Connect with us

INTERNAȚIONAL

”Vă cer să alegem măreția!”. Ce a spus Donald Trump în discursul de 82 minute privind Starea Națiunii în care ”America mai întâi” înseamnă că o singură națiune reprezintă speranța, promisiunea și gloria între toate țările lumii

Published

on

Președintele american Donald Trump a făcut un apel la unitate, compromis și cooperare la nivel bipartizan în cel de-al doilea său discurs privind Starea Națiunii susținut în fața Congresului SUA, în ceea ce a reprezentat unul dintre cele mai lungi discursuri, care a durat 82 de minute și în care liderul de la Casa Albă a punctat rezultatele economice remarcabile, a promis reducerea prețului medicamentelor și eradicarea HIV în SUA, a cerut Congresului să ia măsuri pentru apărarea graniţelor ameninţate de imigraţia ilegală şi s-a arătat deschis să negocieze, în numele Statelor Unite, un nou tratat privind forțele nucleare intermediare din care să facă parte mai multe puteri. (Discursul integral aici)

“Stau aici pregătit să lucrez cu voi pentru a împlini realizări istorice pentru toţi americanii (…) Trebuie să respingem politica de răzbunare şi represalii şi să îmbrăţişăm potenţialul fără limite al cooperării, compromisului şi binelui comun”, a declarat Donald Trump în debutul discursului său, îndreptat deopotrivă către partenerii și opozanții săi politici, arătând că agenda politică nu trebuie să fie republicană sau democrată, ci “agenda poporului american”.


„Agenda pe care o voi prezenta nu este o agendă republicană sau o agendă democrată, ci este agenda poporului american. Victoria nu înseamnă să câştigi pentru partid. Victoria înseamnă să câştigi pentru ţara noastră”, a spus Trump.

Un discurs ce a început cu apelul la istoria “mândriei americane”

În deschiderea discursului său, Trump e evocat două momente aniversare de anul acesta care demonstrează ce înseamnă ”mândria americană”: împlinirea a 75 de ani de la debarcarea aliată în Normandia pe 6 iunie 1944, acțiune militară ce a permis aliaților să întoarcă soarta celui de-al Doilea Război Mondial, și aniversarea a 50 de ani de la primul pas al omenirii pe Lună, făcut de echipajul Apollo 11 din care făceau parte Neil Amstrong și Buzz Aldrin, cel din urmă fiind prezent la discursul privind Starea Națiunii de marți seară.

Componenta internă a discursului: creștere economică ”fierbinte”, milioane de locuri de muncă, un zid la granița cu Mexicul, eradicarea SIDA/ HIV în maxim 10 ani

Centrat în marea sa parte pe dimensiune internă, Trump a evidențiat creșterea economică remarcabilă, pe care a denumit-o ”cea mai ferbinte” din lume, exemplificând-o printr-un număr record 5,3 milioane de locuri de muncă, totalizând astfel 176 de milioane de americani care se află în câmpul muncii.

Liderul american a insistat din nou pentru construcția unui zid la granița cu Mexicul, în pofida opoziției democrate din Camera Reprezentanților, promițând că va construi acest zid.

Îl voi construi. Pur şi simplu, zidurile funcţionează şi zidurile salvează vieţi“, a spus el, referindu-se la acest zid ca fiind măsura necesară pentru a stopa imigrația ilegală.

Donald Trump a anunţat, de asemenea, că doreşte să pună capăt epidemiei de SIDA din Statele Unite în următorii zece ani.

“Bugetul meu le va cere democraţilor şi republicanilor să degajeze mijloacele necesare pentru a elimina epidemia de HIV din Statele Unite în termen de zece ani. Împreună, vom învinge SIDA din America şi dincolo de graniţele sale”, a declarat acesta.

Componenta externă: bugetele apărării ale aliaților din NATO, negocieri comerciale cu China, retragerea din Tratatul INF, deschidere pentru noi negocieri nucleare, noi abordări privind prezența militară în Siria și Afganistan

Păstrând dimensiunea de politică externă pentru finalul discursului pe care a intitulat-o drept apărarea și protejarea ”securității Americii”, Donald Trump a început acest pasaj cu evidențierea rolului său providențial în creșterea cu 100 de milioane de dolari a bugetelor apărării din țările membre ale NATO, continuând retorica sa cu privire la faptul că aliații europeni nu și-a achitat mulți ani ”contribuția corectă” și arătând că primii doi ani ai administației sale au însemnat bugete militare record pentru Pentagon.

În același registru, liderul de la Casa Albă a punctat rezultatele politicii sale externe, între care a numerat mutarea ambasadei SUA în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, aniversarea a 15 luni de când a fost efectuat ultimul test nuclear în Peninsula Coreeană, înlocuirea NAFTA cu un nou acord comercial SUA-Mexic-Canada sau transformarea SUA într-un exportator de energie.

Trump s-a prevalat de argumentul negocierilor pentru un nou acord cu vecinii de la Ottawa și Mexico City, avertizând China că nu va mai putea “să fure locurile de muncă şi bogăţia americanilor” şi cerând “schimbări structurale” din partea Beijingului pentru a pune capăt practicilor sale comerciale “neloiale”.

“Am mult respect pentru preşedintele Xi şi lucrăm la un nou acord comercial cu China, dar trebuie să includă schimbări structurale reale pentru a pune capăt practicilor comerciale neloiale, a reduce deficitul nostru cronic şi a proteja locurile de muncă americane”, a afirmat preşedintele Statelor Unite.

În context, Donald Trump a făcut un nou apel către Congresul SUA pentru a adopta legislația Stop Act, care ar permite Statelor Unite să impună măsuri tarifare reciproce cu cele pe care le impun partenerii comerciali care importă produse americane.

De altfel, în discursul privind Starea Națiunii susținut marți seară, președintele SUA Donald Trump a abordat și chestiunea sensibilă a suspendării obligațiilor ce decurg din Tratatul INF și a demarării procedurilor de retragere în termen șase luni dacă Rusia nu revine la respectarea acestui acord pe care, potrivit evaluărilor americane, l-a încălcat în ultimii șase ani.

În timp ce noi am respectat înţelegerea la literă, Rusia a încălcat în repetate rânduri prevederile. Acest lucru se întâmplă de mai mulţi ani. De aceea, am anunţat că Statele Unite se retrag din tratatul forţelor nucleare intermediare, cunoscut ca tratatul INF. Chiar nu avem de ales”, a spus Trump, arătând că este deschis spre o renegociere din care să facă parte și alte puteri, dar și că SUA vor inova de departe cel mai mult în acest domeniu.

”Poate că vom putea negocia o altă înţelegere, la care să se alăture China şi alţii. Sau poate nu vom putea. În acest caz, vom cheltui şi vom inova mai mult ca oricine (în domeniul militar – n.r.), de departe”, a promis președintele american.

Liderul de la Washington a folosit exemplul celor 15 luni de când a fost efectuat ultimul test nuclear în Peninsula Coreeană pentru a arăta efectele pozitive ale summit-ului de la Singapore cu liderul Coreii de Nord, Kim Jong-un, anunțând în același timp și că un nou summit al celor doi lideri va avea loc pe 27-28 februarie în Vietnam.

Donald Trump a reafirmat și sprijinul Statelor Unite pentru preşedintele interimar al Venezuelei, Juan Guaido, şi a acuzat regimul Maduro că politicile sale socialiste au ruinat ţara. În plus, i-a avertizat şi pe politicienii americani care vor să introducă socialismul în Statele Unite.

„Condamnăm brutalitatea regimului Maduro, ale cărui politici socialiste au dus ţara, cea mai bogată din America Latină, într-o stare de sărăcie abjectă şi în disperare. Aici, în Statele Unite, suntem alarmaţi de noile apeluri pentru adoptarea socialismului la noi în ţară. America are la bază libertate şi independenţă, nu coerciţie, dominaţie şi control guvernamentale. Suntem născuţi liberi şi vor rămâne liberi. America nu va fi niciodată o ţară socialistă!”, a mai spus Donald Trump.

Tot la capitolul extern, liderul american a criticat în aceeași termeni duri Iranul și a lăudat sancțiunile drastice impuse anul trecut, dar a abordat și problematica retragerii militare din Siria și Afganistan, cel din urmă fiind un teatru de operații major al NATO.

În ceea ce privește Siria, președintele Trump a arătat că majoritatea centrelor grupării Stat Islamic au fost distruse, însă referitor la Afganistan, liderul de la Casa Albă a etalat o nuanță diferită.

El s-a referit la o serie de discuţii “constructive” cu talibanii în Afganistan care, în cele din urmă, să permită retragerea trupelor americane după mai bine de 17 ani de conflict.

“Pe măsură ce negocierile progresează, vom fi în măsură să reducem prezenţa trupelor noastre şi să ne concentrăm asupra luptei împotriva terorismului. Nu ştim dacă vom ajunge la un acord, dar ştim că, după aproape două decenii de război, a venit vremea să încercăm cel puţin să facem pace”, a mai spus liderul administraţiei de la Washington.

Donald Trump și-a încheiat discursul entuziast, în aplauze, subliniind că a venit vremea de a ”reaprinde imaginația americană”.

”Acesta este timpul să reaprindem legăturile de dragoste, loialitate și memorie care ne leagă ca cetățeni, ca vecini, ca patrioți. Acestea sunt viitorul și credința noastră, dar și alegerea pe care trebuie să o facem. Vă cer să alegem măreția. Indiferent de încercările cu care ne confruntăm, indiferent de provocările care vor veni, trebuie să mergem împreună. Trebuie să ținem America mai întâi în inimile noastre. Trebuie să păstrăm libertatea în sufletele noastre. Și trebuie să păstrăm întotdeauna credința în destinul Americii – că o singură națiune, sub Dumnezeu, trebuie să fie speranța, promisiunea, lumina și gloria între toate națiunile lumii”, a conchis liderul american.

Citiți și Discursul privind Starea Națiunii 2.0(19) | Toate reflectoarele internaționale orientate către Washington, unde Donald Trump trebuie să redea ”măreția Americii” acasă și în lume

Spre deosebire de discursul de anul trecut, susținut la 30 ianuarie 2018, Donald Trump s-a adresat anul acesta în fața unui legislativ cu o Cameră a Reprezentanților ostilă din punct de vedere politic, în urma alegerilor intermediare de anul trecut, în care democrații au redobândit controlul politic al camerei inferioare a Congresului american.

Discursul a fost, totodată, și prima ocazie cu care președintele SUA s-a adresat celui de-al 116-lea Congres, care și-a preluat mandatul la începutul anului. De asemenea, a fost pentru a treia oară când Donald Trump a ținut un discurs la o sesiune comună a Congresului american.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

INTERNAȚIONAL

Inspirați de Lanțul Baltic din 1989, protestatarii din Hong Kong și-au dat mâna într-un lanț uman pentru democrație

Published

on

© Priswong/ Twitter

Mii de protestatari din Hong Kong și-au dat mâna cântând și au format vineri un lanț uman într-un protest pașnic, după aproape trei luni de demonstrații antiguvernamentale care nu dau semne că vor înceta, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Manifestanţii, familii tinere sau mai în vârstă, unii mascaţi, alţii folosind şerveţele ca măsură de igienă, şi-au dat mâinile de-a lungul mai multor districte în timp ce alţii afişau bannere ce aduceau mulţumire naţiunilor străine pentru sprijinul acordat ”libertăţii şi democraţiei” din Hong Kong.

Protestul, care a inclus zeci de lumini strălucitoare emise din vârful Stâncii Leului din Kowloon, vizibile din insula principală a Hong Kong-ului, a demonstrat sfidarea evidentă a locuitorilor din Hong Kong faţă de avertismentele privind recurgerea la violenţă, transmise de liderii Partidului Comunist de la Beijing şi de liderului din Hong Kong, Carrie Lam.

Proteste, care au fost declanșate în urma unui proiect de lege, suspendat între timp, care ar fi permis extrădările în China continentală, au aruncat fosta colonie britanică în cea mai gravă criză de la revenirea insulei sub conducerea autorităţilor de la Beijing în 1997, pentru care reprezintă acum o provocare majoră.

Inițial, protestatarii solicitau mai multă libertate, pe fondul îngrijorărilor privind erodarea drepturilor fundamentale garantate prin doctrina ”o singură țară, două sisteme”, adoptată după 1997, cum ar fi o justiție independentă și dreptul la manifestații.

Demonstații au cinci solicitări: retragerea proiectului de extrădare, instituirea unei anchete independente asupra protestelor şi a brutalităţii poliţiei, încetarea descrierii protestelor drept ”revolte”, renunţarea la acuzaţiile aduse protestatarilor arestaţi şi reluarea reformei politice.

Protestele de vineri par să fie un ecou al manifestațiilor organizate la 23 august 1989, când în jur de 2 milioane de persoane în Estonia, Letonia şi Lituania şi-au unit mâinile pentru a forma un lanţ uman de 600 de kilometri – cunoscut de posteritate drept ”Lanțul Baltic” –  care s-a întins între cele trei capitale – Tallinn via Riga până la Vilnius.

Lanţul a fost format pentru a protesta împotriva Uniunii Sovietice cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a semnării pactului de neagresiune dintre Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, ceea ce a condus efectiv la ocupaţia sovietică a balticilor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Premierul danez Mette Frederiksen, ”conversație constructivă” cu liderul american Donald Trump, după ce președintele SUA a anulat vizita în Danemarca, ofensat de refuzul privind vânzarea Groenlandei

Published

on

Premierul danez Mette Frederiksen a avut joi o ”conversație constructivă” cu liderul american Donald Trump, în cadrul căreia au discutat despre cooperarea privind politica de securitate, anunță agenția daneză Ritzau, citată de Reuters, după ce președintele american și-a anulat vizita în Danemarca  pentru că s-a simțit ofensat de refuzul danezilor de a discuta despre vânzarea Groenlandei, informează Agerpres.

”Cei doi lideri au discutat, printre altele, despre nevoia unei aprofundări a cooperării şi gestionării provocărilor comune privind politica de securitate”, a transmis guvernul danez.

La 21 august, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a anunțat într-o postare pe pagina sa de Twitter că și-a amânat vizita în Danemarca, ce urma să aibă loc la începutul lunii septembrie, după ce prim-ministrul danez Mette Frederiksen a calificat interesul său de a cumpăra Groenlanda drept ”absurd”.

”Danemarca este o ţară deosebită cu oameni încredibil, dar având în vedere comentariile primului-ministru Mette Frederiksen că nu o interesează deloc să discute despre vânzarea Groenlanda, îmi voi amâna vizita programată peste două săptămâni”, a scris președintele american într-o postare pe Twitter.

Decizia sa venea după ce premierul danez Mette Frederiksen a calificat interesul lui Trump pentru achiziționarea Groenlandei de la Danemarca, exprimat la 19 august, drept unul ”absurd”, completând că ”Groenlanda nu este de vânzare. Groenlanda nu este daneză. Groenlanda aparține Groenlandei. Sper cu tărie că acest lucru nu este luat în serios”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen felicită statele baltice, la 30 de ani de la realizarea ”lanțului libertății”: Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră

Published

on

© European Parliament/ Facebook

Viitorul președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salută gestul impresionant al țărilor baltice, care acum 30 de ani au format ”Lanțul Baltic”, numit și ”Lanțul Libertății” prin care aproximativ 2 milioane de oameni au format un lanț uman de peste 600 de km și au cerut  să le fie respectată libertatea.

”Felcitări statelor baltice! Ce demonstrație minunată ne-au oferit cetățenii Estoniei, Latviei și Lituaniei, care și-au apărat libertatea și viitorul democratic! Estonia, Latvia și Lituania reprezintă cu adevărat valori europene. Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră”.

 

Lanțul Baltic, numit și Lanțul Libertății a fost o demonstrație politică pașnică ce a avut loc la 23 august 1989.

Aproximativ două milioane de oameni și-au dat mâinile formând un lanț uman lung de peste 600 km de-a lungul celor trei Țări Baltice – RSS Estonă, RSS Letonă și RSS Lituaniană, republici ale Uniunii Sovietice.

El a marcat comemorarea a 50 de ani de la semnaraea pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietică și Germania Nazistă. Pactul și protocolul său adițional secret au împărțit Europa de Est în sfere de influență și au dus la ocuparea Țărilor Baltice în 1940.

Evenimentul a fost organizat de mișcările baltice pro-independență. Protestul a fost gândit pentru a atrage atenția întregii lumi arătând dorința populară de independență în cele trei entități.

El a ilustrat și solidaritatea între cele trei popoare. A fost descris ca o campanie de publicitate eficientă și ca o scenă emoționantă și impresionantă vizual. Evenimentul a dat ocazia activiștilor baltici să mediatizeze ocupația sovietică ilegală și să pună problema independenței Țărilor Baltice nu ca chestiune politică, ci ca problemă de morală.

 În șase luni de la protest, Lituania a devenit prima republică sovietică ce și-a declarat independența.

Citiți și: Mesajul Comisiei Europene de Ziua Comemorării Victimelor Tuturor Regimurilor Totalitare și Autoritare: O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi

Citiți și: România a semnat alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia o declarație comună la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

 

 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending