Europene, dincolo de candidații deja anunțați oficial – Manfred Weber și Frans Timmermans, numele acestuia din urmă fiind vehiculat și pentru funcția de Înalt Reprezentant al UE. Separat, șefia Băncii Centrale Europene pare a fi deopotrivă un măr de discordie sau o monedă de schimb între Franța și Germania, în vreme ce Spania, prin poziția tot mai influentă a prim-ministrul social-democrat Pedro Sanchez, dorește să obțină una dintre pozițiile cheie, creând premisele pentru ca Madridul să înlocuiască o Romă condusă de populiști și care actualmente are trei italieni în poziții cheie: președintele Parlamentului European, Înaltul Reprezentant și președintele Băncii Centrale Europene.

În cele din urmă, optimismul prudent al lui Donald Tusk va primi, la finalul zilei Z, un răspuns.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Klaus Iohannis, despre apelul Ursulei von der Leyen la măsuri îndrăznețe pentru combaterea COVID-19: Statele UE iau astfel de măsuri. Niciunii dintre noi nu stăm şi aşteptăm ceva de undeva

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, cu privire la îndemnul preşedintelui Comisiei Europene ca statele UE să ia măsuri îndrăzneţe pentru ”a salva vieţi”, că ţările membre iau astfel de măsuri în funcţie de evoluţia pandemiei de COVID-19 şi că niciuna nu aşteaptă “ceva de undeva”.

“Am constatat că doamna preşedinte (a Comisiei Europene – n.r.) ne îndeamnă să găsim măsuri îndrăzneţe. Aceste măsuri îndrăzneţe sunt cele pe care le ia fiecare stat membru în funcţie de evoluţia pandemiei. Niciunii dintre noi nu stăm şi aşteptăm ceva de undeva. Noi analizăm datele şi luăm măsurile care sunt propuse de experţii recunoscuţi în domeniu. Este însă adevărat că la nivel european căutăm să ne punem de acord cu aceste măsuri, în special cu închideri-deschideri de graniţe, facilitarea transportului de mărfuri, întrajutorarea între sistemele sanitare”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, într-o conferinţă de presă, citat de Agerpres.

Președintele a făcut aceste precizări după ce Comisia Europeană a lansat miercuri noi măsuri suplimentare pe fondul recrudescenței COVID-19, iar șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a facut apel la statele membre la “acțiuni curajoase” care vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență.

El a precizat că pentru a se găsi soluţiile cele mai eficiente şi în timp util, la ultimul Consiliu European s-a convenit ca între aceste şedinţe să aibă loc reuniuni informale în sistem videoconferinţă. De altfel, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană se vor reuni pe 29 octombrie, formatul unei videoconferințe informale, pentru a discuta răspunsul comun european la criza provocată de COVID-19 și riscurile generate de un al doilea val al pandemiei.

“O astfel de întâlnire va avea loc chiar mâine seară şi înainte de acea videoconferinţă voi face o scurtă declaraţie ca să înţeleagă lumea de ce ne vedem între consilii în videoconferinţă. Deci, tocmai pentru a încerca să ne punem de acord în privinţa măsurilor pe care le ia fiecare stat membru”, a arătat Iohannis.

Există semnale, potrivit preşedintelui, că până la sfârşitul anului sau la începutul anului viitor va exista un vaccin anti-COVID-19.

“Astăzi a declarat preşedintele Consiliului European că până la sfârşitul anului sau la începutul anului viitor vor fi disponibile până la patru feluri de vaccin. În aceeaşi zi, preşedintele Comisiei Europene a declarat că înainte de aprilie 2021 nu crede că va fi disponibil un vaccin în cantităţi relevante. Informaţiile încă nu sunt foarte certe, dar eu cred că putem să sperăm într-un vaccin în lunile următoare”, a spus Iohannis.

Livrarea unor potenţiale vaccinuri împotriva COVID-19 către statele UE ar putea începe în mod serios în aprilie 2021, a declarat, miercuri, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a avertizat că evoluţia pandemiei COVID-19 în UE este ”alarmantă” şi le-a cerut statelor membre să ia măsuri îndrăzneţe pentru ”a salva vieţi”, precum şi mai multă coordonare între ele. 

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

COVID-19: Președintele Consiliului European, Charles Michel, pledează pentru o ”Uniune a testelor și vaccinurilor”: Această criză a arătat deja că nicio ţară nu se poate descurca singură

Published

on

© European Union 2020

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a pledat marți pentru o recunoaștere a testelor rapide în Uniunea Europeană și pentru o coordonare la nivel european în privința vaccinurilor, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Trebuie acum o acţiune determinată, în mod necesar de anvergură europeană, bazată pe doi piloni: testare/urmărire şi vaccinuri”, a precizat Michel în cadrul unui text difuzat pe internet, cu două zile înaintea unei reuniuni a șefilor de stat sau de guvern pe tema pandemiei de COVID-19.

Charles Michel s-a pronunțat astfel în favoarea unei coordonări a omologării testelor rapide (antigenice) ”pentru a garanta recunoașterea lor pe plan european”, în vreme ce producția ar trebui să fie, în viziunea sa ”asigurată la scară europeană pentru ca (testele) să fie disponibile pretutindeni în același timp”.

În același timp, președintele Consiliului European mai solicită o ”interoperabilitate a aplicațiilor de urmările a contacților și de alertă”, dar și ”reguli comune de izolare și de carantină”.

În ceea ce privește vaccinurile, Michel a pledat pentru ”criterii de repartizare între ţări europene” şi definirea de ”grupe prioritare”, care i-ar include pe cei mai vulnerabili (vârstnici, bolnavi cronici) şi personalul din sănătate.

”În rezumat, ceea ce ne trebuie este o Uniune a testelor şi vaccinurilor”, a insistat oficialul european. ”Această criză a arătat deja că nicio ţară nu se poate descurca singură. Europa aduce o valoare adăugată de neînlocuit”, a adăugat Michel.

În privința interoperabilității aplicațiilor de urmărire și de alertă, Comisia Europeană a instituit la 19 octombrie la nivelul întregii UE un sistem care să asigure interoperabilitatea – un așa-numit „gateway” – între aplicațiile de depistare a contacților COVID-19 și de avertizare, într-un nou efort de întrerupere a lanțului de infectare cu coronavirus la nivel transfrontalier, pentru a salva vieți.

În lupta împotriva coronavirusului, majoritatea statelor membre au decis să lanseze aplicații de depistare a contacților și de avertizare. În total, 20 aplicații care au la bază sisteme descentralizate pot fi interoperabile prin serviciul de gateway.

Aplicațiile pot fi legate la gateway în baza unui protocol care prevede mai multe teste și verificări și pentru fiecare aplicație trebuie emisă o actualizare.

La începutul lunii septembrie, Comisia Europeană a adoptat o propunere de recomandare a Consiliului menită să garanteze faptul că toate măsurile care restrâng libera circulație ca răspuns la pandemia de COVID-19 adoptate de statele membre sunt coordonate și comunicate clar la nivelul Uniunii Europene.

Propunerea Comisiei Europene definește patru arii de acțiune principale în care statele membre ar trebui să colaboreze mai strâns, după cum urmează:

– aplicarea de către statele membre a unor criterii și praguri comune când decid dacă să impună sau nu restricții de călătorie;

– stabilirea unor criterii comune pe baza unui cod de culori stabilit de comun acord;

– stabilirea unui cadru comun pentru măsurile care se aplică călătorilor care vin din zone cu risc ridicat;

– furnizarea de informații clare și în timp util publicului cu privire la eventualele restricții impuse.

În ceea ce privește vaccinarea, Comisia Europeană a prezentant la mijlocul lunii octombrie principalele elemente care trebuie luate în considerare de către statele membre în ceea ce privește strategiile lor de vaccinare împotriva COVID-19 în vederea pregătirii Uniunii Europene și a cetățenilor săi pentru momentul în care va fi disponibil un vaccin sigur și eficace, precum și grupurile prioritare care trebuie avute în vedere pentru vaccinare în primul rând.

Şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană se vor reuni joi într-un summit prin videoconferinţă în care se va face un bilanţ al stadiului pandemiei.

În concluziile summitului de la 15-16 octombrie, desfăşurat la Bruxelles, liderii şi-au făcut cunoscută intenţia de a reveni ”cu regularitate asupra acestei probleme”.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European: Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE se reunesc săptămâna viitoare în videoconferință pentru a consolida “efortul colectiv” european împotriva COVID-19

Published

on

© Administrația Prezidențială

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană se vor reuni pe 29 octombrie, în formatul unei videoconferințe informale, pentru a discuta răspunsul comun european la criza provocată de COVID-19 și riscurile generate de un al doilea val al pandemiei.

Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o postare pe Twitter în care a subliniat că “avem nevoie să ne consolidăm efortul nostru colectiv pentru a lupta împotriva COVID-19“.

Astfel, liderii europeni discuta despre îmbunătăţirea cooperării pentru combaterea pandemiei COVID-19, în contextul creşterii semnificative a numărului infectărilor în Europa, Spania devenind miercuri prima țară occidentală europeană care a depășit un milion de cazuri. Cele mai afectate state europene

Liderii UE au inaugurat formatul summit-urilor prin videoconferință în luna martie a acestui an, când Europa era epicentrul pandemiei, format în care s-au reunit în repetate rânduri până în luna iulie, când a avut loc primul summit în persoană, la care șefii de stat sau de guvern au ajuns la o înțelegere privind planul uriaș de 1.824 de miliarde de euro pentru relansarea economiei europene.

La summitul Consiliului European din 15-16 octombrie, liderii europeni au evaluat situația epidemiologică curentă legată de pandemia de COVID-19. Aceștia au subliniat măsurile luate până în prezent pentru asigurarea unei abordări coordonate la nivelul Uniunii, inclusiv în ceea ce privește măsurile de restricție a liberei circulații în răspunsul împotriva pandemiei, în linie cu recomandarea Consiliului UE, recent adoptată.

Consiliul European a încurajat Comisia Europeană și statele membre să continue efortul de coordonare, cu accent pe măsurile de carantinare, urmărirea transfrontalieră a contacților, strategiile de testare și metodele de evaluare comună a testărilor, recunoașterea reciprocă a testelor, precum și cu privire la restricțiile temporare pentru călătoriile neesențiale la nivel UE.

Consiliul European a luat notă de evoluțiile cu privire la dezvoltarea și distribuția vaccinurilor, subliniind importanța asigurării unui acces corect și facil, din punct de vedere financiar, la vaccinuri.

De asemenea, Consiliul European a încurajat consolidarea cooperării în acest domeniu la nivel global. Șefii de stat și de guvern au agreat ca evoluțiile privind pandemia de COVID-19 să fie abordate, de o manieră regulată, la nivelul Consiliului European.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

U.E.9 hours ago

COVID-19. Emmanuel Macron anunță că Franța intră în “izolare” până la 1 decembrie: Suntem depăşiţi de un al doilea val care va fi mai letal decât primul

NATO11 hours ago

Fostul președinte francez François Hollande sugereză excluderea Turciei din NATO din cauza “politicilor agresive” la adresa aliaților și la porțile Europei

U.E.11 hours ago

COVID-19: Cancelarul Angela Merkel anunță noi restricții și avertizează că sistemul sanitar german și-ar putea atinge limitele

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Klaus Iohannis, despre apelul Ursulei von der Leyen la măsuri îndrăznețe pentru combaterea COVID-19: Statele UE iau astfel de măsuri. Niciunii dintre noi nu stăm şi aşteptăm ceva de undeva

FONDURI EUROPENE11 hours ago

Klaus Iohannis a anunțat cele 12 domenii prioritare în care România va folosi cele peste 30 de miliarde de euro din fondul de redresare a UE

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană lansează măsuri suplimentare pe fondul recrudescenței COVID-19. Ursula von der Leyen face apel la statele membre: Acțiunile curajoase vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență

S&D13 hours ago

Liderul PES, Serghei Stanishev: Directiva UE privind salariile minime adecvate, o victorie pentru social-democrați și agenda noastră pentru Europa Socială

Cristian Bușoi13 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Cercetare din PE: Este important să nu lăsăm Europa vulnerabilă în fața provocărilor și să fim cu un pas în fața crizelor, indiferent de natura acestora

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană propune reguli pentru ca toți angajații din UE să fie protejați prin salarii minime adecvate unui trai decent

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Intergrupului pentru lupta împotriva cancerului din PE: Trebuie să reducem inegalitățile care există pentru investigații, diagnostic și tratament între statele membre

Dragoș Pîslaru17 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

ROMÂNIA2 days ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA2 days ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA2 days ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș3 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Advertisement
Advertisement

Trending