Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Urzeala tronurilor în UE, ziua Z: Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni se reunesc pentru a găsi un compromis în numirea șefilor instituțiilor UE, însă calculele politice nu sunt în favoarea lor

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Corespondență din Bruxelles

Șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană se reunesc joi și vineri la Bruxelles pentru Consiliul European de vară, un summit marcat de subiecte importante privind adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024, viitorul buget european, Brexit sau relațiile externe, însă gândurile și acțiunile lui Macron, Merkel, Iohannis & co se vor îndrepta mai degrabă spre ceea ce a devenit o adevărată urzeală a tronurilor și o mare vânătoare de posturi la vârful Uniunii: Cine va ocupa pozițiile cheie în instituțiile UE, de la președinția Comisiei Europene și până la cea a Consiliului European?

Liderii europeni au avut la dispoziție trei săptămâni pentru a-și armoniza pozițiile și a identifica un compromis viabil în direcția acestor numiri în care sunt în joc posturile celor patru președinți – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Banca Centrală Europeană – și funcția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate. Pentru aceeași perioadă i-au încredințat lui Donald Tusk, președintele Consiliului European, mandatul de a purta discuții politico-instituționale cu Parlamentul European și cu liderii grupurilor politice pentru a găsi un numitor comun: un ”pachet de nume” pentru a conduce instituțiile UE, respectând o ”ambiție autentică” a criteriilor paritare de gen, de geografie, de populație și de afiliere politică. În paralel, Parlamentul European și-a reafirmat susținerea pentru procesul candidatului cap de listă (Spitzenkandidaten), iar șefii de stat sau de guvern și-au desemnat șase coordonatori (câte doi de la fiecare familie politică – PPE, Socialiști, Liberali) pentru a facilita un compromis, însă reuniunea celor șase a identificat ”provocări” în discuții.

”Optimist cu prudență”, sintagma incertitudinii

© EU Council

”Optimismul prudent” pe care l-a invocat Tusk în scrisoarea sa tradițională către liderii UE, valsând ”viziuni diferite, interese diferite, dar și o voință comună”, ne arată că discuțiile politice încrucișate nu au dat roade și că sunt puține șanse să avem un compromis la finalul zilei de joi, cu scopul de a finaliza acest proces până la prima sesiune a Parlamentului European, care începe la 2 iulie. 

Ceea ce determină dificultatea calculelor politice este noua realitate a echilibrului de forțe din Parlamentul European, dublată inclusiv de puterea fiecărei familii politice din Consiliul European de a bloca o decizie în privința acestor numiri. Pentru prima dată, PPE (181 de membri) și S&D (153) nu mai pot constitui o majoritate bipartizană în Parlamentul European (minim 376), fiind necesară includerea unei a treia forțe politice, fie Renew Europe (108), fie Verzii (75). În Consiliul European, spațiul politic de unde pornește semnalul deblocării, PPE și Renew Europe (ALDE + Emmanuel Macron) sunt la paritate de membri, cu câte 8 lideri fiecare în jurul mesei.

Deblocați negocierea privind președintele Comisiei Europene, iar restul vine de la sine

Tensiunea puternică este atașată în principal disputei privind numirea viitorului președinte al Comisiei Europene, cu liderii PPE revendicând această poziție pentru candidatul lor Manfred Weber, cu socialiștii în aceeași barcă în privința candidatului lor Frans Timmermans, și cu Renew Europe și președintele francez Emmanuel Macron care resping deopotrivă o legătură automată între rezultatele alegerilor europene și persoana desemnată să fie președinte al Comisiei Europene, dar și o eventuală numire a lui Manfred Weber, pe care îl consideră lipsit de experiență guvernamentală la nivel înalt.

Astfel, dacă ar fi să asistăm la o deblocare, aceasta poate surveni în principal dintr-un compromis în jurul fotoliului de lider al Comisiei Europene. Iată și de ce.

©️ European Parliament

Într-un amplu material CaleaEuropeană.ro anterior alegerilor din 23-26 mai și dedicat cursei pentru șefia instituțiilor UE, am analizat posibile răspunsuri având cele trei elemente concrete în vedere (a) proceduri, (b) proiecții, ponderi, (c) scenarii și negocieri.

Într-o variantă mai scurtă, situația arată în felul următor. Consiliul European este cel care trimite Parlamentului European o nominalizare pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, propunere pe care o face hotărând cu majoritate calificată. 

Majoritatea calificată necesară în Consiliul European apare prin îndeplinirea simultană a următoarelor două condiții: o majoritate de 55% a statelor membre (16 țări) care însumează 65% din populația Uniunii. În cazuri speciale se aplică o majoritate calificată consolidată, determinată de 72% din statele membre (21 de țări) care însumează minim 65% din populația Uniunii Europene.

Merkel & PPE și Macron & Renew Europe se pot bloca reciproc

În acest moment, Consiliul European este compus din 8 lideri naționali afiliați PPE (inclusiv Viktor Orban), tot 8 are și Renew Europe (ALDE + Emmanuel Macron), 6 din partea Socialiștilor europeni, 3 independenți, 2 din partea Conservatorilor (Marea Britanie și Polonia) și un lider din partea Stângii Europene (premierul Greciei), dar care este așteptat să lucreze alături de social-democrați.

În ce privește ponderea, liderii PPE reprezintă peste 25% din populația Uniunii, Renew Europe aproape 23%, iar Socialiștii Europeni peste 15%. Pe de altă parte, Renew Europe ajunge la o cvasi-paritate cu PPE datorită președintelui francez Emmanuel Macron, în vreme ce PPE beneficiază în fapt de o bază de 7 lideri naționali, în condițiile în care relația cu premierul Ungariei Viktor Orban este înghețată, iar acesta din urmă nu este de acord cu numirea lui Manfred Weber în fruntea Comisiei Europene. În aceste condiții, atât Merkel și PPE, cât și Macron și Renew Europe, au puterea de a bloca o decizie. Ca tabloul să fie și mai complex, cele două state cheie care pot înclina decisiv balanța sunt Marea Britanie și Italia, având o pondere mare a votului lor în Consiliu. În privința Marii Britanii este greu de anticipat o poziție, preocupările fiind altele. În cazul Italiei condusă de un guvern populist este clar că Roma va pierde poziția sa dominantă reprezentată actualmente de faptul că trei italieni dețin poziții cheie în UE: președintele Parlamentului European, Înaltul Reprezentant și președintele Băncii Centrale Europene.

Nici în Parlamentul European nu avem o claritate certă

©️ European Parliament/ Facebook

Tabloul nu este mai curat nici în Parlamentul European, unde potrivit tratatului, minim 376 de membri trebuie să susțină voteze pentru numirea șefului Comisiei Europene. Chiar dacă liderii din hemiciclu și-au reafirmat sprijinul pentru ca viitorul președinte al Comisiei Europene să fie un Spitzenkandidat sau candidatul cap de listă pe care o majoritate a Parlamentului European l-ar susține, grupurile politice nu au reușit să se pună de acord asupra numelui pe care îl susțin: Manfred Weber de la PPE, Frans Timmermans pentru Socialiști sau Margrethe Vestager pentru liberali.

În privința majorității politice pro-europene din Parlament, situația este clară: Pentru prima dată, PPE (181 de membri) și S&D (153) nu mai pot constitui o majoritate bipartizană în Parlamentul European (minim 376), fiind necesară includerea unei a treia forțe politice, fie Renew Europe (108), fie Verzii (75). Într-un caz fericit, o coaliție a tuturor celor patru grupuri determină o majoritate de 519 din 751 de eurodeputați.

Se rezumă totul la o dispută Franța-Germania, purtată inclusiv prin proxy?

Posibilitatea de a convoca un summit european pe 30 iunie, în caz de eşec al summitului de pe 20 şi 21 iunie, a fost evocată recent în cadrul instituţiilor europene, noul Parlament European urmând a se reuni începând cu data de 2 iulie.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a lăsat miercuri o ușă întredeschisă pentru o încheiere cu succes, deși puțin probabilă, a tratativelor dintre liderii statelor membre cu privire la numirile în pozițiile de conducere ale instituțiilor Uniunii Europene, în contextul în care subiectul, unul delicat și provocator de tensiuni, se află pe agenda summitului de joi și de vineri de la Bruxelles.

”Eu rămân optimist cu prudență, pentru că cei cu care am vorbit și-au exprimat hotărârea de a decide rapid. Sper că o putem face joi”, a spus Donald Tusk, întărind deopotrivă ideea că reuniunea de joi s-ar putea încheia cu un acord asupra unor nume, cât și cu ideea că un nou summit special ar putea fi convocat pentru data de 30 iunie.

Scenariile potrivit cărora cancelarul german și liderii PPE de o parte, iar președintele francez și liderii liberali pe de altă parte, se pot bloca reciproc în Consiliu, reduc discuțiile la o negociere între marile puteri europene, însă atât Angela Merkel, cât și Emamnuel Macron sunt în poziții dificile.

Macron a fost nevoit să o retragă pe Nathalia Loiseau din cursa pentru șefia grupului Renew Europe, funcție pentru care l-a susținut pe Dacian Cioloș. Merkel, deși l-a susținut public constant pe Manfred Weber, se află pe finalul unei lungi cariere politice, fiind și curtată pentru a intra ea însăși în joc pentru șefia unei instituții europene.

Cert este că principiile enunțate de liderii europeni la precedentul summit din 28 mai sub – gen, geografie, demografic și afiliere politică – au creat contextul pentru a permite avansarea sau lansarea diferitelor nume pentru funcțiile cheie în fruntea instituțiilor UE, printre care Angela Merkel, Klaus Iohannis sau Dalia Gribauskaite în fruntea Consiliului European, Margrethe Vestager, Michel Barnier sau Kristalina Georgieva în fruntea Comisiei Europene, dincolo de candidații deja anunțați oficial – Manfred Weber și Frans Timmermans, numele acestuia din urmă fiind vehiculat și pentru funcția de Înalt Reprezentant al UE. Separat, șefia Băncii Centrale Europene pare a fi deopotrivă un măr de discordie sau o monedă de schimb între Franța și Germania, în vreme ce Spania, prin poziția tot mai influentă a prim-ministrul social-democrat Pedro Sanchez, dorește să obțină una dintre pozițiile cheie, creând premisele pentru ca Madridul să înlocuiască o Romă condusă de populiști și care actualmente are trei italieni în poziții cheie: președintele Parlamentului European, Înaltul Reprezentant și președintele Băncii Centrale Europene.

În cele din urmă, optimismul prudent al lui Donald Tusk va primi, la finalul zilei Z, un răspuns.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Ce au decis liderii UE după alegerile din Marea Britanie: Consiliul European solicită ratificarea rapidă a Brexit-ului și cere Comisiei Europene să își pregătească mandatul de negociere pentru viitoarea relație

Published

on

© European Union

Liderii UE-27 solicită Marii Britanii ratificarea și punerea în aplicare în timp util a Acordului de Retragere din Uniunea Europeană și invită Comisia Europeană să prezinte Consiliului o propunere de mandat cuprinzător pentru viitoarea relație dintre UE și Regatul Unit după Brexit.

Reuniți la Bruxelles pentru Consiliul European de toamnă, în care agenda a fost dominată de țintele și obiectivele climatice, șefii de stat sau de guvern au adoptat o nouă poziție privind Brexit în lumina rezultatelor alegerilor din Marea Britanie, acolo unde premierul conservator și pro-Brexit Boris Johnson a fost reconfirmat în funcție și a dobândit o majoritate absolută în Parlament.

”Consiliul European își reiterează angajamentul față de o retragere ordonată pe baza acordului de retragere și solicită ratificarea rapidă și punerea în aplicare efectivă a acestuia”, se arată în primul paragraf al concluziilor.

De asemenea, liderii europeni și-au reconfirmat dorința edificării unei viitoare relații ”cât mai strânse posibil cu Regatul Unit, în conformitate cu declarația politică și cu respectarea orientărilor Consiliului European, precum și a declarațiilor și a luărilor de poziții convenite anterior, în special cele din 25 noiembrie 2018”.

Viitoarele relații vor trebui să se bazeze pe un echilibru între drepturi și obligații și să asigure condiții de concurență echitabile, mai spun liderii

În acest scop, Consiliul European invită Comisia să prezinte Consiliului un proiect de mandat cuprinzător referitor la viitoarele relații cu Regatul Unit, imediat după retragerea acestuia. Consiliul European invită Consiliul Afaceri Generale să adopte rapid mandatul de negociere și deciziile relevante.

Citiți și Președintele Consiliului European îl felicită pe Boris Johnson și cere un vot rapid în Parlamentul britanic privind Brexit

Totodată, Consiliul European a salutat decizia Comisiei de a-l numi din nou pe Michel Barnier în vederea negocierilor privind relațiile viitoare.

Negocierile vor continua să aibă loc într-un mod coerent și într-un spirit de unitate și transparență cu toate statele membre. Negocierile se vor desfășura prin coordonare continuă și dialog permanent cu Consiliul și grupurile sale de pregătire.

Consiliul European va urmări negocierile îndeaproape și va conveni asupra unor direcții politice generale suplimentare, dacă va fi cazul. Între reuniunile Consiliului European, Consiliul Afaceri Generale și Coreperul, asistate de un grup de lucru special, se vor asigura că negocierile se desfășoară în conformitate cu pozițiile și principiile generale convenite de Consiliul European, precum și cu mandatul de negociere al Consiliului, și vor furniza, dacă va fi cazul, orientări suplimentare pe deplin coerente cu interesul superior al UE și cu obiectivul obținerii unui rezultat care să fie corect și echitabil pentru toate statele membre și în interesul cetățenilor noștri.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii europeni pregătesc terenul pentru reformarea UE: Emmanuel Macron, Klaus Iohannis și ceilalți lideri susțin lansarea ”Conferinței privind viitorul Europei”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană și-au manifestat susținerea pentru lansarea unei conferințe privind viitorul Europei, o propunere lansată la nivelul Parlamentului European și asumată și de Comisia Europeană a Ursulei von der Leyen. Potrivit concluziilor adoptate la summitul european de iarnă, în mare parte dominate de agenda climatică, liderii europeni solicită viitoarei președinții croate a Consiliului UE să lucreze la definirea unei poziții a Consiliului vizând conținutul, sfera de cuprindere, componența și funcționarea unei astfel de conferințe și să colaboreze, în acest sens, cu Parlamentul European și cu Comisia.

Liderii europeni au analizat joi posibilitatea unei conferințe privind viitorul Europei, care să înceapă în 2020 și să se încheie în 2022, în contextul în care Germania și Franța au elaborat un set de ambiții privind proiectul ”Conferinței privind viitorul Europei”, propus de grupul Renew Europe susținut de Emmanuel Macron și asumat de Ursula von der Leyen.

Consiliul European susține, în contextul acestor conferințe, că ar trebui acordată prioritate punerii în aplicare a agendei strategice convenite în luna iunie și obținerii de rezultate concrete în beneficiul cetățenilor noștri.

”Conferința ar trebui să contribuie la dezvoltarea politicilor noastre pe termen mediu și lung, astfel încât să fim în măsură să abordăm mai bine provocările actuale și viitoare”, spun liderii, având în vedere că la summitul din 20-21 iunie 2019 a fost adoptată Agenda Strategică a UE 2019-2024, prin care Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Agenda Strategică a Liderilor pentru perioada 2019-2024 are ca moment predecesor Summitul de la Sibiu, din 9 mai 2019, când șefii de stat sau de guvern din UE și-au luat angajamentul de a apăra o singură Europă, de la nord la sud și de la est la vest.

În egală măsură, în concluziile lor, liderii europeni propun valorificarea dialogurilor cu cetățenii purtate cu succes în ultimii doi ani și să prevadă o amplă consultare a cetățenilor în cursul procesului.

”Conferința trebuie să implice Consiliul, Parlamentul European și Comisia, cu respectarea deplină a echilibrului interinstituțional și a rolurilor acestora, astfel cum sunt definite în tratate. Consiliul European subliniază că este nevoie de un proces incluziv, în care toate statele membre să fie implicate în mod egal. Instituțiile și statele membre ale UE, inclusiv parlamentele lor, ar trebui să își asume în mod egal acest proiect”, se mai arată în concluziile Consiliului European.

Conferința pentru viitorul Europei a fost propusă cu menirea de a revizui aproape toate aspectele legate de modul în care funcționează UE, în contextul în care președintele francez Emmanuel Macron a respins categoric aplicarea principiului ”Spitzenkandidat” în numirea președintelui Comisiei Europene, șubrezind puterile Parlamentului European, care, la rândul, său nu a putut ajunge la un acord privind adoptareal listelor transnaționale pentru alegerile europene.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European îl felicită pe Boris Johnson și cere un vot rapid în Parlamentul britanic privind Brexit

Published

on

Uniunea Europeană speră într-un vot rapid în parlamentul britanic cu privire la Brexit şi în claritatea intenţiilor Londrei după victoria premierului Boris Johnson în alegerile parlamentare desfăşurate joi în Regatul Unit, a declarat vineri preşedintele Consiliului European, Charles Michel, la sosirea sa la cea de-a doua zi a summitului liderilor europeni.

Michel, care de la 1 decembrie este președintele Consiliului European, l-a felicitat pe Boris Johnson şi a spus că UE este pregătită să negocieze un acord de comerţ liber cu Londra, dar i-a cerut acesteia să dea dovadă de bună-credinţă.

Vreau să-l felicit pe Boris Johnson pentru victorie. Așteptăm un vot asupra acordului de retragere cât mai curând cu putință. UE este pregătită pentru faza următoare. Vom negocia un viitor acord comercial care asigură un cadru echitabil reciproc”, a scris Charles Michel, pe Twitter.

Negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a avertizat în această săptămână că și în condițiile în care Marea Britanie va ieși din Uniunea Europeană până la 31 ianuarie 2020 este greu de finalizat un acord privind viitoarea relație până la 31 decembrie anul viitor.

Liderii UE27 au programată pentru vineri, în ultima parte a summitului lor de iarnă, o reuniune în formatul articolului 50 privind Brexit. Reuniunea a fost pregătită astfel pentru a aștepta rezultatele finale ale alegerilor din Marea Britanie.

Premierul britanic Boris Johnson a obţinut o victorie răsunătoare la alegerile legislative anticipate de joi, Partidul Conservator trecând pragul de 326 de locuri din cele 650 ale Camerei Comunelor, potrivit rezultatelor oficiale parţiale publicate vineri, relatează AFP, BBC şi Reuters.

După numărarea rezultatelor în aproape toate circumscripţiile electorale – 647 din 650 -, conservatorii deţineau 363 de mandate de deputaţi, ceea ce confirmă o largă majoritate conservatoare şi deschide calea ieşirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie, aşa cum a promis Johnson.

Conservatorii nu au mai beneficiat de un asemenea nivel de control în parlament de la Margaret Thatcher în urma alegerilor din 1987.

Rezultatul alegerilor îi oferă șefului guvernului britanic oportunitatea de a duce la capăt procesul de ieșire a Regatului Unit din UE. De altfel, scrutinul legislativ a fost convocat după ce fostul Parlament de la Londra a refuzat să aprobe acordul negociat de Boris Johnson pentru ieșirea Regatului din Uniunea Europeană, fapt care a determinat prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020.

Continue Reading

Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, Renew Europe, organizează Conferința „Europa de Vest vs. Europa de Est? Nu. O Europă mai convergentă” București, vineri, 13 decembrie a.c., începând cu orele 11:00, la hotel Hilton – Athénée Palace, Salon Le Diplomat

Advertisement
Advertisement

Trending