Connect with us

INTERNAȚIONAL

”Vă cer să alegem măreția!”. Ce a spus Donald Trump în discursul de 82 minute privind Starea Națiunii în care ”America mai întâi” înseamnă că o singură națiune reprezintă speranța, promisiunea și gloria între toate țările lumii

Published

on

Președintele american Donald Trump a făcut un apel la unitate, compromis și cooperare la nivel bipartizan în cel de-al doilea său discurs privind Starea Națiunii susținut în fața Congresului SUA, în ceea ce a reprezentat unul dintre cele mai lungi discursuri, care a durat 82 de minute și în care liderul de la Casa Albă a punctat rezultatele economice remarcabile, a promis reducerea prețului medicamentelor și eradicarea HIV în SUA, a cerut Congresului să ia măsuri pentru apărarea graniţelor ameninţate de imigraţia ilegală şi s-a arătat deschis să negocieze, în numele Statelor Unite, un nou tratat privind forțele nucleare intermediare din care să facă parte mai multe puteri. (Discursul integral aici)

“Stau aici pregătit să lucrez cu voi pentru a împlini realizări istorice pentru toţi americanii (…) Trebuie să respingem politica de răzbunare şi represalii şi să îmbrăţişăm potenţialul fără limite al cooperării, compromisului şi binelui comun”, a declarat Donald Trump în debutul discursului său, îndreptat deopotrivă către partenerii și opozanții săi politici, arătând că agenda politică nu trebuie să fie republicană sau democrată, ci “agenda poporului american”.


„Agenda pe care o voi prezenta nu este o agendă republicană sau o agendă democrată, ci este agenda poporului american. Victoria nu înseamnă să câştigi pentru partid. Victoria înseamnă să câştigi pentru ţara noastră”, a spus Trump.

Un discurs ce a început cu apelul la istoria “mândriei americane”

În deschiderea discursului său, Trump e evocat două momente aniversare de anul acesta care demonstrează ce înseamnă ”mândria americană”: împlinirea a 75 de ani de la debarcarea aliată în Normandia pe 6 iunie 1944, acțiune militară ce a permis aliaților să întoarcă soarta celui de-al Doilea Război Mondial, și aniversarea a 50 de ani de la primul pas al omenirii pe Lună, făcut de echipajul Apollo 11 din care făceau parte Neil Amstrong și Buzz Aldrin, cel din urmă fiind prezent la discursul privind Starea Națiunii de marți seară.

Componenta internă a discursului: creștere economică ”fierbinte”, milioane de locuri de muncă, un zid la granița cu Mexicul, eradicarea SIDA/ HIV în maxim 10 ani

Centrat în marea sa parte pe dimensiune internă, Trump a evidențiat creșterea economică remarcabilă, pe care a denumit-o ”cea mai ferbinte” din lume, exemplificând-o printr-un număr record 5,3 milioane de locuri de muncă, totalizând astfel 176 de milioane de americani care se află în câmpul muncii.

Liderul american a insistat din nou pentru construcția unui zid la granița cu Mexicul, în pofida opoziției democrate din Camera Reprezentanților, promițând că va construi acest zid.

Îl voi construi. Pur şi simplu, zidurile funcţionează şi zidurile salvează vieţi“, a spus el, referindu-se la acest zid ca fiind măsura necesară pentru a stopa imigrația ilegală.

Donald Trump a anunţat, de asemenea, că doreşte să pună capăt epidemiei de SIDA din Statele Unite în următorii zece ani.

“Bugetul meu le va cere democraţilor şi republicanilor să degajeze mijloacele necesare pentru a elimina epidemia de HIV din Statele Unite în termen de zece ani. Împreună, vom învinge SIDA din America şi dincolo de graniţele sale”, a declarat acesta.

Componenta externă: bugetele apărării ale aliaților din NATO, negocieri comerciale cu China, retragerea din Tratatul INF, deschidere pentru noi negocieri nucleare, noi abordări privind prezența militară în Siria și Afganistan

Păstrând dimensiunea de politică externă pentru finalul discursului pe care a intitulat-o drept apărarea și protejarea ”securității Americii”, Donald Trump a început acest pasaj cu evidențierea rolului său providențial în creșterea cu 100 de milioane de dolari a bugetelor apărării din țările membre ale NATO, continuând retorica sa cu privire la faptul că aliații europeni nu și-a achitat mulți ani ”contribuția corectă” și arătând că primii doi ani ai administației sale au însemnat bugete militare record pentru Pentagon.

În același registru, liderul de la Casa Albă a punctat rezultatele politicii sale externe, între care a numerat mutarea ambasadei SUA în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, aniversarea a 15 luni de când a fost efectuat ultimul test nuclear în Peninsula Coreeană, înlocuirea NAFTA cu un nou acord comercial SUA-Mexic-Canada sau transformarea SUA într-un exportator de energie.

Trump s-a prevalat de argumentul negocierilor pentru un nou acord cu vecinii de la Ottawa și Mexico City, avertizând China că nu va mai putea “să fure locurile de muncă şi bogăţia americanilor” şi cerând “schimbări structurale” din partea Beijingului pentru a pune capăt practicilor sale comerciale “neloiale”.

“Am mult respect pentru preşedintele Xi şi lucrăm la un nou acord comercial cu China, dar trebuie să includă schimbări structurale reale pentru a pune capăt practicilor comerciale neloiale, a reduce deficitul nostru cronic şi a proteja locurile de muncă americane”, a afirmat preşedintele Statelor Unite.

În context, Donald Trump a făcut un nou apel către Congresul SUA pentru a adopta legislația Stop Act, care ar permite Statelor Unite să impună măsuri tarifare reciproce cu cele pe care le impun partenerii comerciali care importă produse americane.

De altfel, în discursul privind Starea Națiunii susținut marți seară, președintele SUA Donald Trump a abordat și chestiunea sensibilă a suspendării obligațiilor ce decurg din Tratatul INF și a demarării procedurilor de retragere în termen șase luni dacă Rusia nu revine la respectarea acestui acord pe care, potrivit evaluărilor americane, l-a încălcat în ultimii șase ani.

În timp ce noi am respectat înţelegerea la literă, Rusia a încălcat în repetate rânduri prevederile. Acest lucru se întâmplă de mai mulţi ani. De aceea, am anunţat că Statele Unite se retrag din tratatul forţelor nucleare intermediare, cunoscut ca tratatul INF. Chiar nu avem de ales”, a spus Trump, arătând că este deschis spre o renegociere din care să facă parte și alte puteri, dar și că SUA vor inova de departe cel mai mult în acest domeniu.

”Poate că vom putea negocia o altă înţelegere, la care să se alăture China şi alţii. Sau poate nu vom putea. În acest caz, vom cheltui şi vom inova mai mult ca oricine (în domeniul militar – n.r.), de departe”, a promis președintele american.

Liderul de la Washington a folosit exemplul celor 15 luni de când a fost efectuat ultimul test nuclear în Peninsula Coreeană pentru a arăta efectele pozitive ale summit-ului de la Singapore cu liderul Coreii de Nord, Kim Jong-un, anunțând în același timp și că un nou summit al celor doi lideri va avea loc pe 27-28 februarie în Vietnam.

Donald Trump a reafirmat și sprijinul Statelor Unite pentru preşedintele interimar al Venezuelei, Juan Guaido, şi a acuzat regimul Maduro că politicile sale socialiste au ruinat ţara. În plus, i-a avertizat şi pe politicienii americani care vor să introducă socialismul în Statele Unite.

„Condamnăm brutalitatea regimului Maduro, ale cărui politici socialiste au dus ţara, cea mai bogată din America Latină, într-o stare de sărăcie abjectă şi în disperare. Aici, în Statele Unite, suntem alarmaţi de noile apeluri pentru adoptarea socialismului la noi în ţară. America are la bază libertate şi independenţă, nu coerciţie, dominaţie şi control guvernamentale. Suntem născuţi liberi şi vor rămâne liberi. America nu va fi niciodată o ţară socialistă!”, a mai spus Donald Trump.

Tot la capitolul extern, liderul american a criticat în aceeași termeni duri Iranul și a lăudat sancțiunile drastice impuse anul trecut, dar a abordat și problematica retragerii militare din Siria și Afganistan, cel din urmă fiind un teatru de operații major al NATO.

În ceea ce privește Siria, președintele Trump a arătat că majoritatea centrelor grupării Stat Islamic au fost distruse, însă referitor la Afganistan, liderul de la Casa Albă a etalat o nuanță diferită.

El s-a referit la o serie de discuţii “constructive” cu talibanii în Afganistan care, în cele din urmă, să permită retragerea trupelor americane după mai bine de 17 ani de conflict.

“Pe măsură ce negocierile progresează, vom fi în măsură să reducem prezenţa trupelor noastre şi să ne concentrăm asupra luptei împotriva terorismului. Nu ştim dacă vom ajunge la un acord, dar ştim că, după aproape două decenii de război, a venit vremea să încercăm cel puţin să facem pace”, a mai spus liderul administraţiei de la Washington.

Donald Trump și-a încheiat discursul entuziast, în aplauze, subliniind că a venit vremea de a ”reaprinde imaginația americană”.

”Acesta este timpul să reaprindem legăturile de dragoste, loialitate și memorie care ne leagă ca cetățeni, ca vecini, ca patrioți. Acestea sunt viitorul și credința noastră, dar și alegerea pe care trebuie să o facem. Vă cer să alegem măreția. Indiferent de încercările cu care ne confruntăm, indiferent de provocările care vor veni, trebuie să mergem împreună. Trebuie să ținem America mai întâi în inimile noastre. Trebuie să păstrăm libertatea în sufletele noastre. Și trebuie să păstrăm întotdeauna credința în destinul Americii – că o singură națiune, sub Dumnezeu, trebuie să fie speranța, promisiunea, lumina și gloria între toate națiunile lumii”, a conchis liderul american.

Citiți și Discursul privind Starea Națiunii 2.0(19) | Toate reflectoarele internaționale orientate către Washington, unde Donald Trump trebuie să redea ”măreția Americii” acasă și în lume

Spre deosebire de discursul de anul trecut, susținut la 30 ianuarie 2018, Donald Trump s-a adresat anul acesta în fața unui legislativ cu o Cameră a Reprezentanților ostilă din punct de vedere politic, în urma alegerilor intermediare de anul trecut, în care democrații au redobândit controlul politic al camerei inferioare a Congresului american.

Discursul a fost, totodată, și prima ocazie cu care președintele SUA s-a adresat celui de-al 116-lea Congres, care și-a preluat mandatul la începutul anului. De asemenea, a fost pentru a treia oară când Donald Trump a ținut un discurs la o sesiune comună a Congresului american.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Joe Biden revine în prim-planul politicii americane. Fostul vicepreședinte al SUA și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din 2020: “Suntem în luptă pentru sufletul acestei națiuni”

Published

on

©️ Joe Biden/ Facebook

Fostul vicepreședinte american Joe Biden și-a anunțat oficial candidatura la alegerile prezidențiale, devenind cel mai proeminent nume care întră în câmpul aglomerat al candidaților democrați care concurează pentru a obține nominalizarea democrată de a se duela cu actualul lider de la Casa Albă, Donald Trump, în alegerile prezidențiale din 2020.

El a făcut anunțul într-un videoclip postat pe Facebook și pe Twitter, declarând: “Suntem în luptă pentru sufletul acestei națiuni“.

Dacă îi dăm lui Donald Trump opt ani în Casa Albă, el va schimba pentru totdeauna și fundamental caracterul acestei națiuni“, a spus Biden, potrivit The Guardian.

Biden, în vârstă de 76 de ani, se alătură unei grup divers de candidați democrați care include patru senatori: Elizabeth Warren din Massachusetts, Kamala Harris din California, Kirsten Gillibrand din New York și Cory Booker din New Jersey, precum și reprezentantul statului Hawaii Tulsi Gabbard sau Julian Castro fost primar al orașului San Antonio și secretar de locuințe al lui Obama.

Decizia lui Biden de a intra în cursa marchează cea de-a treia sa campanie prezidențială – după două încercări nereușite de câștigare a nominalizării democrate în 1988 și 2008 – și a lăsat în urmă câteva luni de speculații asupra intențiilor sale politice privind o cursă pentru Casa Albă.

În 1988, Biden s-a retras din cursă la câteva luni după ce a fost acuzat de plagiat. Două decenii mai târziu, acesta și-a retras candidatura după ce a obținut mai puțin de 1% în timpul unui caucus din Iowa, însă a devenit partenerul de candidatură al lui Barack Obama, fiind astfel ales cel de-al 47-lea vicepreședinte al SUA, și reales în 2012.

Biden, care a fost președinte al Comisiei pentru Politică Externă din Senatul SUA înainte de a se alătura administrației Obama, este unul dintre cei mai experimentați și respectați democrați la nivel global cu o carieră de 44 de ani la Washington – șase mandate în Senat și două mandate de vicepreședinte.

În calitatea sa de al doilea om al administrației SUA, Biden a lucrat îndeaproape și cu administrațiile de la București. În 2014, la scurt timp de la anexarea Crimeei de către Federația Rusă, Joe Biden a venit la București pentru convorbiri bilaterale cu președintele și premierul de atunci, Traian Băsescu, respectiv Victor Ponta. În 2016, atât președintele Klaus Iohannis, cât și premierul Dacian Cioloș, au fost primiți la Casa Albă de către Joe Biden, Parteneriatul Strategic România-SUA fiind tema majoră a solidității relației bilaterale.

Anul trecut, la scurt timp după ce democrații au câștigat alegerile legislative pentru camera inferioară a Congresului – Camera Reprezentanților, sondajele l-au plasat pe fostul vicepreşedinte american Joe Biden în topul preferințelor votanţilor democraţi ca viitor candidat al Partidului Democrat în alegerile prezidenţiale din 2020.

Biden a primit sprijinul a 29% dintre respondenţi, fiind urmat, cu 22%, de senatorul Bernie Sanders, un independent care a pierdut nominalizarea Partidului Democrat în 2016.

Ulterior, Joe Biden a reaprins speculaţiile privind posibila sa candidatură la Casa Albă în 2020, considerând că este “persoana cea mai calificată” pentru a fi preşedinte.

El a făcut aceste declaraţii în cadrul promovării ultimei sale cărţi – “Promise Me, Dad”, din 2017.

“Problemele cu care ne confruntăm în prezent ca ţară sunt acelea la care am lucrat toată viaţa mea – suferinţa clasei mijlocii şi politica externă”, a adăugat atunci cel care a fost vicepreşedintele democratului Barack Obama timp de opt ani.

De asemenea, într-un ipotetic vot popular împotriva preşedintelui republican Donald Trump, Biden a primit cele mai multe procente într-o astfel de competiție. Astfel, dacă următoarea cursă prezidențială i-ar opune pe Donald Trump și Joe Biden, cel din urmă ar câștiga votul popular cu 51% la 39%. Pe de altă parte, în 2016, Hillary Clinton a câștigat votul popular în fața lui Donald Trump la o distanță de 2 milioane de voturi, care însă a învins în Colegiul Electoral (306 de voturi la 232) și a devenit cel de-al 45-lea președinte al SUA.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Iranul avertizează Statele Unite de ,,consecințe” dacă ar încerca blocarea strâmtorii Ormuz, care asigură tranzitul a 20% din producția mondială de petrol

Published

on

Ministrul de externe al Iranului, Mohammad Javad Zarif, a avertizat miercuri Statele Unite de ,,consecințe” dacă ar încerca să închidă  strâmtoarea Ormuz, care asigură trecerea strategică în Golful Persic bogat în petrol, relatează Agerpres.

Președintele american Donald Trump a sporit presiunea asupra statului din Orientul Mijlociu, după ce săptămâna aceasta a promis să oprească toate exporturile de petrol din Iran prin sancționarea oricărei țări care sfidează interdicția Statelor Unite. 

,,Noi credem că Iranul va continua să-şi vândă petrolul, noi vom continua să găsim cumpărători pentru petrolul nostru şi să utilizăm strâmtoarea Ormuz ca tranzit pentru vânzările noastre de petrol”, a spus, însă Mohammad Javad Zarif la New York, unde a participat la o sesiune a ONU.

,,Dar, dacă SUA ar lua măsura nebună de a încerca să ne împiedice să facem acest lucru, atunci ele ar trebui să se pregătească pentru consecinţe”, a spus înaltul oficial iranian.

SUA, aliate apropiate ale statelor arabe din Golf, au de ani de zile confruntări navale la scară mică cu Iranul, care a amenințat ocazional să închidă strâmtoarea Ormuz, punctul maximă importanță prin care se scurge 20% din producția de petrol la nivel mondial.

,,Este în interesul nostru vital pentru securitatea națională să menținem Golful Persic și strâmtoarea Ormuz deschise . Am făcut acest lucru în trecut și vom continua să facem acest lucru în viitor”, a spus Zarif.

,,Dar Statele Unite ar trebui să știe că atunci când intră în strâmtoarea Ormuz, trebuie să stea de vorbă cu cei care protejează strâmtoarea – și anume Garda Revoluționară iraniană”, a mai spus el.

Administrația Trump a trecut recent Garda Revoluționară Iraniană pe lista grupărilor teroriste . Mișcarea SUA de a califica forţele armate ale unei ţări drept grup terorist este o premieră la nivel mondial și a fost urmată de o replică din partea șefului diplomației iraniene, care a solicitat plasarea forţelor americane care operează în Orientul Mijlociu, în Asia Centrală şi în Cornul Africii pe lista grupărilor considerate teroriste de către Iran.

Prin această măsură, SUA cer Iranului să reducă sprijinul pentru mișcările militare din regiune. De altfel, decizia de a sancționa oricare stat care importă petrol din Iran are ca scop aducerea ,,exporturilor de petrol ale Iranului la zero, pentru a lăsa regimul (de la Teheran, n.r.) fără principala sursă de venit”, se arată în declarația semnată de Sarah Sanders, secretarul de presă al Casei Albe, relatează Digi24.

China, care importă aproximativ 40% din petrolul iranian, și-a exprimat, marți, opoziția față de sancțiunile unilaterale ale SUA asupra țărilor care continuă să facă tranzacții petroliere cu Iranul, precizând că ,,cooperarea în domeniul energiei dintre Iran și alți membri ai comunității internaționale este legitimă și legală, în conformitate cu legea internațională”. În acest sens, China a cerut SUA să-i respecte interesele și preocupările comerciale și economice și ,,să acționeze într-o manieră responsabilă și să joace un rol constructiv” în raport cu protejarea stabilității pieței mondiale a energiei.

Citiți și

Disputa Washington-Teheran escaladează: SUA au desemnat Gardienii Revoluţiei din Iran drept organizaţie teroristă. În replică, Iranul ar putea plasa forțele americane din Orientul Mijlociu pe lista grupărilor teroriste

Administrația lui Donald Trump continuă seria măsurilor îndreptate împotriva Teheranului: Țările care vor importa petrol din Iran vor fi supuse sancțiunilor americane

China își exprimă opoziția față de sancțiunile unilaterale ale SUA față de țările care continuă să cumpere petrol din Iran: Cooperarea în domeniul energiei dintre Iran și alți membri ai comunității internaționale este legitimă și legală, în conformitate cu legea internațională

Forța de elită, a cărei misiune este de a proteja regimul de la Teheran, este responsabilă de apărarea navală a strâmtorii Ormuz și are, de asemenea, o serie de alte interese, inclusiv implicarea în afaceri, relatează France24.

Donald Trump a relevat o abordare intransigentă față de Iran încă de la debutul mandatului, abordare reluată inclusiv prin criticarea Teheranului de la tribuna ONU, prin retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul și, cel mai recent, prin dialogul violent de la distanță cu președintele iranian, Hassan Rouhani.

De altfel, Administraţia Trump a reinstituit în noiembrie 2018 toate sancţiunile eliminate prin acordul nuclear din 2015, care vizau atât Iranul cât şi ţările care aveau relaţii comerciale cu această ţară. Sancţiunile vizează exporturile de petrol, transportul şi băncile, sectoare esenţiale ale economiei iraniene.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Summit istoric la Vladivostok: Kim Jong-un salută munca lui Vladimir Putin ”pentru a construi o Rusie puternică”. Liderul rus oferă sprijinul Moscovei pentru depășirea impasului privind programul nuclear al Coreii de Nord

Published

on

©️ Kremlin

Președintele rus Vladimir Putin și liderul suprem nord-coreean Kim Jong-un au avut joi, la Vladivostok, primul lor summit bilateral, o reuniune precedată de o deschidere internațională a liderului de la Phenian în ultimul an și marcată ca atare de două summituri cu președintele american Donald Trump, în Singapore în 2018 și la Hanoi în luna februarie a acestui an.

Întâlnirea, considerată una istorică datorită caracterului în premieră al reuniunii dintre cei doi, a fost marcată de afinități politice, cele două țări aniversând anul trecut 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice.

În deschiderea întâlnirii, Kim Jong-un a mulțumit omologului său rus pentru organizarea discuțiilor și pentru disponibilitatea lui Putin de a găsi timp pentru întâlnire în programul său aglomerat, relatează Știrile Pro TV. El a mulțumit, de asemenea, lui Putin pentru realegerea sa în 2018 ca președinte rus, continuând astfel “munca pentru a construi o Rusie puternică”.

Putin a declarat că este “foarte mulțumit” de vizita lui Kim Jong-un în Rusia, adăugând că diplomații din cele două națiuni au început negocierile cu mult timp înainte de summitul istoric.

De altfel, Vladimir Putin a oferit sprijinul Rusiei pentru a depăși impasul privind programul de nuclear al Coreii de Nord, notează The Guardian, în condițiile în care summitul Kim-Trump de la Hanoi de la începutul acestui an s-a încheiat prematur și fără niciun rezultat notabil.

″Îmi amintesc vizita mea în țara dumneavoastră. Tatal dumneavoastră a fost unul dintre autorii Tratatului privind prietenia dintre națiunile noastre (…) Sunt sigur că vizita dvs. în Rusia va contribui, de asemenea, la dezvoltarea relațiilor noastre bilaterale și ne va ajuta să înțelegem modalitățile prin care putem contribui la soluționarea situației din Peninsula Coreeană, ce se poate face împreună, ce poate face Rusia pentru a sprijini pozitiv acest demers.”, a spus Putin.

©️ Kremlin

Ultima reuniune bilaterală Coreea de Nord-Rusia a fost în 2011, când președintele de atunci, Dmitri Medvedev, s-a întâlnit cu Kim Jong-il, fostul lider de la Pyongyang și tatăl lui Kim. De altfel, relațiile dintre Moscova și Phenian au dobândit un caracter aparte după implicarea Uniunii Sovietice în Războiul din Coreea din 1950-1953, în condițiile în care anterior, între 1945-1948, Coreea de Nord s-a aflat sub administrarea civilă a URSS.

Cel mai recent, în 2014, Vladimir Putin a ratificat un acord pentru ștergerea a 90% din datoriile Coreii de Nord față de Rusia.

Potrivit estimărilor experților în relații internaționale, reuniunea celor doi lideri se va încheia fără niciun acord major sau oferte între cele două țări, relatează BBC.

În afară de obținerea recunoașterii internaționale și consolidarea poziției Coreei de Nord în discuțiile viitoare cu Washingtonul, Kim este în primul rând interesat să obțină sprijin financiar din partea Moscovei pentru a stimula puțin economica suferindă a țării. Însă este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple, deoarece Rusia este foarte reticentă să cheltuie bani pe un stat imprevizibil sau să încalce sancțiunile internaționale impuse regimului nord-coreean pentru defășurarea programului său de arme nucleare, cu atât mai mult cu cât ea însăși suferă economic de pe urma restricțiilor impuse de UE și SUA pe fondul anexării Crimeei, se mai spune în sursa citată. În cel mai bun caz, întâlnirea dintre Kim și Putin ar trebui să fie un câștig diplomatic pentru Rusia în relația cu SUA și China, cărora le-ar transmite, astfel, intenția de a se poziționa în regiune.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending