Connect with us

INTERNAȚIONAL

”Vă cer să alegem măreția!”. Ce a spus Donald Trump în discursul de 82 minute privind Starea Națiunii în care ”America mai întâi” înseamnă că o singură națiune reprezintă speranța, promisiunea și gloria între toate țările lumii

Published

on

Președintele american Donald Trump a făcut un apel la unitate, compromis și cooperare la nivel bipartizan în cel de-al doilea său discurs privind Starea Națiunii susținut în fața Congresului SUA, în ceea ce a reprezentat unul dintre cele mai lungi discursuri, care a durat 82 de minute și în care liderul de la Casa Albă a punctat rezultatele economice remarcabile, a promis reducerea prețului medicamentelor și eradicarea HIV în SUA, a cerut Congresului să ia măsuri pentru apărarea graniţelor ameninţate de imigraţia ilegală şi s-a arătat deschis să negocieze, în numele Statelor Unite, un nou tratat privind forțele nucleare intermediare din care să facă parte mai multe puteri. (Discursul integral aici)

“Stau aici pregătit să lucrez cu voi pentru a împlini realizări istorice pentru toţi americanii (…) Trebuie să respingem politica de răzbunare şi represalii şi să îmbrăţişăm potenţialul fără limite al cooperării, compromisului şi binelui comun”, a declarat Donald Trump în debutul discursului său, îndreptat deopotrivă către partenerii și opozanții săi politici, arătând că agenda politică nu trebuie să fie republicană sau democrată, ci “agenda poporului american”.


„Agenda pe care o voi prezenta nu este o agendă republicană sau o agendă democrată, ci este agenda poporului american. Victoria nu înseamnă să câştigi pentru partid. Victoria înseamnă să câştigi pentru ţara noastră”, a spus Trump.

Un discurs ce a început cu apelul la istoria “mândriei americane”

În deschiderea discursului său, Trump e evocat două momente aniversare de anul acesta care demonstrează ce înseamnă ”mândria americană”: împlinirea a 75 de ani de la debarcarea aliată în Normandia pe 6 iunie 1944, acțiune militară ce a permis aliaților să întoarcă soarta celui de-al Doilea Război Mondial, și aniversarea a 50 de ani de la primul pas al omenirii pe Lună, făcut de echipajul Apollo 11 din care făceau parte Neil Amstrong și Buzz Aldrin, cel din urmă fiind prezent la discursul privind Starea Națiunii de marți seară.

Componenta internă a discursului: creștere economică ”fierbinte”, milioane de locuri de muncă, un zid la granița cu Mexicul, eradicarea SIDA/ HIV în maxim 10 ani

Centrat în marea sa parte pe dimensiune internă, Trump a evidențiat creșterea economică remarcabilă, pe care a denumit-o ”cea mai ferbinte” din lume, exemplificând-o printr-un număr record 5,3 milioane de locuri de muncă, totalizând astfel 176 de milioane de americani care se află în câmpul muncii.

Liderul american a insistat din nou pentru construcția unui zid la granița cu Mexicul, în pofida opoziției democrate din Camera Reprezentanților, promițând că va construi acest zid.

Îl voi construi. Pur şi simplu, zidurile funcţionează şi zidurile salvează vieţi“, a spus el, referindu-se la acest zid ca fiind măsura necesară pentru a stopa imigrația ilegală.

Donald Trump a anunţat, de asemenea, că doreşte să pună capăt epidemiei de SIDA din Statele Unite în următorii zece ani.

“Bugetul meu le va cere democraţilor şi republicanilor să degajeze mijloacele necesare pentru a elimina epidemia de HIV din Statele Unite în termen de zece ani. Împreună, vom învinge SIDA din America şi dincolo de graniţele sale”, a declarat acesta.

Componenta externă: bugetele apărării ale aliaților din NATO, negocieri comerciale cu China, retragerea din Tratatul INF, deschidere pentru noi negocieri nucleare, noi abordări privind prezența militară în Siria și Afganistan

Păstrând dimensiunea de politică externă pentru finalul discursului pe care a intitulat-o drept apărarea și protejarea ”securității Americii”, Donald Trump a început acest pasaj cu evidențierea rolului său providențial în creșterea cu 100 de milioane de dolari a bugetelor apărării din țările membre ale NATO, continuând retorica sa cu privire la faptul că aliații europeni nu și-a achitat mulți ani ”contribuția corectă” și arătând că primii doi ani ai administației sale au însemnat bugete militare record pentru Pentagon.

În același registru, liderul de la Casa Albă a punctat rezultatele politicii sale externe, între care a numerat mutarea ambasadei SUA în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, aniversarea a 15 luni de când a fost efectuat ultimul test nuclear în Peninsula Coreeană, înlocuirea NAFTA cu un nou acord comercial SUA-Mexic-Canada sau transformarea SUA într-un exportator de energie.

Trump s-a prevalat de argumentul negocierilor pentru un nou acord cu vecinii de la Ottawa și Mexico City, avertizând China că nu va mai putea “să fure locurile de muncă şi bogăţia americanilor” şi cerând “schimbări structurale” din partea Beijingului pentru a pune capăt practicilor sale comerciale “neloiale”.

“Am mult respect pentru preşedintele Xi şi lucrăm la un nou acord comercial cu China, dar trebuie să includă schimbări structurale reale pentru a pune capăt practicilor comerciale neloiale, a reduce deficitul nostru cronic şi a proteja locurile de muncă americane”, a afirmat preşedintele Statelor Unite.

În context, Donald Trump a făcut un nou apel către Congresul SUA pentru a adopta legislația Stop Act, care ar permite Statelor Unite să impună măsuri tarifare reciproce cu cele pe care le impun partenerii comerciali care importă produse americane.

De altfel, în discursul privind Starea Națiunii susținut marți seară, președintele SUA Donald Trump a abordat și chestiunea sensibilă a suspendării obligațiilor ce decurg din Tratatul INF și a demarării procedurilor de retragere în termen șase luni dacă Rusia nu revine la respectarea acestui acord pe care, potrivit evaluărilor americane, l-a încălcat în ultimii șase ani.

În timp ce noi am respectat înţelegerea la literă, Rusia a încălcat în repetate rânduri prevederile. Acest lucru se întâmplă de mai mulţi ani. De aceea, am anunţat că Statele Unite se retrag din tratatul forţelor nucleare intermediare, cunoscut ca tratatul INF. Chiar nu avem de ales”, a spus Trump, arătând că este deschis spre o renegociere din care să facă parte și alte puteri, dar și că SUA vor inova de departe cel mai mult în acest domeniu.

”Poate că vom putea negocia o altă înţelegere, la care să se alăture China şi alţii. Sau poate nu vom putea. În acest caz, vom cheltui şi vom inova mai mult ca oricine (în domeniul militar – n.r.), de departe”, a promis președintele american.

Liderul de la Washington a folosit exemplul celor 15 luni de când a fost efectuat ultimul test nuclear în Peninsula Coreeană pentru a arăta efectele pozitive ale summit-ului de la Singapore cu liderul Coreii de Nord, Kim Jong-un, anunțând în același timp și că un nou summit al celor doi lideri va avea loc pe 27-28 februarie în Vietnam.

Donald Trump a reafirmat și sprijinul Statelor Unite pentru preşedintele interimar al Venezuelei, Juan Guaido, şi a acuzat regimul Maduro că politicile sale socialiste au ruinat ţara. În plus, i-a avertizat şi pe politicienii americani care vor să introducă socialismul în Statele Unite.

„Condamnăm brutalitatea regimului Maduro, ale cărui politici socialiste au dus ţara, cea mai bogată din America Latină, într-o stare de sărăcie abjectă şi în disperare. Aici, în Statele Unite, suntem alarmaţi de noile apeluri pentru adoptarea socialismului la noi în ţară. America are la bază libertate şi independenţă, nu coerciţie, dominaţie şi control guvernamentale. Suntem născuţi liberi şi vor rămâne liberi. America nu va fi niciodată o ţară socialistă!”, a mai spus Donald Trump.

Tot la capitolul extern, liderul american a criticat în aceeași termeni duri Iranul și a lăudat sancțiunile drastice impuse anul trecut, dar a abordat și problematica retragerii militare din Siria și Afganistan, cel din urmă fiind un teatru de operații major al NATO.

În ceea ce privește Siria, președintele Trump a arătat că majoritatea centrelor grupării Stat Islamic au fost distruse, însă referitor la Afganistan, liderul de la Casa Albă a etalat o nuanță diferită.

El s-a referit la o serie de discuţii “constructive” cu talibanii în Afganistan care, în cele din urmă, să permită retragerea trupelor americane după mai bine de 17 ani de conflict.

“Pe măsură ce negocierile progresează, vom fi în măsură să reducem prezenţa trupelor noastre şi să ne concentrăm asupra luptei împotriva terorismului. Nu ştim dacă vom ajunge la un acord, dar ştim că, după aproape două decenii de război, a venit vremea să încercăm cel puţin să facem pace”, a mai spus liderul administraţiei de la Washington.

Donald Trump și-a încheiat discursul entuziast, în aplauze, subliniind că a venit vremea de a ”reaprinde imaginația americană”.

”Acesta este timpul să reaprindem legăturile de dragoste, loialitate și memorie care ne leagă ca cetățeni, ca vecini, ca patrioți. Acestea sunt viitorul și credința noastră, dar și alegerea pe care trebuie să o facem. Vă cer să alegem măreția. Indiferent de încercările cu care ne confruntăm, indiferent de provocările care vor veni, trebuie să mergem împreună. Trebuie să ținem America mai întâi în inimile noastre. Trebuie să păstrăm libertatea în sufletele noastre. Și trebuie să păstrăm întotdeauna credința în destinul Americii – că o singură națiune, sub Dumnezeu, trebuie să fie speranța, promisiunea, lumina și gloria între toate națiunile lumii”, a conchis liderul american.

Citiți și Discursul privind Starea Națiunii 2.0(19) | Toate reflectoarele internaționale orientate către Washington, unde Donald Trump trebuie să redea ”măreția Americii” acasă și în lume

Spre deosebire de discursul de anul trecut, susținut la 30 ianuarie 2018, Donald Trump s-a adresat anul acesta în fața unui legislativ cu o Cameră a Reprezentanților ostilă din punct de vedere politic, în urma alegerilor intermediare de anul trecut, în care democrații au redobândit controlul politic al camerei inferioare a Congresului american.

Discursul a fost, totodată, și prima ocazie cu care președintele SUA s-a adresat celui de-al 116-lea Congres, care și-a preluat mandatul la începutul anului. De asemenea, a fost pentru a treia oară când Donald Trump a ținut un discurs la o sesiune comună a Congresului american.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

INTERNAȚIONAL

Șefa diplomației din Croația a fost aleasă secretarul general al Consiliului Europei și promite că va lucra ”pentru pace și prosperitatea cetățenilor europeni”

Published

on

Ministrul de Externe al Croației, Marija Pejčinović Burić, a fost aleasă miercuri noul secretar general al Consiliului Europei, cea mai mare organizație în materie de drepturi ale omului de pe continent.

Aceasta a câștigat competiția cu omologul său belgian, Didier Reynders, obținând 159 de voturi în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, spre deosebire de cele 105 obținute de diplomatul belgian, notează Politico Europe.

În primul său discurs de la pupitrul APCE, organism în cadrul căruia există tensiuni în urma revenirii Rusiei la Adunarea Parlamentară, Marija Pejčinović Burić a spus că va lucra ”pentru pace și prosperitate cetățenilor europeni”.

 

Marija Pejčinović Burić îl va înlocui în funcție, la 15 octombrie 2019, pe Thorbjørn Jagland, fost prim-ministru și ministru de Externe al Norvegiei și secretar general al Consiliului Europei din 2009.

Marija Pejčinović Burić face parte din partidul de centru dreapta Uniunea Democratică din Croația condusă de prim-ministrul Andrej Plenkovic. Aceasta a fost numită în funcția de viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Externe și Europene al Croației în iunie 2017, devenind a treia femeie care ocupă poziția de șefă a diplomației de la Zagreb după actuala președintă a țării, Kolinda Grabar-Kitarović și după Vesna Pusić.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Klaus Iohannis le-a transmis lui Igor Dodon și Maiei Sandu că România va sprijini transformările democratice reale și reformele necesare pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a avut miercuri convorbiri telefonice cu prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, cu viceprim-ministrul moldovean, Andrei Năstase, şi cu omologul său din această ţară, Igor Dodon, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, aceste discuţii telefonice au avut loc în contextul politic din Republica Moldova de după instalarea noului Guvern şi în condiţiile în care, la iniţiativa preşedintelui Klaus Iohannis, prin concluziile Consiliului European din 20 – 21 iunie, liderii europeni au salutat transferul paşnic de putere de la Chişinău şi au agreat consolidarea sprijinului Uniunii Europene pentru R. Moldova pe baza unor măsuri concrete.

În cadrul convorbirilor telefonice cu prim-ministrul Maia Sandu şi cu viceprim-ministrul Andrei Năstase, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat susţinerea României şi a sa personală, în condiţiile angajamentului clar şi concret al noului Guvern pentru parcursul european al Republicii Moldova, pentru avansarea Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, precum şi pentru continuarea proiectelor de cooperare, mai ales a celor de interconectare strategică, derulate de România în Republica Moldova, componente importante ale Parteneriatului Strategic.

Preşedintele României a subliniat faptul că ţara noastră va sprijini transformările democratice reale, implementarea principiilor statului de drept, a angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere cu UE, precum şi a reformelor necesare pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a exprimat deschiderea ca România, pe baza solicitărilor concrete ale Republicii Moldova, să acorde asistenţă dedicată pentru consolidarea instituţiilor din domenii prioritare pentru Republica Moldova“, arată Administraţia Prezidenţială.

Premierul Maia Sandu a mulţumit preşedintelui Iohannis pentru sprijinul constant acordat de România cetăţenilor din Republica Moldova şi pentru oferta de sprijin pentru consolidarea instituţiilor moldovene, urmând ca, în cooperare cu partea română, să fie identificate domeniile unde este nevoie de asistenţă prioritară.

Prim-ministrul moldovean a exprimat angajamentul Guvernului pe care îl conduce pentru continuarea parcursului european al ţării, a implementării Acordului de Asociere, precum şi pentru Parteneriatul Strategic cu România.

Citiți și Klaus Iohannis, convorbire telefonică cu Maia Sandu: La invitația președintelui, premierul Republicii Moldova va efectua în România prima sa vizită în străinătate

Administraţia Prezidenţială precizează că cei doi înalţi demnitari au convenit continuarea şi aprofundarea dialogului bilateral cu ocazia vizitei pe care premierul moldovean Maia Sandu o va efectua la Bucureşti pe 2 iulie. De asemenea, a fost convenită efectuarea unei vizite la Bucureşti, la începutul lunii iulie, a viceprim-ministrului Andrei Năstase.

Preşedintele Iohannis a urat succes celor doi înalţi demnitari în îndeplinirea mandatelor lor de mare răspundere pentru viitorul cetăţenilor Republicii Moldova.

Citiți și Klaus Iohannis și Igor Dodon, convorbire telefonică: Șeful statului a fost invitat în Republica Moldova de omologul de la Chișinău

În cadrul convorbirii telefonice cu preşedintele Igor Dodon, Klaus Iohannis a subliniat importanţa menţinerii parcursului european al Republicii Moldova, a implementării Acordului de Asociere şi a Acordului Cuprinzător şi Aprofundat de Liber Schimb şi a reformelor necesare pentru apropierea de UE, pentru menţinerea poziţiei Republicii Moldova în privinţa reglementării dosarului transnistrean, cu respectarea integrităţii teritoriale în graniţele internaţional recunoscute şi cu neafectarea vectorului său proeuropean, precum şi a consolidării comunităţii de limbă, cultură şi istorie care stă la baza relaţiei speciale dintre România şi Republica Moldova.

Preşedintele Igor Dodon a exprimat recunoştinţa pentru sprijinul acordat de România în diverse domenii de interes direct pentru dezvoltarea Republicii Moldova şi a reiterat poziţia sa, exprimată la data de 14 iunie, privind dorinţa de a susţine şi continua Parteneriatul Strategic bilateral cu România, care este şi principalul partener comercial al Republicii Moldova, alături de parcursul european al ţării sale, şi aplicarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Klaus Iohannis și Igor Dodon, convorbire telefonică: Șeful statului a fost invitat în Republica Moldova de omologul de la Chișinău

Published

on

Președintele Klaus Iohannis și omologul său de la Chișinău, Igor Dodon, au avut miercuri o convorbire telefonică în cadrul căreia președintele Republicii Moldova l-a invitat pe șeful statului să efectueze o vizită oficială peste Prut

”Am avut o convorbire telefonică cu Președintele României, Klaus Iohannis. Am trecut în revistă întreaga agendă a relațiilor noastre bilaterale, remarcînd necesitatea aprofundării acestora. Am constatat cu satisfacție intensificarea contactelor la toate nivelurile și în toate domeniile de interes comun. Am remarcat faptul că România este partenerul comercial principal al Republicii Moldova”, a scris Dodon, pe Facebook.

Președintele Republicii Moldova și-a exprimat și recunoștința față de ”patenerii români pentru sprijinul acordat țării noastre în mai multe domenii”.

”Sunt ferm convins că dialogul nostru strategic va fi impulsionat după formarea majorității parlamentare și a Guvernului de la Chișinău. La finele convorbirii am reiterat invitația pentru dl. Klaus Iohannis de a întreprinde o vizită oficială în Republica Moldova”, a mai scris Igor Dodon.

Tot miercuri, președintele Klaus Iohannis și premierul Maia Sandu au avut o convorbire telefonică, a anunțat șefa executivului de la Chișinău într-o postare pe Facebook, precizând că va efectua o vizită oficială la București pe 2 iulie.

Discuțiile Iohanis – Dodon, respectiv Iohannis – Sandu, a avut loc la câteva zile după ce șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au căzut de acord la Consiliul European de joi și vineri, la solicitarea președintelui Klaus Iohannis, să introducă o referire la Republica Moldova în textul de concluzii al unui summit dificil și tensionat pe fondul numirilor politice din interiorul Uniunii Europene.

Citiți și Klaus Iohannis, sprijin politic la Bruxelles pentru Republica Moldova: La solicitarea sa, liderii europeni au salutat transferul pașnic de putere de la Chișinău

Anunțul a fost făcut de președintele Klaus Iohannis, care a salutat faptul că, la solicitarea sa, ”liderii europeni au fost de acord să introducem o referire la Republica Moldova în textul de concluzii”.

”Consiliul European salută transferul pașnic de putere din Republica Moldova și invită Comisia Europeană și pe Înaltul Reprezentant să elaboreze un set de măsuri concrete pentru sprijinirea Republicii Moldova, bazat pe punerea în aplicare în mod susținut de către aceasta a reformelor în temeiul acordului de asociere / acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător”, se arată în textul concluziilor summitului de la Bruxelles.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending