Connect with us

ALEGERI 2014

“USL TRĂIEŞTE”. Explicaţiile date de Alianţa PSD-UNPR-PC

Published

on

usl-traiesteEUROPARLAMENTARE 2014. Denumirea, sigla şi semnul electoral USL constituie o marcă individuală în proprietatea PSD, înregistrată la OSIM, iar ACD şi ACS, alianţe care au constituit USL, nu au cerut desfiinţarea Uniunii, se arată într-un comunicat al Alianţei PSD-UNPR-PC.

Referitor la utilizarea denumirii USL în campania electorală pentru alegerea membrilor României în Parlamentul European, Alianța PSD-UNPR-PC face următoarele precizăr:

  • În prezent, Uniunea Social Liberală este o formațiune politică înregistrată în Registrul Alianțelor Politice de la Tribunalul Municipiului București, cu numărul 6/02.12.2011.
  • USL a fost constituită prin acordul dintre două alianțe politice, respectiv Alianța de Centru Dreapta (ACD)(compusă din PNL și PC) și Alianța de Centru Stânga (ACS) (formată din PSD și UNPR).
  • Ambele alianțe sunt înregistrate, la rândul lor, în Registrul Alianțelor Politice de la Tribunalul București. ACS este înregistrată cu numărul 7/10.10.2012, iar ACD cu numărul 5/04.02.2012.
  • Prin urmare, în calitate de părți ale acordului politic care a stat la baza constituirii USL, doar aceste două alianțe politice au calitatea juridică de a se pronunța în sensul menținerii sau desființării USL. Aceasta înseamnă că USL ar putea fi desființată doar prin denunțarea acordului politic de către ACD sau ACS sau prin radierea din Registrul Alianțelor Politice a uneia dintre cele două părți.
  • În prezent, atât ACD, cât și ACS sunt înregistrate în Registrul Alianțelor Politice și niciuna dintre ele nu a formulat o denunțare a USL. Așadar, USL este o entitate juridică validă, care întrunește toate condițiile legale privind înființarea și funcționarea alianțelor politice din România.
  • Denumirea, sigla și semnul electoral USL constituie o marcă individuală aflată în proprietatea Partidului Social Democrat și înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, cu Certificatul de înregistrare a mărcii nr. 116760/2011. În prezent, marca „Uniunea Social Liberală PSD PNL-PC” este cesionată către Uniunea Social Liberală (USL), o entitate juridică validă, constituită conform legilor în vigoare.
  • PSD, UNPR și PC, ca reprezentanți legitimi ai ACS, respectiv ACD, au dreptul legal de a utiliza marca USL.
  • Precizăm că simbolul USL este folosit în campania electorală cu respectarea prevederilor Legii 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice cu modificările și completările ulterioare.

Simbolul USL nu este folosit ca semn electoral, iar Alianța PSD, UNPR și PC nu a adresat o cerere în acest sens către Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România pentru Parlamentul European din anul 2014. Ca atare, utilizarea mărcii USL în campania electorală nu intră sub incidența art. 43 din Legea 33/2007, privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare.

Organizaţiile judeţene ale PNL vor contesta la Birourile electorale judeţene folosirea acronimului “USL” în materialele de campanie de către PSD, urmând ca PNL să solicite în instanţă, la Tribunalul Bucureşti, denunţarea USL, a anunţat, luni, deputatul liberal Alina Gorghiu. “Azi a fost finalizată şi va fi înaintată către filialele judeţene ale PNL o sesizare prin care vom contesta utilizarea de către PSD a semnului electoral şi a denumirii prescurtate, a acronimului USL pe materialele de campanie. Asta pentru că orice om serios şi responsabil ştie că USL nu mai trăieşte”, a precizat Alina Gorghiu, referitor la afişe ale alianţei electorale PSD-UNPR-PC pe care scrie “USL trăieşte”.

.

.

ROMÂNIA

Sondaj INSCOP: Peste 50% dintre români cred că unele țări blochează aderarea României la Spațiul Schengen din motive economice și că poluarea este provocată de companii străine

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Peste 50% dintre români sunt de părere că unele state constituie principala cauză pentru care România nu a fost încă admisă în spațiul Schengen, blocând astfel aderarea acesteia din motive economice, iar 43,5% dintre cei intervievați consideră că România nu a îndeplinit toate criteriile de aderare și de aceea țara nu face încă parte din spațiul Schengen. Este una dintre concluziile principale ale sondajului de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false – Capitolul 3 – Atitudinea față de companii străine, raportarea la Ungaria, atitudinea față de minorități, Spațiul Schengen”, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro

@sondaj INSCOP

55,9% dintre cei intervievați consideră că poluarea din România este provocată de companiile străine

Peste jumătate dintre români sunt de părere că poluarea din România este provocată mai ales de companiile străine, în timp ce 35% dintre aceștia cred ca poluarea este provocată de companiile naționale. Ponderea non-răspunsurilor este de 9,1%. 

@sondaj INSCOP

47,3% dintre români cred că tăierile ilegale ale pădurilor sunt cauzate de companiile străine

În ceea ce privește tăierile ilegale ale pădurilor din România, 47,3% dintre respondenți au fost de părere că acestea sunt produse de companiile străine, în timp ce 45,8% cred ca acest lucru este cauzat de companiile naționale și de cetățenii români.  

@sondaj - INSCOP

De asemenea, mai mult de 50% dintre români sunt de părere că realizarea autostrăzilor din România nu este blocată de puterile străine.

@sondaj INSCOP

Datele sondajului relevă că o majoritate covârșitoare a respondenților (78,2%) este de părere că românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa, în timp ce 20,4% dintre aceștia nu sunt de acord cu această afirmație. 

@sondaj INSCOP

Aproape 50% dintre români cred că Ungaria urmărește să rupă Transilvania de România, iar 87,2% sunt de părere că România trebuie să protejeze drepturile minorităților etnice de pe teritoriul său

49,5% dintre respondenți sunt de părere că Ungaria urmărește să rupă Transilvania de România, în timp ce 43.2% nu sunt de acord cu această afirmație. În ceea ce privește drepturile minorităților etnice de pe teritoriul României, 87,2% dintre români consideră că acestea trebuie protejate și respectate, în timp ce 11% nu sunt de acord cu acest lucru. 

@sondaj INSCOP

@sondaj INSCOP

Datele au fost culese în perioada 1-12 martie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±2.95 %, la un grad de încredere de 95%.

Capitolul 1 al sondajului arată că, în opinia a 81% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO)  este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China).

De asemenea, Capitolul 2 demonstrează că 57,6% dintre români acordă un nivel ridicat de încredere Germaniei și Uniunii Europene (51,6%), iar 49,4% au declarat că au multă încredere în NATO și 47,2% în SUA, în timp ce Rusia (16%) și China (19%) prezintă cea mai puțină încredere.

Continue Reading

ROMÂNIA

Studiu IRES: Doar o persoană din zece se declară împotriva legii care interzice fumatul

Published

on

Notorietatea legii care prevede interzicerea fumatului în spațiile publice din România este una foarte ridicată şi o proporție importantă dintre participanții la un studiu IRES cu privire la obiceiurile, comportamentele asociate şi percepțiile legate de fumat ale populației adulte din România au opinii favorabile legate de această lege.

În prezent, un sfert dintre adulții din România se declară fumători, iar patru din zece au încercat să renunțe la acest obicei în ultimul an. De asemenea, o treime dintre cei care nu mai consumă tutun în prezent spun că au fumat în trecut. Sunt principalele concluzii ale studiului derulat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, în perioada 21-25 ianuarie 2016, cu privire la fumatul în România.

Percepții publice privind reglementările anti-fumat

smokingPotrivit studiului, 93% dintre participanți au auzit despre legea care interzice fumatul în spațiile publice din România. Procentul celor care sunt informați cu privire la această lege, conform declarațiilor lor, crește direct proporțional cu vârsta respondenților și cu nivelul lor de educație. 79% dintre intervievați au o părere bună sau foarte bună cu privire la această lege și doar una din zece persoane chestionate are o părere proastă sau foarte proastă față de legea privind interzicerea fumatului în spațiile publice. Inițiativa legislativă este susținută de trei sferturi dintre respondenți și 10% dintre ei declară că sunt împotriva acestei inițiative legislative.

Un procent de 30% dintre respondenții care ies în localuri minim o dată pe an afirmă că legea anti fumat le va influența comportamentul referitor la ieșirile în oraș; astfel, 15% dintre intervievați susțin că vor ieși mai des în oraș, 1% dintre ei declară că vor începe să iasă în oraș odată cu implementare acestei legi, iar 10% dintre participanții la studiu susțin că odată cu adoptarea legii vor ieși mai rar în oraș. În același timp, 69% dintre respondenți declară că obiceiurile lor nu vor fi influențate de legea anti fumat.

Atitudini cu privire la fumat şi fumători

În ceea ce privește atitudinea românilor cu privire la acest obicei, studiul relevă faptul că fumatul nu este niciodată permis în casele unei jumătăți dintre respondenții la această anchetă, iar în cazul unui sfert dintre intervievați fumatul este permis doar în anumite camere, și nu în întreaga casă. 2% dintre participanții la studiu declară că în casele lor fumatul este permis peste tot.

Opiniile românilor care nu fumează cu privire la fumători tind să fie negative: cu toate că aproape o treime dintre respondenții nefumători nu au nici o părere bună, nici una proastă față de fumători, ei neconsiderând acest aspect relevant, 61% dintre persoanele care au participat la studiu și nu fumează au o părere mai degrabă proastă despre fumători. Această opinie se regăsește cu precădere în cazul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, al celor cu studii elementare, al celor care locuiesc în mediul rural, dar și al femeilor.

Opt din zece nefumători declară că îi deranjează să stea în preajma fumătorilor și trei sferturi dintre ei afirmă că dacă ar merge în oraș și nu ar găsi o masă liberă decât la zona de fumători, ar căuta un alt local unde să aibă loc la zona de nefumători.

Profilul românilor fumători

75% dintre respondenți spun că nu fumează tutun deloc, 18% afirmă că fumează tutun zilnic, iar 7% susțin că fumează tutun mai rar; astfel, din totalul populației, 25% sunt fumători. Procentul celor care fumează tutun zilnic este mai ridicat în cazul respondenților cu vârste între 18 și 35 ani comparativ cu celelalte categorii de vârstă, în situația intervievaților din mediul urban și în cazul bărbaților. Procentul nefumătorilor este mai ridicat în cazul persoanelor cu studii elementare. De asemenea, proporția celor care nu fumează tutun deloc este mai ridicată în mediul rural.

Aproximativ un sfert (26%) dintre fumătorii participanți la acest studiu cheltuie între 1 și 30 lei, săptămânal, pe țigări, aproape o cincime dintre aceștia cheltuie între 31 și 50 de lei, iar 30% cheltuie  între 51 și 100 lei săptămânal.

Doar 1% dintre participanții la studiu folosesc alte produse din tutun, care nu se fumează, de exemplu tutunul de prizat sau cel de mestecat, același procent din populația investigată utilizând o țigară electronică în prezent; totuși, 8% dintre intervievați au folosit, în trecut, țigara electronică. Aceștia se regăsesc, într-un procent mai ridicat, printre respondenții din mediul urban și printre bărbați.

Dintre respondenții care nu fumează tutun în prezent, două treimi (66%) nu au fumat nici în trecut, în timp ce o treime (34%) dintre aceștia au fumat. Respondenții de sex masculin au fumat tutun în trecut într-o proporție semnificativ mai mare decât femeile. Dintre intervievații care au fumat în trecut, 63% făceau acest lucru zilnic și 36% – mai rar. Categoria de vârstă în rândul căreia s-a întâlnit cel mai ridicat consum zilnic de tutun este de 51 – 65 de ani. Persoanele care au educație elementară au răspuns într-un procent mai mare că au fumat zilnic decât populația cu studii medii sau superioare. Tot în trecut, respondenții de gen masculin, din mediul urban și cei care locuiesc în Moldova au fumat zilnic într-o proporție mai ridicată comparativ cu respondenții din celelalte categorii de gen, mediu de rezidență și regiune.

O proporție ridicată de respondenți care au fumat zilnic în trecut, dar momentan nu mai fumează, sunt neutri cu privire la inițiativa legislativă privind interzicerea fumatului în toate spațiile publice închise, comparativ cu cei care au fumat zilnic și sunt împotriva acestei inițiativei sau o susțin.

82% dintre fumători au început să fumeze înaintea vârstei de 22 de ani, în timp ce aproximativ jumătate dintre respondenți (49%) spun că au fumat pentru prima dată înaintea de a împlini vârsta majoratului. Proporția respondenților care au fumat înainte să împlinească 15 ani este mai ridicată în cazul celor cu studii elementare, al intervievaților din mediul urban și al bărbaților. În plus, proporția respondenților au început să fumeze înainte de 15 ani și sunt împotriva inițiativei legislative privind interzicerea fumatului în spațiile publice este mai ridicată comparativ cu proporția celor care au început să fumeze înainte de 15 și susțin această inițiativă sau sunt neutri în ceea ce o privește. Respondenții care au început să fumeze după 30 de ani sunt într-un procent mai ridicat de acord cu inițiativa legislativă.

46% dintre fumători spun că, în total, au cumulat un număr de maxim 15 ani de când fumează, iar 53% fumează de mai mult de 16 ani. Comparativ cu procentul în care se regăsesc în populația care fumează de mai mult de 31 de ani celelalte reguli legate de fumat, proporția celor în ale căror case fumatul este permis doar într-o cameră sau în unele camere este mai ridicat.

Consumul produselor din tutun în rândul fumătorilor din România

8% dintre fumători consumă zilnic mai mult de un pachet de țigări, aproximativ o treime fumează între 16 și 20 de țigări pe zi și mai mult de o treime dintre respondenți (37%) fumează mai puțin de jumătate de pachet zilnic.

Aproximativ o treime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 – 50 de ani fumează zilnic aproape un pachet de țigări, în timp ce fumătorii cu vârste de peste 65 de ani sunt cei în cazul cărora procentul intervievaților care consumă între 6 și 10 țigări zilnic este mai ridicat comparativ cu celelalte categorii de vârstă.

Femeile fumează între 1 și 10 țigări zilnic într-o proporție mai mare decât bărbații, pe când situația se inversează atunci când vine vorba despre fumatul a mai mult de 16 țigări pe zi, unde procentul bărbaților care au acest comportament este mai ridicat.

49% dintre respondenții fumători declară că fumează săptămânal până într-un pachet de țigări, iar 48% dintre aceștia susțin că furmează mai mult de un pachet pe săptămână. Ponderea persoanelor care fumează mai mult de două pachete de țigări săptămânal este mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta până în 35 de ani. Respondenții cu studii elementare declară într-o măsură mai mare față de cei cu studii medii sau superioare că fumează între un pachet și două pachete de țigări pe săptămână. Respondenții din regiunile Sud (inclusiv București) și Dobrogea fumează săptămânal într-o proporție mai ridicată față de cei din alte regiuni până în jumătate de pachet de țigări, iar cei din Transilvania și Banat – într-un procent mai mare mai mult de două pachete de țigări.

Aproximativ jumătate dintre respondenți (52%) fumează prima țigară în primele 30 de minute ale dimineții. Comparativ cu celelalte grupe de vârstă, intervievații care au între 36 și 50 de ani fumează într-o proporție mai ridicată în primele 5 minute după trezire; același comportament e valabil în cazul celor care au studii elementare, comparativ cu celelalte niveluri de educație. Așa cum este de așteptat, respondenții în a căror casă fumatul este permis peste tot răspund într-o proporție mai ridicată că fumează prima țigară la 5 minute după trezire față de celelalte categorii de respondenți, iar cei în a căror casă fumatul nu este permis răspund într-un procent mai mare față de ceilalți că fumează prima dată în cursul unei zile la mai mult de o oră față de momentul în care se trezesc.

În topul preferințelor fumătorilor intervievați în cadrul acestui studiu se află mărcile Kent (24%), Pall Mall (23%) și Winston (13%); aproape jumătate dintre respondenți își cumpără țigări de la magazinul de cartier sau magazinul sătesc și o cincime dintre intervievați achiziționează tutun de la supermarket.

Șapte din zece respondenți (71%) care în trecut au fumat declară că au renunțat la acest comportament de mai mult de 5 ani de zile.Proporția acestora crește odată cu înaintarea în vârstă, dar scade odată cu nivelul de educație. Procentul respondenților de gen masculin care s-au lăsat de fumat în urmă cu mai mult de cinci ani este mai ridicat față de cel al intervievatelor care declară același lucru. Participanții la studiu care susțin inițiativa legislativă privind interzicerea fumatului în spațiile publice închise declară într-o proporție mai mare că s-au lăsat de fumat în urmă cu mai mult de cinci ani comparativ cu cei care sunt neutri sau împotriva acestei inițiative.

Consumul produselor din tutun vs. sănătate

Dintre respondenții care momentan fumează tutun, 43% au vizitat un doctor sau un specialist în probleme medicale în ultimul an. Proporția celor care au făcut acest lucru este mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta cuprinsă între 51 și 65 de ani, al celor cu studii superioare, al celor care locuiesc în mediul urban și al femeilor. În plus, un procent mai ridicat al participanților la studiu care au vizitat un medic se regăsește mai curând printre cei care sunt împotriva inițiativei legislative privind interzicerea fumatului decât printre cei care susțin această inițiativă sau printre cei care se declară neutri cu privire la ea.

Aproape șapte din zece fumători (68%) care și-au vizitat medicul în ultimul an au făcut acest lucru o dată sau de două ori și aproximativ o cincime dintre ei (19%) au vizitat un specialist în probleme medicale de trei până la cinci ori. Numărul vizitelor la medic în ultimul an crește direct proporțional cu vârsta respondenților. În majoritatea cazurilor (83%), fumătorii care au vizitat un medic în ultimele 12 luni au fost întrebați dacă fumează tutun;procentul acestora este mai ridicat în cazul participanților la studiu care locuiesc în mediul rural decât proporția celor care locuiesc în mediul urban și au fost întrebați dacă fumează și, de asemenea, mai ridicat în cazul bărbaților comparativ cu procentul femeilor cărora medicul le-a adresat această întrebare. Opt din zece intervievați fumători care au vizitat un specialist în probleme medicale în ultimul an au fost sfătuiți să înceteze să fumeze tutun;proporția celor care au primit acest sfat crește direct proporțional cu vârsta.

Patru din zece fumători care au participat la acest studiu declară că au încercat să se lase de fumat în ultimul an de zile; proporția acestora este cea mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta peste 65 de ani și în cazul celor cu studii elementare. De asemenea, comparativ cu celelalte regiuni, participanții la studiu care locuiesc în Moldova și cei care rezidă în mediul rural declară într-un procent mai mare că au încercat să se lase de fumat în ultimele 12 luni. Aproape o treime dintre cei care au încercat să înceteze să fumeze declară că au reușit acest lucru pentru mai puțin de o săptămână, iar o altă treime susțin că ultima oară când au încercat să renunțe la fumat au făcut acest lucru pentru o durată mai mare de o lună.

Aproximativ o cincime dintre fumătorii intervievați intenționează, conform propriilor declarații, să renunțe la fumat în următoarea lună, iar mai mult de un sfert dintre ei nu sunt interesați să se lase de fumat. Dintre toate categoriile de vârstă, respondenții cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani sunt cel mai puțin interesați să renunțe la fumat. Același tip de declarații poate fi observat și în cazul respondenților din mediul urban, comparativ cu cei din mediul rural.

Avertismentele de pe pachetele de țigări nu par să aibă un impact puternic asupra fumătorilor, ținând cont de faptul că în ultima lună de zile cea mai mare parte dintre cei care au răspuns acestui chestionar (70%) nu s-au gândit să renunțe la fumat datorită acestor avertismente. Înștiințările de pe pachetele de țigări au un mai mare impact asupra fumătorilor cu vârsta peste 65 de ani, asupra celor cu studii elementare, a celor care locuiesc în Moldova și asupra femeilor.

.

.

Continue Reading

NEWS

SONDAJ INSCOP: Mai mult de jumătate dintre români au încredere în NATO, ONU și Uniunea Europeană

Published

on

Increderea romanilor in Presedintie a crescut, iar increderea in Biserica a scazut – releva un sondaj INSCOP, informeaza Ziare.com.

Potrivit cercetarii sociologice, institutiile interne in care romanii au cea mai mare incredere sunt Pompierii, Armata si Jandarmeria, in timp ce topul institutiilor internationale este condus de NATO, ONU si UE.

Topul increderii in institutiile politice

administratia-prezidentialaTopul increderii in institutiile politice este condus de Presedintie cu 51,2% incredere multa si foarte multa (fata de 46,3% in septembrie), iar la polul opus se afla Parlamentul, cu 12,8% incredere multa si foarte multa (10,9% in septembrie) si partidele politice cu 8,6% (7,6% in septembrie).

Pe locul al doilea in topul increderii se situeaza Primaria – 37,6% fata de 36,3% in septembrie 2015, urmata de Curtea Constitutionala cu 32,8% incredere multa si foarte multa (fata de 35,1% in septembrie 2015).

Urmeaza Guvernul, care se bucura de increderea a 30,9% dintre cei intervievati (25,2% in septembrie) si Consiliul Judetean cu 22,9% (20,6% in septembrie).

Topul increderii in institutiile executive

armataIn ceea ce priveste topul increderii in institutiile executive, prima pozitie este ocupata, in luna noiembrie, de Pompieri (institutie masurata pentru prima oara in sondajele INSCOP) cu 77,5% incredere multa si foarte multa.

Urmeaza Armata cu 75,4% (fata de 73,8% in septembrie) si Jandarmeria cu 65,8% (fata de 63,7% in septembrie). Pe pozitia a patra se situeaza DNA cu un capital de incredere de 61,2% (fata de 60% in septembrie). Urmeaza SRI cu 51,3% (50,3% in septembrie), SIE cu 50,9% (48% in septembrie), Politia cu 48,9% (51,7% in septembrie), BNR cu 46,7% (49,5% in septembrie), ICCJ cu 46,2% (42,7% in septembrie), ANAF cu 40,7% (41,9% in septembrie) si ANI cu 37,1% (36,6% in septembrie).

Topul increderii in institutii sociale si private

Topului increderii in institutii sociale si private este condus de Biserica cu 56,3% incredere multa si foarte multa (fata de 61,2% in luna septembrie).

Pe locul al doilea se situeaza universitatile, care se bucura de increderea a 43% dintre cei intervievati (fata de 44,6% in luna septembrie). Clasamentul este incheiat de presa – 35,7% incredere multa si foarte multa (fata de 34,5% in luna septembrie), organizatiile societatii civile – 30,2% incredere multa si foarte multa (fata de 30,5% in luna septembrie), patronate cu 19,7% (fata de 18,7% in luna septembrie), sindicate cu 18,6% (fata de 21,2% in luna septembrie) si banci cu 17,6% (fata de 17,8% in luna septembrie).

Clasamentul institutiilor internationale

natoCercetarea mai arata ca primul loc in clasamentul institutiilor internationale este ocupat de NATO – cu 55,7% (fata de 57,6% luna septembrie).

Pe locul secund se situeaza ONU cu 54,8% incredere multa si foarte multa (56,6% in septembrie 2015), iar locul al treilea este ocupat de Uniunea Europeana cu 50,5% (52,7% in septembrie 2015).

Pe locul al patrulea se situeaza Parlamentul European cu 45,6% (47,8% in septembrie), Comisia Europeana cu 43,5% (45,7% in septembrie). Topul este incheiat de Banca Mondiala cu 33,8% (41% in septembrie) si de Fondul Monetar International cu 29,5% (33,9% in septembrie 2015).

Citiți și SONDAJ INSCOP. Dacian Cioloș, pe locul 3 în topul încrederii

Premierul Dacian Cioloș se situează pe locul trei în topul încrederii, cu 32,6% încredere multă și foarte multă, relevă un sondaj de opinie realizat de INSCOP Research, la comanda ziarului ”Adevărul”. Este pentru prima oară când premierul este măsurat într-o cercetare sociologică.

Prima poziție este ocupată în continuare de președintele Klaus Iohannis, cu 59,8% multă și foarte multă încredere (față de 58,6% în luna septembrie), urmat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu 40,4% (față de 41,6% în septembrie).

Ierarhia este completată de ambasadorul României în SUA, George Maior– 29,8%, directorului SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu– 21,8% încredere și președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu– 21,4%.

Barometrul INSCOP – ADEVARUL despre Romania a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevarul in perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Volumul esantionului a fost de 1.071 de persoane si este reprezentativ pentru populatia Romaniei de 18 ani si peste. Eroarea maxima admisa a datelor este de plus/ minus 3%, la un grad de incredere de 95%. Metoda folosita a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondentilor.

.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Eugen Tomac2 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac semnalează: România, pe ultimul loc în UE la serviciile publice digitale și competențele digitale

ROMÂNIA2 hours ago

Klaus Iohannis, un nou apel către români: Mergeți și vă vaccinați. În vestul Europei, pandemia a fost domolită prin vaccinare

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu: Fitch reconfirmă ratingul României la ”BBB minus”, cu perspectivă negativă

Gheorghe Falcă4 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: România și SUA au un parteneriat strategic extrem de solid

Alin Mituța5 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța: Sistemul de sănătate din România este un dezastru. Ajutorul european îl poate salva

NATO12 hours ago

Franța, către NATO și SUA: Nu vă fie teamă! Apărarea europeană nu este construită în opoziţie cu Alianța Nord-Atlantică

NATO12 hours ago

Joe Biden și Emmanuel Macron au discutat despre “consolidarea Europei apărării în complementaritate cu NATO”

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

Emmanuel Macron își ia rămas bun de la Angela Merkel rememorând data adoptării planului de redresare a UE: Va mărturisi pentru totdeauna angajamentul tău pentru Europa noastră

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Angela Merkel, pentru ultima oară la un summit UE: Părăsesc Uniunea Europeană într-o situație care mă îngrijorează. Trebuie să ieşim din această spirală a confruntării

CONSILIUL EUROPEAN18 hours ago

Klaus Iohannis a solicitat, în Consiliul European, aderarea “cât mai curând” a României la spațiul Schengen: Este un obiectiv strategic pentru întreaga UE

NATO1 day ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ2 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi3 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO3 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending