Connect with us

INTERNAȚIONAL

”Vă cer să alegem măreția!”. Ce a spus Donald Trump în discursul de 82 minute privind Starea Națiunii în care ”America mai întâi” înseamnă că o singură națiune reprezintă speranța, promisiunea și gloria între toate țările lumii

Published

on

Președintele american Donald Trump a făcut un apel la unitate, compromis și cooperare la nivel bipartizan în cel de-al doilea său discurs privind Starea Națiunii susținut în fața Congresului SUA, în ceea ce a reprezentat unul dintre cele mai lungi discursuri, care a durat 82 de minute și în care liderul de la Casa Albă a punctat rezultatele economice remarcabile, a promis reducerea prețului medicamentelor și eradicarea HIV în SUA, a cerut Congresului să ia măsuri pentru apărarea graniţelor ameninţate de imigraţia ilegală şi s-a arătat deschis să negocieze, în numele Statelor Unite, un nou tratat privind forțele nucleare intermediare din care să facă parte mai multe puteri. (Discursul integral aici)

“Stau aici pregătit să lucrez cu voi pentru a împlini realizări istorice pentru toţi americanii (…) Trebuie să respingem politica de răzbunare şi represalii şi să îmbrăţişăm potenţialul fără limite al cooperării, compromisului şi binelui comun”, a declarat Donald Trump în debutul discursului său, îndreptat deopotrivă către partenerii și opozanții săi politici, arătând că agenda politică nu trebuie să fie republicană sau democrată, ci “agenda poporului american”.


„Agenda pe care o voi prezenta nu este o agendă republicană sau o agendă democrată, ci este agenda poporului american. Victoria nu înseamnă să câştigi pentru partid. Victoria înseamnă să câştigi pentru ţara noastră”, a spus Trump.

Un discurs ce a început cu apelul la istoria “mândriei americane”

În deschiderea discursului său, Trump e evocat două momente aniversare de anul acesta care demonstrează ce înseamnă ”mândria americană”: împlinirea a 75 de ani de la debarcarea aliată în Normandia pe 6 iunie 1944, acțiune militară ce a permis aliaților să întoarcă soarta celui de-al Doilea Război Mondial, și aniversarea a 50 de ani de la primul pas al omenirii pe Lună, făcut de echipajul Apollo 11 din care făceau parte Neil Amstrong și Buzz Aldrin, cel din urmă fiind prezent la discursul privind Starea Națiunii de marți seară.

Componenta internă a discursului: creștere economică ”fierbinte”, milioane de locuri de muncă, un zid la granița cu Mexicul, eradicarea SIDA/ HIV în maxim 10 ani

Centrat în marea sa parte pe dimensiune internă, Trump a evidențiat creșterea economică remarcabilă, pe care a denumit-o ”cea mai ferbinte” din lume, exemplificând-o printr-un număr record 5,3 milioane de locuri de muncă, totalizând astfel 176 de milioane de americani care se află în câmpul muncii.

Liderul american a insistat din nou pentru construcția unui zid la granița cu Mexicul, în pofida opoziției democrate din Camera Reprezentanților, promițând că va construi acest zid.

Îl voi construi. Pur şi simplu, zidurile funcţionează şi zidurile salvează vieţi“, a spus el, referindu-se la acest zid ca fiind măsura necesară pentru a stopa imigrația ilegală.

Donald Trump a anunţat, de asemenea, că doreşte să pună capăt epidemiei de SIDA din Statele Unite în următorii zece ani.

“Bugetul meu le va cere democraţilor şi republicanilor să degajeze mijloacele necesare pentru a elimina epidemia de HIV din Statele Unite în termen de zece ani. Împreună, vom învinge SIDA din America şi dincolo de graniţele sale”, a declarat acesta.

Componenta externă: bugetele apărării ale aliaților din NATO, negocieri comerciale cu China, retragerea din Tratatul INF, deschidere pentru noi negocieri nucleare, noi abordări privind prezența militară în Siria și Afganistan

Păstrând dimensiunea de politică externă pentru finalul discursului pe care a intitulat-o drept apărarea și protejarea ”securității Americii”, Donald Trump a început acest pasaj cu evidențierea rolului său providențial în creșterea cu 100 de milioane de dolari a bugetelor apărării din țările membre ale NATO, continuând retorica sa cu privire la faptul că aliații europeni nu și-a achitat mulți ani ”contribuția corectă” și arătând că primii doi ani ai administației sale au însemnat bugete militare record pentru Pentagon.

În același registru, liderul de la Casa Albă a punctat rezultatele politicii sale externe, între care a numerat mutarea ambasadei SUA în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, aniversarea a 15 luni de când a fost efectuat ultimul test nuclear în Peninsula Coreeană, înlocuirea NAFTA cu un nou acord comercial SUA-Mexic-Canada sau transformarea SUA într-un exportator de energie.

Trump s-a prevalat de argumentul negocierilor pentru un nou acord cu vecinii de la Ottawa și Mexico City, avertizând China că nu va mai putea “să fure locurile de muncă şi bogăţia americanilor” şi cerând “schimbări structurale” din partea Beijingului pentru a pune capăt practicilor sale comerciale “neloiale”.

“Am mult respect pentru preşedintele Xi şi lucrăm la un nou acord comercial cu China, dar trebuie să includă schimbări structurale reale pentru a pune capăt practicilor comerciale neloiale, a reduce deficitul nostru cronic şi a proteja locurile de muncă americane”, a afirmat preşedintele Statelor Unite.

În context, Donald Trump a făcut un nou apel către Congresul SUA pentru a adopta legislația Stop Act, care ar permite Statelor Unite să impună măsuri tarifare reciproce cu cele pe care le impun partenerii comerciali care importă produse americane.

De altfel, în discursul privind Starea Națiunii susținut marți seară, președintele SUA Donald Trump a abordat și chestiunea sensibilă a suspendării obligațiilor ce decurg din Tratatul INF și a demarării procedurilor de retragere în termen șase luni dacă Rusia nu revine la respectarea acestui acord pe care, potrivit evaluărilor americane, l-a încălcat în ultimii șase ani.

În timp ce noi am respectat înţelegerea la literă, Rusia a încălcat în repetate rânduri prevederile. Acest lucru se întâmplă de mai mulţi ani. De aceea, am anunţat că Statele Unite se retrag din tratatul forţelor nucleare intermediare, cunoscut ca tratatul INF. Chiar nu avem de ales”, a spus Trump, arătând că este deschis spre o renegociere din care să facă parte și alte puteri, dar și că SUA vor inova de departe cel mai mult în acest domeniu.

”Poate că vom putea negocia o altă înţelegere, la care să se alăture China şi alţii. Sau poate nu vom putea. În acest caz, vom cheltui şi vom inova mai mult ca oricine (în domeniul militar – n.r.), de departe”, a promis președintele american.

Liderul de la Washington a folosit exemplul celor 15 luni de când a fost efectuat ultimul test nuclear în Peninsula Coreeană pentru a arăta efectele pozitive ale summit-ului de la Singapore cu liderul Coreii de Nord, Kim Jong-un, anunțând în același timp și că un nou summit al celor doi lideri va avea loc pe 27-28 februarie în Vietnam.

Donald Trump a reafirmat și sprijinul Statelor Unite pentru preşedintele interimar al Venezuelei, Juan Guaido, şi a acuzat regimul Maduro că politicile sale socialiste au ruinat ţara. În plus, i-a avertizat şi pe politicienii americani care vor să introducă socialismul în Statele Unite.

„Condamnăm brutalitatea regimului Maduro, ale cărui politici socialiste au dus ţara, cea mai bogată din America Latină, într-o stare de sărăcie abjectă şi în disperare. Aici, în Statele Unite, suntem alarmaţi de noile apeluri pentru adoptarea socialismului la noi în ţară. America are la bază libertate şi independenţă, nu coerciţie, dominaţie şi control guvernamentale. Suntem născuţi liberi şi vor rămâne liberi. America nu va fi niciodată o ţară socialistă!”, a mai spus Donald Trump.

Tot la capitolul extern, liderul american a criticat în aceeași termeni duri Iranul și a lăudat sancțiunile drastice impuse anul trecut, dar a abordat și problematica retragerii militare din Siria și Afganistan, cel din urmă fiind un teatru de operații major al NATO.

În ceea ce privește Siria, președintele Trump a arătat că majoritatea centrelor grupării Stat Islamic au fost distruse, însă referitor la Afganistan, liderul de la Casa Albă a etalat o nuanță diferită.

El s-a referit la o serie de discuţii “constructive” cu talibanii în Afganistan care, în cele din urmă, să permită retragerea trupelor americane după mai bine de 17 ani de conflict.

“Pe măsură ce negocierile progresează, vom fi în măsură să reducem prezenţa trupelor noastre şi să ne concentrăm asupra luptei împotriva terorismului. Nu ştim dacă vom ajunge la un acord, dar ştim că, după aproape două decenii de război, a venit vremea să încercăm cel puţin să facem pace”, a mai spus liderul administraţiei de la Washington.

Donald Trump și-a încheiat discursul entuziast, în aplauze, subliniind că a venit vremea de a ”reaprinde imaginația americană”.

”Acesta este timpul să reaprindem legăturile de dragoste, loialitate și memorie care ne leagă ca cetățeni, ca vecini, ca patrioți. Acestea sunt viitorul și credința noastră, dar și alegerea pe care trebuie să o facem. Vă cer să alegem măreția. Indiferent de încercările cu care ne confruntăm, indiferent de provocările care vor veni, trebuie să mergem împreună. Trebuie să ținem America mai întâi în inimile noastre. Trebuie să păstrăm libertatea în sufletele noastre. Și trebuie să păstrăm întotdeauna credința în destinul Americii – că o singură națiune, sub Dumnezeu, trebuie să fie speranța, promisiunea, lumina și gloria între toate națiunile lumii”, a conchis liderul american.

Citiți și Discursul privind Starea Națiunii 2.0(19) | Toate reflectoarele internaționale orientate către Washington, unde Donald Trump trebuie să redea ”măreția Americii” acasă și în lume

Spre deosebire de discursul de anul trecut, susținut la 30 ianuarie 2018, Donald Trump s-a adresat anul acesta în fața unui legislativ cu o Cameră a Reprezentanților ostilă din punct de vedere politic, în urma alegerilor intermediare de anul trecut, în care democrații au redobândit controlul politic al camerei inferioare a Congresului american.

Discursul a fost, totodată, și prima ocazie cu care președintele SUA s-a adresat celui de-al 116-lea Congres, care și-a preluat mandatul la începutul anului. De asemenea, a fost pentru a treia oară când Donald Trump a ținut un discurs la o sesiune comună a Congresului american.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

RUSIA

Antony Blinken l-a avertizat pe Serghei Lavrov cu privire la ”consecințele grave” pe care Rusia le-ar putea suporta dacă ”recurge la calea escaladării militare” în Ucraina

Published

on

© Russian Foreign Ministry/ Facebook

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a avut joi o întrevedere la Stockholm cu omologul rus, Serghei Lavrov, prilejuită de conferința anuală a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pentru a-l avertiza direct cu privire la ”consecinţele grave” pe care le-ar putea suporta Rusia în cazul în care ar invada Ucraina, transmiţând totodată Moscovei să caute o cale diplomatică pentru depăşirea acestei crize, relatează Reuters, citat de Agerpres.

”Așa cum am arătat foarte clar în ultimele săptămâni, suntem profund îngrijorați de planurile Rusiei de a relua agresiunea împotriva Ucrainei. Nu este doar preocuparea noastră. Este o preocupare împărtășită de mulți din Europa și cred că Serghei a auzit acest lucru exprimat în ultimele 24 de ore aici, la Stockholm. Avem un angajament puternic față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Cel mai bun mod de a evita o criză este prin diplomație, iar aceasta este ceea ce aștept cu nerăbdare să discut cu Serghei, inclusiv, de ambele părți, punerea în aplicare deplină a acordurilor de la Minsk, cu Rusia retrăgându-și forțele. Statele Unite sunt dispuse să faciliteze acest lucru, dar – și din nou, în spiritul de a fi clar și sincer, care este cel mai bun lucru de făcut – dacă Rusia decide să continue confruntarea, vor exista consecințe grave”, a spus Blinken jurnaliștilor, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat al SUA, înainte de întâlnirea cu Lavrov.

Potrivit purtătorului de cuvânt al instituției mai sus amintite, secretarul de stat al SUA i-a transmis omologului său rus în cadrul întrevederii că ”Statele Unite și aliații noștri sunt pregătiți” să acționeze dacă ”Moscova recurge la calea escaladării militare.”

De altfel, oficialul american i-a reconfirmat ministrului ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, angajamentul SUA față de ”independența și integritatea teritorială a Ucrainei și a subliniat că punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk este cea mai bună cale de urmat.”

În egală măsură, ”secretarul Blinken și ministrul de externe Kuleba au discutat despre necesitatea unei rezolvări diplomatice și pașnice a conflictului din Donbas și despre restabilirea deplină a suveranității Ucrainei asupra granițelor sale recunoscute la nivel internațional, inclusiv asupra Crimeei, în fața agresiunii rusești continue”.

Washington a evocat miercuri ”probe” care ar arăta că Rusia ia în calcul „importante acțiuni agresive împotriva Ucrainei” şi au promis că Moscova va plăti ”un preţ ridicat” dacă va trece la fapte.

Într-o notă similară, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a prezidat reuniunea miniștrilor de externe din cadrul Alianței, desfășurată la Riga, a reiterat că ”orice agresiune rusă împotriva Ucrainei va avea consecințe politice și economice grave.”

Relaţiile între Rusia şi Ucraina au escaladat de câteva săptămâni, Moscova fiind acuzată de către Kiev şi Occident de comasarea de trupe la frontiera cu Ucraina în vederea atacării ţării vecine.

Rusia neagă orice planuri belicoase şi acuză în schimb că Ucraina constituie o ”ameninţare” pentru ea, dar şi NATO pentru că doreşte să se extindă până la frontiera sa.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a turnat gaz pe foc joi, anunţând că a convenit cu omologul rus Vladimir putin să organizeze ”în viitorul apropiat exerciţii la frontiera sudică, adică în apropierea graniţei dintre Belarus şi Ucraina”, informează Agerpres.

Ucraina a trimis recent la frontiera sa cu Belarus un efectiv de 8.500 de grăniceri, membri ai Gărzii Naţionale şi poliţişti pentru a evita o situaţie similară cu cea de la graniţa dintre Belarus şi Polonia, unde s-au concentrat aproximativ 2.000 de migranţi fără acte în regulă în încercarea de a intra în Uniunea Europeană.

Continue Reading

NATO

Directorul SRI, vizită în SUA și la Bruxelles pe fondul “amplificării măsurilor de securitate pentru România și flancul estic NATO”. Eduard Hellvig s-a întâlnit cu directorii CIA și FBI

Published

on

© Serviciul Român de Informații

Zilele acestea, directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, însoțit de o delegație din conducerea instituției, a realizat o vizită partenerială la Bruxelles și în Statele Unite ale Americii. În cadrul acestor întâlniri a fost reconfirmat angajamentul ferm de a continua și de a dezvolta excelenta cooperare dintre serviciile de informații, potrivit unui comunicat al SRI.

“Pe parcursul întâlnirilor, conducerea SRI a avut întâlniri cu o serie de oficiali americani din domeniul informațiilor – Avril Haines, directorul Comunității Naționale de Informații a SUA, William J. Burns, directorul CIA și Christopher Wray, directorul FBI. De asemenea, au avut loc discuții cu Robin Dunnigan, Adjunct al Secretarului de Stat pentru Europa Centrală şi de Est în Biroul de Afaceri Europene şi Euroasiatice”, se arată în comunicat. 

De asemenea, pe agenda convorbirilor s-au regăsit subiecte de actualitate care privesc securitatea regională și globală, cu accent pe importanța schimbului de informații si al cooperării în domeniul intelligence.

“Discuțiile au prilejuit în egală măsură o analiză a situației de securitate din regiune și a capacităților comune prin care se poate crește nivelul rezilienței în fața amenințărilor constante la adresa securității naționale a ambelor state. De ambele părți a fost reconfirmat angajamentul ferm de a continua și de a dezvolta excelenta cooperare dintre serviciile de informații, precum și parteneriatul solid care leagă instituțiile și statele noastre”, conform informării publice a Serviciului Român de Informații.

Totodată, delegațiile română și cea americană au reconfirmat angajamentul ferm de a contracara factorii de risc care reprezintă provocări actuale de securitate pentru cele două state, pentru securitatea regională și globală.

“Vizita directorului SRI se înscrie în cadrul parteneriatului România-SUA pe componenta de Intelligence. Dialogurile au vizat în principal amplificarea măsurilor specifice de securitate pentru România și flancul de Est al NATO. Discuțiile au prilejuit în egală măsură o analiză a situației de securitate din regiune și a capacităților noastre comune cu scopul de a crește nivelul rezilienței în fața amenințărilor constante la adresa securității naționale a ambelor state”, potrivit unei declarații a purtătorului de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea.  

Anunțul vizitei directorului SRI în SUA vine după ce consilierii pe probleme de securitate națională ai președinților SUA și României au discutat marți la telefon, context în care au convenit asupra importanței unei coordonări strânse la nivel bilateral și prin intermediul NATO în ceea ce privește securitatea la Marea Neagră.

Separat, ministrul de externe Bogdan Aurescu a subliniat joi, în cadrul reuniunii de la Riga a miniștrilor de externe din NATO, importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, reamintind, alături de toți ceilalți miniștri de externe aliați, preocuparea României pentru situația de securitate din regiune generată de desfășurarea de trupe ruse la frontierele Ucrainei.

Continue Reading

ROMÂNIA

Schimb de replici România – Rusia la OSCE: Bogdan Aurescu califică drept “eronată” poziția lui Serghei Lavrov conform căreia sistemul antirachetă al NATO din România poate fi folosit pentru lovituri ofensive

Published

on

© Photo Collage

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a criticat joi poziția exprimată de omologul său rus, Serghei Lavrov, la reuniunea ministerială OSCE de la Stockholm, conform căreia în România și Polonia au fost instalate sisteme de apărare împotriva rachetelor care pot fi folosite pentru lovituri ofensive.

“Poziția exprimată de Federația Rusă în raport cu sistemul antirachetă amplasat în România, parte integrantă a sistemului de apărare antirachetă al NATO, este complet eronată, nu este nouă și face parte din retorica neconstructivă pe această temă, deja cunoscută încă de la momentul negocierii și încheierii, în 2011, a Acordului între România și SUA privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice”, a transmis Bogdan Aurescu, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Șeful diplomației române participă joi și vineri la Consiliul Ministerial al OSCE, iar această poziție va fi exprimată și în discursul național pe care Aurescu îl va susține și care este planificat, în urma tragerii la sorți de către organizatori a ordinii vorbitorilor în cadrul Consiliului Ministerial OSCE, la finalul acestei zile sau în dimineața zilei de mâine.

“Poziția României, a SUA și a Alianței Nord-Atlantice a fost exprimată public și transmisă Federației Ruse de o manieră clară, fermă, în repetate rânduri, de-a lungul celor zece ani de la încheierea Acordului menționat: sistemul de apărare antirachetă al NATO, care include Facilitatea antirachetă de la Deveselu, are un caracter strict defensiv, utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU; sistemul nu este îndreptat împotriva Federației Ruse, vizând ameninţări cu rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune venite din afara spațiului euroatlantic; nu există niciun fel de intenție de transformare a sistemului de apărare antirachetă”, se mai arată în comunicatul citat.

Aceste aspecte se regăsesc inclusiv în Declarația finală a Summitului NATO de la Varșovia din 2016 (paragrafele 55-61 la http://www.mae.ro/node/36635). Astfel, la paragraful 55 al Declarației se arată clar: „Capacitatea este pur defensivă.”, iar la paragraful 59 se menționează că „Sistemul de apărare antirachetă al NATO nu este îndreptat împotriva Rusiei și nu va submina capacitățile strategice de descurajare ale Rusiei. Apărarea antirachetă a NATO este proiectată să apere împotriva potențialelor amenințări provenind din afara spațiului euroatlantic. Am explicat Rusiei de mai multe ori că sistemul BMD nu este eficient împotriva sistemului strategic al Rusiei de descurajare nucleară și că nu există nicio intenție de restructurare a acestui sistem pentru a avea în viitor o astfel de capacitate. Prin urmare, declarațiile ruse care amenință să țintească aliații din cauza BMD a NATO sunt inacceptabile și contraproductive.”

De altfel, textul Acordului (care este publicat pe site-ul MAE –http://www.mae.ro/sites/default/files/file/tratate/2011.09_scut_ro.pdf) prevede că sistemul de apărare antirachetă are o „natură exclusiv defensivă” (paragraful 7 din preambul), menționează scopul acestuia ca fiind „legitima apărare” (paragraful 8 din preambul) și subliniază explicit, în articolul VI paragraful 2 că „Părțile confirmă că Sistemul de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România va fi utilizat exclusiv pentru scopuri de legitimă apărare, în conformitate cu dreptul internațional și cu principiile și normele care reglementează dreptul inerent de legitima apărare individuală si colectivă”.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu participă, în perioada 2-3 decembrie 2021, la cea de-a 28-a sesiune a Consiliului Ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa / OSCE, care se va desfășura la Stockholm.

Reuniunea Consiliului Ministerial al OSCE are loc pe fondul situațiilor tensionate generate de criza instrumentalizării migranților de la granița Belarus cu Polonia, Lituania și Letonia, conflictul din estul Ucrainei și cel din Nagorno-Karabah.

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, va solicita la ministeriala OSCE de la Stockholm creșterea eficienței în implementarea mecanismelor de soluționare a conflictelor prelungite din regiunea Mării Negre, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.8 hours ago

Angela Merkel și Olaf Scholz susțin vaccinarea obligatorie, în timp ce anunță noi restricții în Germania: Avem nevoie de un “act de solidaritate națională”

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

Președintele francez pledează pentru liste transnaționale și ”drept de inițiativă” pentru Parlamentul European, ”un spațiu democratic unic în lume”

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Raport: UE a oferit sprijin în valoare de 29 mld. euro IMM-urilor și altor beneficiari pentru atenuarea crizei economice provocate de COVID-19

RUSIA11 hours ago

Antony Blinken l-a avertizat pe Serghei Lavrov cu privire la ”consecințele grave” pe care Rusia le-ar putea suporta dacă ”recurge la calea escaladării militare” în Ucraina

Alin Mituța12 hours ago

Alin Mituța propune cinci priorități în Conferința privind Viitorul Europei care pot ajuta România în domeniul sănătății: Avem nevoie de o cooperare structurată europeană

Dacian Cioloș12 hours ago

Dacian Cioloș cere Comisiei Europene să aplice “acum” mecanismul statului de drept: Nu aștepți iliberalismul, ci acționezi împotriva lui

CONSILIUL UE12 hours ago

Apărare europeană: Țările UE au aprobat măsuri de asistență de 7 milioane de euro pentru Armata Republicii Moldova în cadrul Facilității Europene pentru Pace

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Infringement: Comisia Europeană solicită României să se conformeze normelor UE privind drepturile de autor

NATO13 hours ago

Directorul SRI, vizită în SUA și la Bruxelles pe fondul “amplificării măsurilor de securitate pentru România și flancul estic NATO”. Eduard Hellvig s-a întâlnit cu directorii CIA și FBI

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Ursula von der Leyen, mesaj în limba română după plata primei tranșe din PNRR: Cuvântul cheie este implementarea. Suntem alături de România

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE2 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.4 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA5 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Team2Share

Trending