Connect with us

INTERNAȚIONAL

”Vă cer să alegem măreția!”. Ce a spus Donald Trump în discursul de 82 minute privind Starea Națiunii în care ”America mai întâi” înseamnă că o singură națiune reprezintă speranța, promisiunea și gloria între toate țările lumii

Published

on

Președintele american Donald Trump a făcut un apel la unitate, compromis și cooperare la nivel bipartizan în cel de-al doilea său discurs privind Starea Națiunii susținut în fața Congresului SUA, în ceea ce a reprezentat unul dintre cele mai lungi discursuri, care a durat 82 de minute și în care liderul de la Casa Albă a punctat rezultatele economice remarcabile, a promis reducerea prețului medicamentelor și eradicarea HIV în SUA, a cerut Congresului să ia măsuri pentru apărarea graniţelor ameninţate de imigraţia ilegală şi s-a arătat deschis să negocieze, în numele Statelor Unite, un nou tratat privind forțele nucleare intermediare din care să facă parte mai multe puteri. (Discursul integral aici)

“Stau aici pregătit să lucrez cu voi pentru a împlini realizări istorice pentru toţi americanii (…) Trebuie să respingem politica de răzbunare şi represalii şi să îmbrăţişăm potenţialul fără limite al cooperării, compromisului şi binelui comun”, a declarat Donald Trump în debutul discursului său, îndreptat deopotrivă către partenerii și opozanții săi politici, arătând că agenda politică nu trebuie să fie republicană sau democrată, ci “agenda poporului american”.


„Agenda pe care o voi prezenta nu este o agendă republicană sau o agendă democrată, ci este agenda poporului american. Victoria nu înseamnă să câştigi pentru partid. Victoria înseamnă să câştigi pentru ţara noastră”, a spus Trump.

Un discurs ce a început cu apelul la istoria “mândriei americane”

În deschiderea discursului său, Trump e evocat două momente aniversare de anul acesta care demonstrează ce înseamnă ”mândria americană”: împlinirea a 75 de ani de la debarcarea aliată în Normandia pe 6 iunie 1944, acțiune militară ce a permis aliaților să întoarcă soarta celui de-al Doilea Război Mondial, și aniversarea a 50 de ani de la primul pas al omenirii pe Lună, făcut de echipajul Apollo 11 din care făceau parte Neil Amstrong și Buzz Aldrin, cel din urmă fiind prezent la discursul privind Starea Națiunii de marți seară.

Componenta internă a discursului: creștere economică ”fierbinte”, milioane de locuri de muncă, un zid la granița cu Mexicul, eradicarea SIDA/ HIV în maxim 10 ani

Centrat în marea sa parte pe dimensiune internă, Trump a evidențiat creșterea economică remarcabilă, pe care a denumit-o ”cea mai ferbinte” din lume, exemplificând-o printr-un număr record 5,3 milioane de locuri de muncă, totalizând astfel 176 de milioane de americani care se află în câmpul muncii.

Liderul american a insistat din nou pentru construcția unui zid la granița cu Mexicul, în pofida opoziției democrate din Camera Reprezentanților, promițând că va construi acest zid.

Îl voi construi. Pur şi simplu, zidurile funcţionează şi zidurile salvează vieţi“, a spus el, referindu-se la acest zid ca fiind măsura necesară pentru a stopa imigrația ilegală.

Donald Trump a anunţat, de asemenea, că doreşte să pună capăt epidemiei de SIDA din Statele Unite în următorii zece ani.

“Bugetul meu le va cere democraţilor şi republicanilor să degajeze mijloacele necesare pentru a elimina epidemia de HIV din Statele Unite în termen de zece ani. Împreună, vom învinge SIDA din America şi dincolo de graniţele sale”, a declarat acesta.

Componenta externă: bugetele apărării ale aliaților din NATO, negocieri comerciale cu China, retragerea din Tratatul INF, deschidere pentru noi negocieri nucleare, noi abordări privind prezența militară în Siria și Afganistan

Păstrând dimensiunea de politică externă pentru finalul discursului pe care a intitulat-o drept apărarea și protejarea ”securității Americii”, Donald Trump a început acest pasaj cu evidențierea rolului său providențial în creșterea cu 100 de milioane de dolari a bugetelor apărării din țările membre ale NATO, continuând retorica sa cu privire la faptul că aliații europeni nu și-a achitat mulți ani ”contribuția corectă” și arătând că primii doi ani ai administației sale au însemnat bugete militare record pentru Pentagon.

În același registru, liderul de la Casa Albă a punctat rezultatele politicii sale externe, între care a numerat mutarea ambasadei SUA în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, aniversarea a 15 luni de când a fost efectuat ultimul test nuclear în Peninsula Coreeană, înlocuirea NAFTA cu un nou acord comercial SUA-Mexic-Canada sau transformarea SUA într-un exportator de energie.

Trump s-a prevalat de argumentul negocierilor pentru un nou acord cu vecinii de la Ottawa și Mexico City, avertizând China că nu va mai putea “să fure locurile de muncă şi bogăţia americanilor” şi cerând “schimbări structurale” din partea Beijingului pentru a pune capăt practicilor sale comerciale “neloiale”.

“Am mult respect pentru preşedintele Xi şi lucrăm la un nou acord comercial cu China, dar trebuie să includă schimbări structurale reale pentru a pune capăt practicilor comerciale neloiale, a reduce deficitul nostru cronic şi a proteja locurile de muncă americane”, a afirmat preşedintele Statelor Unite.

În context, Donald Trump a făcut un nou apel către Congresul SUA pentru a adopta legislația Stop Act, care ar permite Statelor Unite să impună măsuri tarifare reciproce cu cele pe care le impun partenerii comerciali care importă produse americane.

De altfel, în discursul privind Starea Națiunii susținut marți seară, președintele SUA Donald Trump a abordat și chestiunea sensibilă a suspendării obligațiilor ce decurg din Tratatul INF și a demarării procedurilor de retragere în termen șase luni dacă Rusia nu revine la respectarea acestui acord pe care, potrivit evaluărilor americane, l-a încălcat în ultimii șase ani.

În timp ce noi am respectat înţelegerea la literă, Rusia a încălcat în repetate rânduri prevederile. Acest lucru se întâmplă de mai mulţi ani. De aceea, am anunţat că Statele Unite se retrag din tratatul forţelor nucleare intermediare, cunoscut ca tratatul INF. Chiar nu avem de ales”, a spus Trump, arătând că este deschis spre o renegociere din care să facă parte și alte puteri, dar și că SUA vor inova de departe cel mai mult în acest domeniu.

”Poate că vom putea negocia o altă înţelegere, la care să se alăture China şi alţii. Sau poate nu vom putea. În acest caz, vom cheltui şi vom inova mai mult ca oricine (în domeniul militar – n.r.), de departe”, a promis președintele american.

Liderul de la Washington a folosit exemplul celor 15 luni de când a fost efectuat ultimul test nuclear în Peninsula Coreeană pentru a arăta efectele pozitive ale summit-ului de la Singapore cu liderul Coreii de Nord, Kim Jong-un, anunțând în același timp și că un nou summit al celor doi lideri va avea loc pe 27-28 februarie în Vietnam.

Donald Trump a reafirmat și sprijinul Statelor Unite pentru preşedintele interimar al Venezuelei, Juan Guaido, şi a acuzat regimul Maduro că politicile sale socialiste au ruinat ţara. În plus, i-a avertizat şi pe politicienii americani care vor să introducă socialismul în Statele Unite.

„Condamnăm brutalitatea regimului Maduro, ale cărui politici socialiste au dus ţara, cea mai bogată din America Latină, într-o stare de sărăcie abjectă şi în disperare. Aici, în Statele Unite, suntem alarmaţi de noile apeluri pentru adoptarea socialismului la noi în ţară. America are la bază libertate şi independenţă, nu coerciţie, dominaţie şi control guvernamentale. Suntem născuţi liberi şi vor rămâne liberi. America nu va fi niciodată o ţară socialistă!”, a mai spus Donald Trump.

Tot la capitolul extern, liderul american a criticat în aceeași termeni duri Iranul și a lăudat sancțiunile drastice impuse anul trecut, dar a abordat și problematica retragerii militare din Siria și Afganistan, cel din urmă fiind un teatru de operații major al NATO.

În ceea ce privește Siria, președintele Trump a arătat că majoritatea centrelor grupării Stat Islamic au fost distruse, însă referitor la Afganistan, liderul de la Casa Albă a etalat o nuanță diferită.

El s-a referit la o serie de discuţii “constructive” cu talibanii în Afganistan care, în cele din urmă, să permită retragerea trupelor americane după mai bine de 17 ani de conflict.

“Pe măsură ce negocierile progresează, vom fi în măsură să reducem prezenţa trupelor noastre şi să ne concentrăm asupra luptei împotriva terorismului. Nu ştim dacă vom ajunge la un acord, dar ştim că, după aproape două decenii de război, a venit vremea să încercăm cel puţin să facem pace”, a mai spus liderul administraţiei de la Washington.

Donald Trump și-a încheiat discursul entuziast, în aplauze, subliniind că a venit vremea de a ”reaprinde imaginația americană”.

”Acesta este timpul să reaprindem legăturile de dragoste, loialitate și memorie care ne leagă ca cetățeni, ca vecini, ca patrioți. Acestea sunt viitorul și credința noastră, dar și alegerea pe care trebuie să o facem. Vă cer să alegem măreția. Indiferent de încercările cu care ne confruntăm, indiferent de provocările care vor veni, trebuie să mergem împreună. Trebuie să ținem America mai întâi în inimile noastre. Trebuie să păstrăm libertatea în sufletele noastre. Și trebuie să păstrăm întotdeauna credința în destinul Americii – că o singură națiune, sub Dumnezeu, trebuie să fie speranța, promisiunea, lumina și gloria între toate națiunile lumii”, a conchis liderul american.

Citiți și Discursul privind Starea Națiunii 2.0(19) | Toate reflectoarele internaționale orientate către Washington, unde Donald Trump trebuie să redea ”măreția Americii” acasă și în lume

Spre deosebire de discursul de anul trecut, susținut la 30 ianuarie 2018, Donald Trump s-a adresat anul acesta în fața unui legislativ cu o Cameră a Reprezentanților ostilă din punct de vedere politic, în urma alegerilor intermediare de anul trecut, în care democrații au redobândit controlul politic al camerei inferioare a Congresului american.

Discursul a fost, totodată, și prima ocazie cu care președintele SUA s-a adresat celui de-al 116-lea Congres, care și-a preluat mandatul la începutul anului. De asemenea, a fost pentru a treia oară când Donald Trump a ținut un discurs la o sesiune comună a Congresului american.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Statele Unite asigură că suveranitatea Greciei asupra a două insule din Marea Egee „nu este pusă sub semnul întrebării”

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Statele Unite au asigurat miercuri că suveranitatea Greciei asupra a două insule din Marea Egee „nu este pusă sub semnul întrebării”, după ce Ankara a protestat oficial împotriva unei desfăşurări militare greceşti pe cele două insule, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Turcia l-a convocat luni pe ambasadorul Greciei la Ankara pentru a denunţa încălcări ale statutului insulelor din Marea Egee şi a transmis SUA o notă de protest în care „a cerut respectarea statutului insulelor din Egee de est”, solicitând Washingtonului „să ia măsuri pentru a împiedica folosirea armelor” americane în zonă.

Ankara a denunţat duminică desfăşurarea de vehicule blindate pe insula Samos – cea mai apropiată de Turcia, la 1,3 km distanţă – şi Lesbos (15 km de coasta Turciei).

„Suveranitatea Greciei asupra acestor insule nu este pusă sub semnul întrebării. Solicităm tuturor părţilor să evite retorica şi să evite orice acţiune care ar putea exacerba tensiunile”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, subliniind că „suveranitatea şi integritatea teritorială ale tuturor ţărilor trebuie respectate”.

Tensiunile au crescut constant în relaţia dintre Turcia şi Grecia de câteva luni, după o scurtă apropiere în luna martie.

Recent, președintele turc a continuat retorica belicoasă la adresa Atenei, denunțând „politica provocatoare” a Greciei în Marea Egee și „jocul periculos” al acesteia după desfășurarea militară greacă în două insule

Reamintim că, la mijlocul lunii septembrie, premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, a punctat că „Turcia provoacă tensiuni și prezintă Grecia drept un presupus agresor”.

Reacția sa venea după ce  Erdogan a acuzat la începutul acestei luni Grecia că ocupă insulele demilitarizate în Marea Egee, amenințând că țara sa este pregătită „să facă ceea ce este necesar” atunci când va fi cazul.

Abordând în ton conciliant, prim-ministrul grec a subliniat că „nu-și poate imagina un conflict greco-turc cu Turcia care atacă” și că este „întotdeauna deschis să se întâlnească cu Erdogan”.

O reacție a venit și din partea Uniunii Europene care a calificat „remarcile ostile” ale Turciei la adresa Greciei drept „o retorică agresivă” care trebuie să înceteze.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Zelenski a discutat problema ”referendumurilor rușinoase” cu premierii Canadei, Marii Britanii și cancelarul german

Published

on

© Administrația prezidențială ucraineană; © European Union 2022 - Source : EP; © No. 10/ Flickr; © Bundesregierung

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a purtat mai multe discuții telefonice cu liderii lumii, precum premierul britanic, cancelarul german și premierul Canadei, potrivit comunicatelor oficiale, remise CaleaEuropeană.ro

Șeful statului le-a mulțumit pentru sprijinul ferm oferit Ucrainei, dar și pentru poziția acestora cu privire la referendumurile „rușinoase” organizate de Rusia pe teritoriile ucrainene.

El a mulțumit pentru poziția de principiu a părții britanice cu privire la nerecunoașterea referendumurilor false organizate de Rusia în teritoriile ocupate temporar de Ucraina. Șeful statului a subliniat că Marea Britanie a devenit prima țară din lumea democratică care a introdus sancțiuni împotriva persoanelor fizice și juridice implicate în organizarea acestora.

“Acestea sunt lipsite de valoare și nu schimbă realitatea. Integritatea teritorială a Ucrainei va fi restabilită. Recunoașterea de către Rusia a acestor referendumuri false și o nouă încercare de anexare a teritoriului ucrainean va însemna că nu mai există nimic de discutat cu acest președinte al Rusiei”, a declarat Volodimir Zelenski.

Președintele ucrainean i-a mulțumit cancelarului german pentru declarația sa puternică de susținere a Ucrainei în timpul discursului rostit la deschiderea celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a ONU de la New York.

Interlocutorii au acordat o atenție esențială desfășurării ilegale a unor referendumuri false în teritoriile ocupate temporar de Ucraina și reacției lumii la aceasta.

De asemenea, președintele și-a exprimat recunoștința pentru poziția de principiu a părții canadiene cu privire la nerecunoașterea “referendumurilor” false organizate de Rusia în teritoriile ocupate temporar de Ucraina.

“Scopul acestor referendumuri de fațadă este anexarea de noi teritorii ucrainene”, a spus el.

Continue Reading

ENERGIE

Bogdan Aurescu a discutat cu subsecretarul de stat al SUA Jose Fernandez despre proiecte bilaterale în domeniul cooperării economice și al energiei

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu l-a primit miercuri, 28 septembrie 2022, pe Jose Fernandez, subsecretar de stat pentru creștere economică, energie și mediu, în cadrul Departamentului de Stat al SUA, informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro

În cadrul discuției, ambii oficiali au subliniat nivelul foarte bun al relației bilaterale și profunzimea Parteneriatului Strategic, lansat în urmă cu 25 de ani. Întrevederea a fost un bun prilej pentru a fi abordate proiectele bilaterale în domeniul cooperării economice și al energiei, în special proiectele comune în domeniul energiei nucleare civile, aspecte privind securitatea alimentară și situația de securitate din vecinătate, cu implicațiile sale multidimensionale.

Cu referire la proiectele bilaterale în domeniul nuclear civil, respectiv, proiectul Cernavodă și proiectul Centralei cu reactoare modulare de mici dimensiuni (SMR), ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat potențialul important al acestora pentru consolidarea securității energetice a României și, implicit, la nivel regional. Cei doi oficiali au abordat și perspectiva includerii sectorului eolian între prioritățile de cooperare bilaterală în domeniul energetic, ministrul Bogdan Aurescu subliniind faptul că investițiile în România constituie investiții în stabilitatea regională.

Bogdan Aurescu a reiterat interesul și angajamentul ferm al României de a dezvolta cooperarea bilaterală și a evidențiat potențialul semnificativ în domeniul economic, inclusiv al schimburilor comerciale. Subsecretarul de stat Jose Fernandez a salutat angajamentul părții române și a subliniat, la rândul său, angajamentul SUA în acest sens și importanța intensificării cooperării economice bilaterale pentru aprofundarea Parteneriatului Strategic.

Referindu-se la rolul Mării Negre în economia globală, cu precădere în actualul climat regional, ministrul de externe Bogdan Aurescu a prezentat eforturile concrete ale României de susținere a Ucrainei, punctând contribuția țării noastre în facilitarea transportului de cereale din Ucraina.

În context, a evidențiat, inclusiv cu referire la contactele avute cu prilejul Adunării Generale ONU săptămâna trecută, mai ales cu parteneri din Africa, necesitatea promovării cât mai eficiente în spațiile geografice dinafara Europei a unor mesaje clare privind responsabilitatea Rusiei în ceea ce privește impactul asupra lanțurilor globale de aprovizionare și combaterea, astfel, a dezinformării ruse.

Subsecretarul de stat Fernandez a remarcat implicarea și reușitele României în facilitarea transportului a peste 4 milioane tone de cereale din Ucraina. A subliniat că aceste acțiuni au contribuit la evitarea unei situații extrem de dificile din punctul de vedere al securității alimentare la nivel global. Totodată, a remarcat și mulțumit pentru sprijinul acordat de România Republicii Moldova în plan bilateral și la nivelul instituțiilor internaționale.

Cei doi oficiali au subliniat necesitatea unor eforturi și contribuții substanțiale și coordonate la nivel internațional pentru reconstrucția infrastructurii distruse în Ucraina. Au remarcat, de asemenea, impactul crizei energetice asupra Republicii Moldova, ministrul de externe român evidențiind importanța sprijinirii eforturilor acestui stat de identificare a unor soluții adecvate asigurării resurselor necesare.

În cadrul discuției au fost abordate și proiectele susținute de România în cadrul Inițiativei celor Trei Mări, ministrul Bogdan Aurescu subliniind – cu exemplificarea proiectului Rail2Sea – relevanța acestora pentru crearea infrastructurii necesare interconectării strategice a statelor din regiune, apreciind că acestea își vor demonstra valoarea pe termen lung, atât pentru stimularea dezvoltării economice, cât și pentru facilitarea mobilității militare pe Flancul Estic, și pledând pentru o implicare substanțială a SUA în realizarea acestora.

Continue Reading

Facebook

JUSTIȚIE2 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.6 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA6 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU1 week ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL1 week ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending